Stiinta in lumea contemporana

Stiinta in lumea contemporana

1. Tehnologia si viata cotidiana

Accelerarea ritmului descoperirilor stiintifice au bulversat conditiile de existenta ale oamenilor. Al doilea razboi mondial a introdus pe piata civila inventii ca radarul, avionul cu reactie, rachetele balistice, fisiunea nucleara si calculatorul (Colossus), iar oamenii de stiinta din SUA si Anglia s-au organizat in mari institute de cercetari sponsorizate de guverne.

Acum se pun bazele ingineriei genetice, se descopera structura ADN-ului si produc aditivii alimentari, apare teoria Big-Bang-ului, radioastronomia si prognozele metereologice bazate de folosirea matematicii si satelitilor. Medicina cunoaste transplanturile de organe, dializa, tomografia, vaccinurile si pielea sintetica. Tehnologia se dezvolta odata cu producerea pe scara larga a microprocesorului, laserului (1960), ce permite citirea discurilor compacte, chirurgie oculara si ghidarea rachetelor si dronelor, apoi tehnica spatiala si fisiunea nucleara (energie, bombe atomice). Totusi, construirea centralelor nucleare nu este inca o arta sigura daca luam in considerare accidentele de la Three Miles Island (1979, SUA) si Cernobal (1986, Ucraina).

Impactul tehnologiei va permite populatiei rurale interesate sa migreze spre marile zone urbane, iar orasul se transforma dintr-o zona de locuit si de munca intr-o zona de munca si relaxare, oamenii preferand sa locuiasca in mici asezari satelit dispuse in jurul metropolelor. Produse considerate candva de lux (frigider, televizor, calculator, automobil, radio) devin obiecte comune si standard minimal al civilizatiei. Unii oamenii aleg sa traiasca in "case inteligente", controlate prin calculator, ce supravegheaza consumul de electricitate si aparatele casnice, iar locul de munca este intesat de roboti, calculatoare si linii de asamblare ce ofera produse asemanatoare. La polul opus, modernizarea a adus poluare, degradarea cartierelor sarace, dezvoltarea crimei organizate, "sufocare intelectuala", cafard mass-media si dorinta de schimbare cu orice pret.

EXERCITII

a. "La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, cand au fost realizate primele computere digitale, multele tuburi necesare acestora consumau atata electicitate, incat diminuau intensitatea luminilor. In plus, cele dintai computere degajau mari cantitati de caldura, motiv pentru care era nevoie de o aerisire permanenta, ocupau spatii mari si se defectau atat de frecvent, incat era evident ca niciodata nu se vor putea construi computere mai mari" ( A. Hellmans, Istoria descoperirilor stiintifice, 2007)

1. In ce consta revolutia tehnologica adusa de calculator ?

2. In ce domeniu este calculatorul cel mai eficient ?

b. "Intr-o Europa tot mai urbanizata, populatiile, cu exceptia categoriilor instarite, tind sa traiasca in acelasi ritm, sa foloseasca acelasi tip de locuinta, sa frecventeze aceleasi spatii de consum (supermagazine, centre comerciale, fast-food) sau locuri de vacanta si de week-end. Se consuma aceleasi produse alimentare conditionate si standardizate. Se utilizeaza bunuri durabile, aparate electromenajere, material audio-vizual, toate de acelasi tip, chiar cu acelasi pret" ( S. Bernstein, P. Milza, Istoria Europei, V, 1998)

1. Care ar fi, dupa parerea vostra, avantajele existentei in orase aglomerate ?

2. Care ar fi, dupa parerea vostra, dezavantajele existentei in orase aglomerate ?

3. Care sunt cele mai standardizate bunuri cumparate de oameni ?

2. Degradarea mediului inconjurator

Una din marile probleme ale lumii moderne o constituie poluarea, fenomen ce insoteste orice crestere economica. Concentrarile mari de populatie, prezenta zonelor industriale langa locuinte si circulatia intensa duc la degradarea constanta a mediului. Industria emana gaze si deseuri solide, cladirile si locuintele evacueaza ape uzate si menajere, iar agricultura pesticide, ingrasaminte chimice si dejectii zootehnice.

Marile si oceanele primesc apele poluate ce distrug zonele de coasta si fauna, iar apele inchise (Marea Mediterana, Marea Manecii, Marea Nordului, Marea Baltica) nu sunt capabile sa absoarba poluarea datorata esuarii unor mari petroliere cum ar fi Torey-Canyon (1967), Hamilton Trade (1969), Amoco Cadiz (1978), Exon Valdez (1989) sau exploatarii gazelor naturale/petrolului de pe platforme maritime.

Tehnologia nucleara lasa in urma mari cantitati de poluanti radioactivi, iar zborul in Cosmos a dus la abandonarea a mii de obiecte artificiale ce se rotesc pe diferite orbite in jurul pamantului. Degradarea mediului duce la incalzirea planetei, topirea gheturilor antarctice si arctice si cresterea nivelului apelor. De aceea, ultimele 4 decenii au lansat diferite programe ecologice ce implica reciclare, reducerea consumului, epurarea apelor "murdare" si pedepsirea poluarii. Un rol important l-a jucat organizatia Greenpeace (1971) ce s-a implicat in toate cauzele denumite astazi eco: protejarea padurilor, salvarea oceanelor, oprirea experientelor nucleare, eliminarea chimicalelor toxice, protejarea florei si faunei etc.

EXERCITII

a. "Marele lac Michigan a atins un asemenea grad de toxicitate, incat scaldatul devine periculos si s-a putut calcula ca, daca deversarile poluante in apele lui ar fi oprite, ar fi nevoie de peste 500 de ani pentru ca lacul sa-si regaseasca un echilibru satisfacator" (E.Bonnefous, Omul sau natura ?, 1978)

1. Argumentati de ce poluarea apelor si a aerului poate ameninta sanatatea omului.

2. Ce masuri a-ti lua voi pentru a combate poluarea apelor ?

3. Ce masuri ar trebui sa ia comunitatea internationala pentru a combate poluarea apelor ?

b. "Deseurile ajunse in spatiu in urma numeroaselor lansari din cadrul programelor spatiale americane, rusesti si mai nou europene, japoneze sau chineze au dimensiuni care variaza de la cativa centimetri pana la cativa metri si cantaresc in total aproximativ 500 tone, ceea ce le transforma intr-o adevarata amenintare, atat pentru viitoarele zboruri cosmice, cat si pentru zborurile de linie ale aviatiei comerciale" (Raport NASA, 2004)

1. Explicati de ce deseurile ramase in spatiul cosmic reprezinta un pericol.

3. Noile tehnologii si timpul liber

Ca urmare a schimbarii cadrului de viata, petrecerea timpului liber a devenit o necesitate prioritara pentru europeni. Concediile si week-end-urile se petrec in spatii amenajate (case de vacanta, vile, statiuni, pensiuni, parcuri de distractii, campinguri, sate de vacanta) deoarece dezvoltarea economica a dus la cresterea numarului de turisti. In consecinta, turismul este o ramura economica importanta ce si-a dezvoltat noi ramuri - maritim, croaziere cu vase de lux, turism in spatiu, sporturi extreme etc.

Numerosi oameni de toate varstele se implica in ski, iahting, golf, tenis, calarie, curse auto, parapanta, sky diving, delta-plan, iar altii prefera activitatile culturale. Printre ele se numara teatrul, concerte de muzica clasica, expozitii de pictura etc., iar toti oamenii au acces la televizor. Pana la 1999 televizorul a reprezentat principala sursa de informare, fiind concurat serios de internet odata cu lansarea retelelor de sateliti si a cablurilor optice submarine. In consecinta, televiziunea si internetul omogenizeaza cultura mondiala in sensul accesului rapid la informatii si cunoastere, dar nu modifica aspectelse lingvistice si culturale predominante.

Cinematograful, divertisment al maselor in perioada interbelica, trece printr-o criza profunda datorita limbajului rudimentar si lipsei ideilor, factori urmati de concurenta televizorului si internetului. Lectura, aflata intr-o decadere evidenta in ultimii 30 de ani, a cunoscut un reviriment odata cu aparitia unor genuri ce raspund intereselor si pasiunilor noilor generatii, iar muzica se afla intr-o crestere constanta in genuri diferite ca rock, rap, garbage etc.

EXERCITII

a. "In 1900, bogatii si saracii se distrau in mod diferit. In timp ce bogatii se duceau la teatru, saracii mergeau la music-hall, in timp ce bogatii dadeau dineuri pentru prieteni, saracii se duceau la carciuma. Astazi, diferentele sunt mici. Radioul si filmele sonore au fost accesibile tuturor Raspandirea televiziunii a avut consecinte si mai mari. Televiziunea a ajutat mai mult decat orice la doborarea barierelor dintre oameni" ( J.F. Aylett, In cautarea istoriei, 2001)

b. "Industria jocurilor video: Sos Angeles a gazduit, in luna mai 2006, cel mai important eveniment pentru industria jocurilor video: Electronic Entertainment Exposition (E3). Piata jocurilor video a ajuns la fabuloasa suma de 25 de miliarde de dolari, potrivit ultimelor rapoarte" ( O stire din "Jurnalul National")

1. De ce la 1900 bogatii si saracii se distrau separat ?

2. Considerati ca serialele TV, jocurile video si alte distractii elctronice sunt doar o moda trecatoare sau vor avea o viata mult mai lunga ?

6. Contributii romanesti la dezvoltarea stiintei si tehnicii

Cercetatorii romani au reusit sa atraga atentia prin inventiile si patentele lor in domenii diferite:

1. Matematica -- Spiru Haret (mecanica cereasca), Gh. Titeica (geometrie diferentiala), Grigore Moisil (logica matematica), St. Odobleja (psihologie consonantista).

2. Fizica -- George Constantinescu (sonicitatea), Horia Hulubei (razele X), Elie Carafoli (mecanica fluidelor)

3. Medicina -- V. Babes (bacteriologie), N. Paulescu (insulina), C.I. Parhin (endocrinologia), Ana Aslan (gerontologie).

4. Biologie -- G. Antipa (hidrobiologie, diorama), E. Racovita (biospeologia).

Aeronautica -- Traian Vuia (primul zbor mecanic), H. Coanda (avion cu reactie, avion bimotor, avion cu elice propulsiva)

6. Rachete -- Conrad Haas (rachete multiple cu trei trepte), Herman Oberth si Al. Ciurcu (propulsor cu reactie)

7. Istorie si geografie -- Spatarul N. Milescu (China, Siberia - sec. XVII), D. Cantemir (Moldova), N. Iorga.

8. Alte domenii -- Lazar Edeleanu ( rafinarea petrolului cu bioxid de sulf), A. Maior (telefonie multipla), T. Saidel (determinarea PH solului)