STIINTA IN ISTORIA ROMANILOR

STIINTA IN ISTORIA ROMANILOR

Stiinta la

geto-daci - multi istorici greci si romani au sustinut ca geto-dacii dovedeau o cunoastere avansata in domeniul stiintific. Potrivit lor, Zalmoxis este amintit ca un mare erudit al epocii, care a studiat la greci si s-a intors pentru a civiliza.

Istoricul Flavius mentioneaza ca in societatea geto-daca ar fi existat invatati numiti polistai, specializati in "cercetarea stiintifica".

Despre Deceneu se presupune ca ar fi continuat activitatea de raspandire a stiintelor, in seama lui fiind pusa cunoasterea legilor fizicii de catre geto-daci precum si a celor 12 semne zodiacale, a miscarii planetelor so stelelor, a cresterii si descresterii orbitei lunii, a diferentei dintre globul pamantesc si cel solar, a cunoasterii numelui a 346 stele precum si a calculelor prin care se putea determina cand trec, explicarea eclipselor solare. Din toate acestea se sustine ca daco-getii aveau nivel de cunostinte similar cu al babilonienilor (considerati primii astronomi), egiptenilor, indienilor si grecilor legat de stiinta masurarii timpului, logica, filosofie, etica, botanica, medicina.

Exista dovezi ca geto-dacii posedau cunostinte inaintate. Nivelul cunostintelor astronomice este sustinut de sanctuarul calendar, supranumit soare de andezit, in care in care exista un bloc de calcar orientat aproape exact spre nord. De altfel, toate sanctuarele dovedesc cunostinte astronomice. Asemanator mormintele (v. cele de la Cernica) arata ca mortii erau orientati cu capul spre rasarit, in functie de rotirea soarelui. Sanctuarele denota cunostinte de geometrie, iar daca se impart lumgimea si latimea la numarul stalpilor se obtine o unitate de masura apropiata cotului, 0,437m, unitate folosita de sumerieni, egipteni, greci si romani la sanctuarele lor.

Legat de botanica s-a pastrat o lista cu plante medicinale.

In ceea ce priveste medicina au ramas dovezi importante: trusa medicala gasita la Sarmisegetusa, craniul trepanat de la Poiana (v.operatie chirurgicala pe creier), contructia bailor pentru tratament cu ape minerale (existau la Herculane cand au venit romanii), conceptia lor despre boala care ar avea cauza integralista, salasluindu-se in organ si in suflet.

In perioada ocupatiei romane se integreaza cultura stiintifica a geto-dacilor in cea mai avansata cultura stiintifica din epoca, cea a Imperiului Roman. Datorita romanilor, diferitilor colonisti, functionari si dacali (profesori pentru scolile publice orasenesti) se amplifica accesul la cuceririle stiintifice ale Antichitatii in mai toate domeniile.

Din perioada migratiilor nu exista cunostinte care sa modifice cursul devenirii culturii stiintifice.

In Evul mediu, dezvoltarea se face cu intarziere de un secol, datorita bisericii si religiei crestine care au stanjenit in prima faza dezvoltarea stiintelor. Acelasi efect l-au avut inceata dezvoltare economica si politica, faptul ca romanii se luptau cu dominatia straina. Stiinta se dezvolta cu sec.XV, XVI, XVII, cand in Tarile Romane patrund influentele Renasterii, avand loc si aici o emancipare a culturii laice si a stiintei de sub dominatia bisericii.

Procesul debuteaza in Transilvania, urmeaza Tara Romaneasca si apoi Moldova. Se reiau acum investigarea lumii naturale, sociale, politice. Datorita lui Honterus[1] au fost introduse stiintele naturale pentru prima oara in invatamantul nostru, cu un secol mai tarziu decat in vest. Se aprofundeaza si geografia, principalele cunostinte fiind insa cele de istorie, aparand lucrari care aduc date pentru a dovedi originea latina si unitatea etnica a poporului roman (v. Nicolae Milescu, Nicolae Olahul); se publica in aceasta perioada letopisete ce relateaza evenimete istorice de catre cronicari. Ioan Budai-Deleanu a scris o Istorie a poporului, o sinteza, interesanta pentru epoca, pentru prima oara folosindu-se documente istorice in mod critic.

Un remarcabil om de stiinta este Dimitrie Cantemir, care a lasat Cronicul vechimii moldo-vlahilor, unde insisita pe latinitate; Descriptio Moldavie; Istoria Imperiului otoman, multa vreme lucrare de prima mana pentru diplomatii europeni. Este primul roman ales membru al Academiei din Berlin si este considerat cel mai mare orientalist din epoca.

Spre sfarsitul perioadei apar si lucrari de filologie s.a.

In domeniul stiintelor juridice apare una dintre primele lucrari din zona: Cartea romaneasca, Compilatii de constitutii.

In domeniul medicinei se remarca un medic, Molnar Piariu, oftalmolog de renume mondial.

Epoca moderna genereaza dezvoltarea accelerata a stiintelor, se depaseste rapid ramanerea in urma, stiinta romaneasca devenind de nivel mondial.

(C 11, 12) Factorii care au determinat acest ritm de dezvoltare:

-nevoia de dezvoltare a economiei nationale, ce dobandea acum caracter capitalist, proces favorizat de cultivarea unui numar insemnat de tineri in mari universitati europene (Viena, Berlin); acestia erau cunoscatori amulte limbi straine, ceea ce amplifica posibilitatea accesului la informatie stiintifica de ultima ora;

-aparitia scolilor nationale in diferite domenii;

-creste numarul periodicelor, publicatiilor stiintifice;

-incepe modernizarea si dezvoltarea invatamantului superior.

Contributii de valoare ale oamenilor de stiinta romani

istoriografie -Scoala Ardeleana, care in lucrarile reprezentantilor sai insista pe latinitatea poporului roman si pe continuitatea in spatiul carpato-danubiano-pontic.

In Tarile Romane, Mihail Kogalniceanu, Nicolae Balcescu, Treboniu Laurian si Gheorghe Baritiu pun bazele istoriei      nationale. Au creat opere de mare interes si au introdus ideea cercetarii dpdv istoric si a domeniului economic, si a evolutiei institutiilor statale, precum si studierea evolutiei relatiilor sociale. Plecand de la anumite exigente, Al.Xenopol scrie prima sinteza moderna Istoria Romanilor din Dacia Traiana. B.P.Hasdeu, cunoscator a 26 limbi straine, initiaza cercetari interdisciplinare in istorie. Gh. Sincai scrie o lucrare de istorie unitara, pentru ca el cerceteaza si evolutia nationalitatilor conlocuitoare: Hronicul romanilor si al mai multor neamuri. M.Kogalniceanu, in 1843, tine primul curs de istorie in invatamantul superior la Academia Mihaileana din Iasi.

N. Balcescu scrie opera lui Principala, Istoria Romanilor supt Mihai Voievod Viteazul, care respecta toate exigentele, incluzand studii de evolutie economica si militara.

arheologie - incepe in epoca moderna cu studiul vestigiilor istorice, initiatori fiind Cezar Bolliac, Al.Odobescu, Grigore Tocilescu.

In sec.XIX dezvoltarea stiintelor este favorizata de crearea in 1867 a Societatii Academice Romane, devenita in 1879 Academia Romana. Aceasta grupeza in jur toate fortele stiintifice din toate provinciile tarii. In acest sec. se infaptuiesc urmatoarele realizari:

-Petrache Poienaru inventeaza primul toc rezervor din lume ("condeiul portaret."

-Bolyai descopera una din geometriile neeuclidiene;

-N.Teclu inventeza becul de laborator cu reglare;

-Brandza si Racovita pun bazele biospeologiei, primul fiind initiatorul Institutului Botanic si al Gradinii Botanice din Bucuresti, cel din urma navigand la polul sud;

-Ion Ionescu de la Brad - agronomia;

-Carol Davilla pune bazele Scolii Medicale Romanesti;

-Victor Babes este fondatorul mondial al anatomiei patologice realizand primul tratat de microbiologie. El a descoperit corpusculul turbarii si a introdus primul vaccin antirabic (francezii au venit ulterior), este precursorul seroterapiei si al antibiotiei;

-Gh.Marinescu fondeaza Scoala Romana de Neurologie si este primul care foloseste tehnica filmului in tratarea bolilor psihice;

-T.Vuia (primul zbor cu avion), A.Vlaicu (primul avion din metal), H.Coanda (primul avion cu reactie din lume);

-Gogu Constantinescu pune bazele stiintei sonicitatii in lume;

-Saligny este primul care foloseste betonul armat; podul de la Cernavoda, la ora aceea, era cel mai lung din Europa si al treilea din lume.

In perioada interbelica

-la 1920 se infiinteaza la Cluj primul Institut de Matematica-Fizica;

-D.Gusti pune bazele sociologiei militante;

-1936 - se inaugureaza Muzeul Satului si se dezvolta cercetarea etnologica.

In epoca actuala toate domeniile stiintifice beneficiaza de prezenta unor personalitati de exceptie:

-matematica - Gh.Titeica, Dan Barbilian, Gr.Moisil;

-fizica - Horia Hulubei, Eugen Badarau;

-chimie - Nenitescu;

-biologie - Gr.Antipa;

-medicina - Francisc Reiner (fondeaza Scoala de Antropologie);

N.Lupu (Institutul de Medicina Interna); Mina Minovici (bazele Scolii de Medicina Legala); Parhon si Milcu (bazele endocrinologiei); Ana Aslan (gerontologia); Th.Burghele, Th.Sparchez, Gavriliu (chirurgie);

-stiinte umaniste - P. Andrei, Yeletin, Stefanescu-Goanga, Ctin. Radulescu-Motru;

-economie - V.Magearu;

-stiinte juridice - Mina Minovici;

-agricultura - Ionescu-Sisesti.

In regimul comunist dezvoltarea stiintelor este contradictaturii. In ciuda unor performante deosebite, unele stiinte sunt ingradite sau eliminate (v.cibernetica, sociologia); se dezvolta chimia, matematica; istoria sufera influenta ideologiei marxiste si ignora unele perioade. Sunt eliminati din invatamantul superior oameni de stiinta pe motive ideologice, sunt limitate participarile lor la congresele internationale. Are loc o perioada de destindere intre 1965-1971, dupa care se revine.

Dupa 1965 iau dezvoltare mai ales stiintele aplicate, reteaua de laboratoare si institude de cercetare, progrese in electrotehnica, hidromecanica, aerodinamica (avioane cu strainii), mecanica fluidelor, semiconductori, stiinta atomica, capata drept de dezvoltare cibernetica, teoria informatiei.

Dupa 1972 urmeaza o perioada de stagnare si Romania rateaza revolutia stiintifica din lume.

Dupa 1989 problemele financiare duc la scaderea cercetarilor stiintifice si are loc o multime de emigrari ale creierelor".