NASTEREA IDEOLOGIILOR MODERNE SI TRANSFORMARILE SOCIETATII MONDIALE IN PERIOADA 1815-1871

REVOLUTIA INDUSTRIALA

SI PROGRESUL TEHNOLOGIC

REVOLUTIA INDUSTRIALA ESTE PROCESUL COMPLEX DE TRECERE DE LA PRODUCTIA MANUALA LA PRODUCTIA CU AJUTORUL MASINILOR UNELTE, DE LA STADIUL MESTESUGARESC SI MANUFACTURIER AL INDUSTRIEI LA STADIUL MARII PRODUCTII MECANIZATE DE FABRICA

MASINILE UNELTE - agregate mecanice care conectate la o sursa de energie sunt capabile sa execute sigure operatii complexe de fabricare a unui produs, omului revenindu-i rolul de a conecta, supraveghea, regla si intretine masina

ETAPE:

In evul mediu metoda de productie economica era MESTESUGUL (fabricarea unui produs de o singura persoana de la inceput la sfarsit

In perioada moderna metoda de productie economica este MANUFACTURA (fabricarea unei parti a unui produs

Concentrarea capitalului si intreprinderilor in mana unui numar mic de persoane.

Inventarea masinilor.

Astfel se face o diviziune intre capital si munca, capitalul detine mijloacele de productie, iar munca este realizata de muncitori pentru un salariu.

REVOLUTIA INDUSTRIALA IN ANGLIA - are loc in ultimele decenii ale sec. XVIII - cauze:

Anglia dispunea de materii prime, atat autohtone cat si din lumea noua (aur, carbune, minereu de fier);

Anglia dispunea de forta de munca ieftina din colonii, dar si rezultata din urma revolutiei agrare;

Anglia dispunea de capitaluri realizate prin comert (care permiteau atat construirea unor intreprinderi, cat si importul unor materii prime deficitare);

Detinea primul loc la flota comerciala;

In sec. XIX are loc o explozie demografica - creste cererea de produse.

Din sec. XVIII incepe sprijinul acordat de stat economiei prin MERCANTILISM sau COLBERTISM (Franta).

Aceste atuuri au fost folosite din plin de o tara care devenise burgheza si a carei conducatori proclamasera principiul "politica britanica este comertul britanic".

Revolutia industriala incepe in industria textila, cea a bumbacului, deoarece aici nu erau constrangeri impuse de traditie si era o puternica concurenta din partea Indiei care producea ieftin datorita fortei de munca ieftina.

Revolutia in industria textila reproduce rapid capitalul, determinand extinderea revolutiei si la alte sectoare industriale prin perfectionari.

In 1780 JAMES WATT a inventat MOTORUL CU ABUR, prin transformarea miscarii rectilinii intr-o miscare circulara, care are ca urmari:

T       dezvoltarea unor ramuri industriale, indeosebi industria extractiva si siderurgica pentru asigurarea metalului necesar producerii masinilor.

T       dezvoltarea cailor de comunicatie navale si terestre;

Ex. Inginerul scotian MacAdam a creat baza rezistenta si elastica pentru soselele asfaltate.

apar primele locomotive si vapoare care folosesc forta aburului.

Ex. In 1803 ing. GEORGE STEPHENSON a construit prima locomotiva cu abur .

Ex. In 1825 este construita prima cale ferata intre 2 orase STOCKTON si DARLINGHTON.

apar primele nave de fier;

T       cresterea productivitatii:

masina de tors (Mule-Jenny) realiza concomitent 400 fire.

creste productia industriala a Angliei - intre 1770-1840 de 100 ori.

T       scad preturile, marfurile englezesti vor invada pietele straine.

T       Anglia devine un secol "atelierul lumii" - fiind modelul economic;

REVOLUTIA DEMOGRAFICA - consta in sporul masiv al populatiei si redistribuirea fortei de munca, indeosebi in productia de marfa.

T     In Anglia intre 1801-1855 populatia creste de la 11 la 21 de milioane.

T     In Franta de la 27 la 36 de milioane.

Cauze

Scade mortalitatea chiar daca natalitatea ramane aceeasi sau scade, prin eradicarea unor boli, datorita progreselor medicinei - ciuma, cu ultima manifestare europeana in 1720, sau holera in 1847. Noile boli epidemice: tuberculoza, rujeola nu le egalizeaza ca numar de victime.

Foametea - ultima manifestare in Irlanda in 1847, diminuata prin progresele din agricultura care din una de subzistenta devine una comerciala.

Razboaiele - mai putine si afecteaza mai putin populatia civila;

REVOLUTIA INDUSTRIALA PE CONTINENT

Si in Europa ramurile care se dezvolta sunt textila si metalurgia. Intreprinderile apar in vechile centre, dar indeosebi in zonele carbonifere sau cu minereuri. Calul de tractiune este inlocuit cu "calul putere". Revolutia industriala a avut trasaturi diferite pe continent, astfel:

In Franta era un dualism a structurilor industriale - marile intreprinderi coexistand cu mica productie de atelier.

In Belgia - cu traditie in textile, extractie si metalurgie, statul a avut un rol important prin: protectionism, subventii, investitii (indeosebi ale bancilor in deschiderea unor intreprinderi miniere, metalurgice si a cailor ferate).

In Germania este copiat modelul belgian, favorizata de Zollverein. S-a importat tehnica, muncitori calificati, capital. Perfectionarea agriculturii a provocat un exod al populatiei rurale spre oras.

EXTINDEREA REVOLUTIEI INDUSTRIALE

SI LA ALTE DOMENII ECONOMICE

CHIMIA - depaseste nivelul laboratorului - ofera ingrasaminte, inlocuitori sintetici ai lemnului, matasii, coloranti, explozibil, crearea farmaciilor si a instalatiilor frigorifice.

ELECTRICITATEA - obtinuta prin folosirea apei HIDROCENTRALELE, energia este folosita la: transporturi (tramvai), iluminat (lampa incandescenta inventata de Edison 1879, prima retea de iluminat urbana New York, in Europa Timisoara).

AUTOMOBILE - prin progresele mecanicii si descoperirea unei noi surse de energie - petrolul.

In 1885 - DAIMLER si BENZ - inventeaza masina, care pana la primul razboi ramane un lux pentru Europa, dar in SUA se desfac pe piata anual 500 000 de bucati.

PARTICULARITATI REGIONALE

Revolutia industriala se extinde rapid in diverse tari si ramuri economice.

SUEDIA

creste exploatarea fierului, lemnului, produselor agricole.

cu ajutorul statului si importul de tehnica si capital sunt valorificate sursele de apa, se dezvolta electrometalurgia + electrochimia.

in 1866 NOBEL inventeaza DINAMITA = se imbogateste si instituie PREMIUL NOBEL.

ITALIA - lipsea carbunele, dar este compensat, astfel:

dezvolta hidroenergia.

industria automobilelor - FIAT - primul loc in productia europeana.

IMPERIUL HABSBURGIC - dezvolta industria siderurgica si a bumbacului.

RUSIA - protectionismul si capitalul strain determina dezvoltarea:

mineritului (in bazinele Donetk si Krivoirog).

petrolului (bazinul Baku - care dadea 30% din productia mondiala).

ROMANIA capitalul romanesc putin, cel stran de 4 ori mai mult, se dezvolta:

industria alimentara (zaharul - la Chitila si Ripiceni).

forestiera - a 10-a din Europa.

la inceputul sec. XX se dezvolta industria petroliera (da 3% din productia mondiala , peste 50% pentru export).

GERMANIA

principala putere economica din Europa, datorita sprijinului statului, si datorita resurselor de capital si materii prime, astfel se impune:

in siderurgie - firmele KRUPP si ESSEN.

in electrotehnica - firma SIEMENS.

in industria chimica - firma BAYER.

La sfarsitul secolului XIX modelul economic si locomotiva industriala a lumii Europa este depasita de SUA, astfel tarile europene produc impreuna in 1913 2/3 din productia mondiala de fier si otel, iar SUA 1/3, mai mult decat oricare tara europeana.

REVOLUTIA INDUSTRIALA

IN TRANSPORTURI SI TELECOMINICATII

Dezvoltarea industriala cerea dezvoltarea transporturilor :

TRANSPORTURILE FEROVIARE

se extind indeosebi caile ferate.

Ex. In Europa la mijlocul sec. XIX erau 40 000 Km cale ferata, iar la sfarsitul perioadei moderne erau 330 000 Km.

Creste viteza - de 22 Km/ora - la 75 Km/ora pentru trenurile de persoane si 60 Km/ora pentru cele de marfa.

Pentru fluidizarea traficului - construite TUNELURI (SEMMERING-1854, SAINT-GOTHARD-1882, SIMLON-1906).

Pentru comoditatea calatorilor - americanul PULLMAN - inventeaza VAGONUL DE DORMIT - 1863.

Cresterea calatoriilor - diferentiere a confortului - schita lui DAUMIER - calatori la clasa a-III-a.

TRANSPORTURILE NAVALE

Navigatia maritima - vaporul inlocuieste treptat corabia cu vele, are tonaj superior si viteza de 2-3 ori mai mare.

Apar societati navale - SOCIETATEA MARITIMA ROMANA, care organizeaza curse regulate: CONSTANTA-ROTTERDAM.

Distantele scurtate prin taierea CANALELOR: SUEZ-1869; PANAMA-1914;

Instalatiile frigorifice permit exportul masiv al carnii si produselor lactate din Argentina sau Australia spre Europa.

TRANSPORTURILE AERIENE

Initial ICAR - realizeaza primele schite ale unui aparat de zbor in antichitate.

Idee reluata si dezvoltata de LEONARDO DA VINCI.

La sfarsitul sec. XVIII s-a realizat prima ridicare de pe sol cu ajutorul balonului.

In 1901, prin perfectionari este atinsa inaltimea de 10 000 m.

Germanul ZEPPELIN realizeaza DIRIJABILUL folosind un motor, avea dimensiuni de 140 m lungime si 30 m diametru, a fost folosit in primul razboi mondial, provocand panica.

Adevarata deplasare aeriana sa realizat atunci cand a fost creat un aparat mai greu decat aerul, intrevazut deja de JULES VERNE.

In 1890, folosind un motor mic cu abur, francezul CLEMENT ADER a zburat pe o distanta scurta cu aparatul sau numit AVION (lat. AVIS=PASARE).

AEROPLANUL a fost inventat de fratii WRIGHT (mecanici americani de biciclete), care au folosit motorul cu explozie. Pentru pornire au folosit catapultarea, impresionandu-i pe cei 5 spectatori in 1903.

In 1903 TRAIAN VUIA a brevetat in Franta primul aparat care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii.

BLERIOT - a survolat Canalul Manecii in 25 iulie 1909. Aviatorii se dadeau la intrecere cu alpinistii, si zburau deasupra muntilor, de multe ori cu consecinte tragice. Ex. AUREL VLAICU in 1913.

In 1914, recordul de distanta era de 1 000 Km, de inaltime era de 6 000 m, de durata a zborului 13 ore, de viteza 200 Km/ora

TELECOMUNICATIILE - dezvoltarea economiei de schimb cerea realizarea unor comunicatii rapide la distanta, astfel apar telecomunicatiile.

In 1840 - MORSE - breveteaza TELEGRAFUL electric.

In 1876 - BELL - breveteaza TELEFONUL.

In 1896 - italianul MARCONI - breveteaza RADIOUL si realizeaza prima radiocomunicatie transatlantica in 1901.

REVOLUTIA IN AGRICULTURA SI COMERT

AGRICULTURA - nu evolueaza in acelasi ritm cu industria, decat in anumite zone, progresele inregistrate:

Folosirea ingrasamintelor care duce la ameliorarea unor terenuri si la cresterea productiei.

S-a renuntat la ASOLAMENTUL BIENAL SAU TRIENAL (sistem de cultura in care jumatate sau o treime a lotului este lasata necultivata intr-un an, pentru a-si recapata capacitatea productiva) pentru ROTATIA CULTURILOR.

Pentru plantele industriale s-a folosit MONOCULTURA (cultura unica sau puternic dominanta a unei specii vegetale (vie, porumb, cafea etc.) intr-o regiune sau exploatare agricola).

Sunt introduse masini, semanatori, seceratori mecanice, batoze.

Creste productia prin agricultura extensiva, sau cea intensiva, care era la inceput

COMERTUL - Dezvoltarea comertului in sec. XIX de 30 de ori, cauze:

Productia si comertul sunt stimulate de cantitatile mari de metale pretioase provenind din California, Australia, Africa de Sud.

Dezvoltarea agriculturii, zootehniei si industriei.

Revolutia industriala este asemanata cu cea neolitica care l-a eliberat pe om de "bunavointa" fluctuanta a naturii, omul isi creaza o natura proprie, bazata pe agricultura, domesticirea si cresterea animalelor, sedentarizare.

Revolutia industriala se baza pe capital, tehnica, organizare, stiinta si elimina economia de subzistenta, omul devine independent fata de posibilitatile sale fizice, creind pentru piata, ceea ce duce la imbunatatirea conditiilor de viata.

URBANIZAREA

Pentru evul mediu blazonul era CASTELUL FEUDAL, iar pentru perioada moderna blazonul este ORASUL. In evul mediu, individul este doar producator, in perioada moderna individul se misca in cadrul unor institutii si intreprinderi, pe plan politico-administrativ, cultural, dar mai ales economic.

ROLUL ORASELOR

ORASUL - rol de magnet, principala tendinta MIGRATIA DE LA SAT LA ORAS, fenomen accentuat in sec. XIX.

Ex. La 1815 doar 2% din populatie locuia in orase cu o populatie de peste 100 000 locuitori, iar la inceputul sec. XX era de 15%.

In tarile dezvoltate populatia urbana o egaleaza sau o depaseste pe cea rurala.

In Anglia (tara cea mai urbanizata) 10% din locuitori erau in Londra, care avea o populatie cat Belgia.

Primul loc era ocupat de Paris + suburbii = 4 mil. Loc.

Apar centre noi, legate de revolutia industriala, sau a cailor de comunicatie feroviare sau maritime, dar si fluviale, in functie de care orasele se selecteaza:

VECHI CENTRE, ramase in afara comertului, raman simple targuri, sau sate.

MARILE ORASE, dezvoltate dupa noile cerinte, astfel este respectata personalitatea vechiului oras, dimensiunile vechilor strazi, inaltimea si arhitectura vechilor cladiri. Inoirile se realizeaza in afara perimetrelor lor.

Ex. Centura marilor bulevarde construite la Paris de HAUSSMANN.

Ex. Cresterea orasului european pe orizontala prin construirea unor locuinte individuale la periferie , datorita sufocarii centrului.

Ex. Cresterea orasului american pe verticala incepand de la centru.

In vechile centre industriale apar cladiri destinate locuintei muncitorilor , aici domina criteriul eficientei , nu cel estetic .

FUNCTIONALITATE SI ASPECT - functionalitatea se imbina cu aspectul

Ex. Largirea strazilor urmarea ambele aspecte , dar si descongestionarea spatiului prin piete , parcuri , terenuri de distractie .

ILUMINAREA STRAZILOR SI LOCUINTELOR - preocupare a autoritatilor , folosindu-se initial gazul , apoi curentul electric .

ALIMENTAREA CU APA - mare nevoie , nu este rezolvata prin fantani , ci doar cu ajutorul APEDUCTELOR (procedeu roman abandonat o perioada) , PARIS , MADRID .

CURATENIA - mare atentie , la Paris prefectul POUBELLE , introduce cuta speciala care-i poarta numele .

APROVIZIONAREA POPULATIEI - sunt modernizate halele pentru produsele venite ritmic din HINTERLANDUL ORASULUI= (zona cu care orasul isi stabileste legaturi pentru obtinerea produselor necesare subzistentei sau prelucrarii industriale) .

INFATISAREA ORASELOR - preocupare atat a autoritatilor cat si a locuitorilor , astfel :

Vitrinele mai numeroase si mai atragatoare .

Mare atentie acordata afiselor pentru reclama comerciala .

ELEGANTA IMBRACAMINTEI - indeosebi femeile care urmaresc moda , fac distinctie intre toaletele de zi si cele de seara .

Oraseanul - devine modern : merge la baluri , uneori mascate , teatru , opera .

Creste numarul cabaretelor , restaurantelor si hotelurilor .

Orasele evolueaza rapid , dar prezinta contraste - alaturi de cartierele

centrale luxoase , apar cartiere in care sunt frecvente : hotia , betia , violenta , prostitutia , mizeria si boala .

ADAPTAREA LA NOILE NECESITATI - la inceputul sec. XX orasul se adapteaza la noile necesitati , astfel :

Pentru intensificarea efortului - oraseanul are nevoie de o INTARIRE A ORGANISMULUI prin SPORTURI de vara (tenis , golf , fotbal) , sau de iarna (patinaj) , se inmultesc TERENURILE .

Preocuparea pentru PERFORMANTA SPORTIVA - determina reluarea OLIMPIADELOR antice (ATENA-1896) .

TURISMUL (termen englez) - se dezvolta si creaza o industrie HOTELIERA , apar STATIUNI TURISTICE SI BALNEARE , montane si maritime .

DIVERSITATEA ORASELOR - deosebit de sat-legat mai mult de natura , Orasul tinde spre universalizare , prin urbanistica , arhitectura , mod de viata . Intre orase apar diferente , astfel :

Marele oras , cu viata trepidanta , moderna , diversa si micul oras "locul unde nu se intampla nimic".

In functie de pozitia si zona geografica , latitudine , relief :

Orasul-port mai cosmopolit cu un hinterland mai mare decat orasul continental .

Orasul din nord-vestul Europei - mai adunat decat cel din sud-est .

In sud culoarea localitatilor urbane este mai vesela decat in nord , mai sobra .

Orasul modern are infatisare diversa , deoarece lumea moderna pe langa

trasaturile ei comune este diversa .