Un mileniu in zece secole - Invazia masinilor

Un mileniu in zece secole

'De la origini pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, omul a masurat spatiul in ritmul pasului sau ori, cel mult, in galopul calului; dar, de mai putin de doua secole, durata infima fata de toate mileniile dinainte, el a trecut vertiginos de la treizeci de kilometri pe ora la viteza sunetului; a doborat si aceasta bariera, depasind 1200 kilometri pe ora. O asemenea perturbatie, inspaimantatoare daca ne gandim putin, nu poate sa nu fi avut un profund rasunet asupra rasei noastre. Am creat o alta lume si suntem oamenii acestei alte lumi, care in schimb ne modeleaza Masina, inventata pentru a spori posibilitatile de actiune ale omului, a modelat putin cate putin lumea pe potriva sa; ne supunem acum acestei forte noi si sfarsim prin a-i ceda, dobandind alte caracteristici pentru a deveni mai apti s-o slujim.'

Cuvintele autorului cartii Dialog cu vizibilul, Rene Huyghe, tradusa si in limba romana, pot fi invocate ca un argument pentru alegerea - oricum arbitrara, ca si celelalte de pana acum - pe care am facut-o pentru secolul XVIII. Atunci a inceput totul. Avalansa de descoperiri tehnice si stiintifice a modificat modul de viata. In bine, usurandu-ne munca, sau in rau, ingradind sufletul, supus dominatiei masinii? Fiecare poate sa raspunda la aceasta intrebare cum crede si simte.

Interesant este faptul ca noile descoperiri nu si-au gasit o aplicare si o dezvoltare rapida in domeniul militar. Razboaiele s-au purtat inca dupa vechile reguli. Europa si-a avut partea sa de conflicte, nelipsite din nici un manual de istorie. Separarea intre Vest si Est este si aici evidenta. Razboiul de succesiune la tronul Spaniei (1701-1713, care a marcat sfarsitul hegemoniei franceze in Europa), celui de succesiune la tronul Austriei (1740-1748) sau razboiului de sapte ani (1756-1763) li se acorda un spatiu mult mai mare decat razboiului de succesiune (o adevarata moda a secolului conflictele de succesiune) la tronul Poloniei (1733-1735) sau celui care i-a opus pe Petru cel Mare al Rusiei lui Carol XII al Suediei.

Rusia intra in forta pe scena europeana, intinzandu-se de la Baku la Marea Baltica. De altfel, un personaj lansat la sfarsitul acestui secol, Napoleon Bonaparte, i-a adus, la inceputul veacului urmator, pentru prima oara pe rusi in inima Europei, chiar pana la Paris. Dupa ce a rezolvat problema iesirii la Marea Baltica, Petru s-a indreptat catre fostul Constantinopol. Drumul trecea prin Principatele Romane. La sfarsitul secolului, ramasesem fara Bucovina, luata de austrieci, si eram vecini, pentru prima oara, cu Rusia.

Secolul XVIII a fost in egala masura si momentul nasterii problemei drepturilor omului, prin Contractul social al lui Jean Jacques Rousseau, Declaratia de independenta a Statelor Unite ale Americii si Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului, documentul fundamental al Revolutiei franceze.

Tot in secolul XVIII s-a nascut si presa cotidiana, prin The Daily Courant, in 1702; in 1788 aparea The Times.

Veacul al XVIII-lea ne-a adus si o inventie - ce s-ar putea sa dispara in primul secol al mileniului urmator -, moneta de hartie. Creatie a bancherului scotian John Law, ea a provocat un imens scandal financiar la Paris, unde, peste noapte, lachei s-au imbogatit miraculos, pentru ca, tot intr-o noapte, sa ajunga cersetori.

In secolul XVIII se naste arheologia moderna, se intemeiaza British Museum, traiesc W.A. Mozart, pictorii japonezi Utamaro si Hokusai. Sufletul nu vrea sa cedeze in fata masinii. Renasterea isihasta - reactia Ortodoxiei la fenomenul modernizarii - este o dovada. Alta dovada poate fi ecoul pe care il mai avea inca - prin scrierea britanicului Alexander Pope, Elegia lui Heloise catre Abelard - una dintre marile povesti de dragoste ale Evului Mediu, pe care o puteti afla in acest numar.

Invazia masinilor

Spiritul inventiv pare a se dezlantui in veacul XVIII. In plus, el devine extrem de pragmatic: creste spectaculos numarul de aplicatii, multe dintre ele prefigurand dezvoltarea tehnologica din secolele urmatoare. Pentru prima data in istoria omenirii, conversia de energie este realizata curent, creandu-se un lucru mecanic util, care simplifica munca omului. Aparitia masinii cu aburi, utilizata intai la pomparea apei din minele de carbuni, apoi la propulsarea navelor si a trenurilor, marcheaza in dezvoltarea societatii umane un moment capital: acela al amplificarii fortei omului de mii si chiar zeci de mii de ori, al scurtarii distantelor, al deschiderii de noi posibilitati in comertul international si al relatiilor interumane. Iata de ce acest secol ar putea fi numit, fara greseala, un secol al revolutiei industriale si - de ce nu - al inventatorilor.

Cei pasionati de subiect pot cauta pe Internet sau intr-o enciclopedie pe CD de tip Encarta 2000, folosind cuvinte-cheie ca 'revolutie industriala, motor cu aburi, busola, balon, termometru, tren' - sau orice alte nume din prezentul articol - pentru a obtine mult mai multe informatii. In cele ce urmeaza ne-am propus sa surprindem doar tendinta generala si sa argumentam de ce secolul XVIII poate fi considerat veacul inventatorilor.

Electricitatea, torpila si freza dentara

Sa rememoram cateva date importante:

1702 - Thomas Savery inventeaza motorul cu aburi, care este modificat cativa ani mai tarziu de Denis Papin.

1710 - Jacob Cristoph Le Blon inventeaza tiparul in trei culori.

1714 - Inventatorul britanic John Harrison pune la punct cronometrul maritim si castiga premiul Amiralitatii Britanice. Calatoriile pe mare devin foarte precise, determinarea longitudinii o chestiune aproape banala, iar efectul imediat este cresterea comertului dinspre si catre colonii.

- Gabriel Fahrenheit construieste un termometru cu mercur, a carui scala ii va purta numele.

1721 - Edward Halley inventeaza clopotul cu plonjon, asemanator principial cu cel care a permis ajungerea la submarinul Kursk.

1730 - Otto Muller, dupa Leeuwenhoek, este unul dintre primii care va vedea bacteriile si primul care le va clasifica pe tipuri.

1731 - Independent unul fata de celalalt, John Hadley si Thomas Godfrey inventeaza cvadrantul reflec-tor, un precursor al sextantului.

1732 - Henry Pitot inventeaza tubul care ii poarta numele, aparat ce permite masurarea presiunii dinamice intr-un fluid si calcularea vitezei de scurgere a acestuia, indeosebi a aerului.

1733 - Charles Francois de Cisternay Du Fay descopera ca exista doua tipuri de incarcari cu energie statica si ca obiectele incarcate cu acelasi tip de energie se resping, iar cele incarcate cu tipuri diferite se atrag.

1734 - J. LeRoy inventeaza dinamometrul.

1742 - Anders Celsius inventeaza scala Celsius (termometrul centigrad).

1748 - Mihail Vasilievici Lomonosov formuleaza legile de conservare a masei si energiei.

1752 - Benjamin Franklin face celebrul sau experiment cu zmeul, prin care demonstreaza ca fulgerul este o forma de electricitate (descoperirea electricitatii).

1757 - John Campbell mareste sectorul circular gradat al cvadrantului reflector de la 90 la 120 grade, creand sextantul.

1769 - Joseph Cugnot construieste un sistem de locomotie bazat pe forta aburului, care poate transporta patru persoane la o viteza de 3 km/h (primul automobil veritabil).

1775 - John Lorimer inventeaza compasul cu ac magnetic (busola), in forma cunoscuta si astazi.

1777 - David Bushnell inventeaza torpila.

1783 - La Paris apar primele biciclete, velocipedele.

- Jean Francois Pilatre de Rozier si Francois Laurent zboara timp de 25 minute cu un balon cu aer cald, realizat de fratii Mont-golfier, devenind primii oameni care au reusit sa 'zboare'.

1790 - John Greenwood inventeaza freza dentara.

1792 - Claude Chappe inventeaza semaforul cu brate mobile.

1795 - Francois Appert inventeaza conservele.

1797 - Henry Maudslay realizeaza suportul de cutit al strungului, considerata una dintre cele mai importante inventii din istorie.

1799 - Soldatii lui Napoleon descopera o placa de piatra cu texte gravate (lespedea Rosetta), care se dovedeste a fi cheia descifrarii hieroglifelor egiptene.

razboaiele de tesut si motorul cu aburi

In 1719, in Anglia, un oarecare John Kay deschide intr-o cladire cu cinci etaje o filatura.Cu un personal de peste 300 de femei si copii, aceasta avea sa fie prima fabrica din lume. Tot el devine celebru inventand suveica zburatoare, datorita careia tesutul devine mult mai rapid. Dar masinile erau in continuare actionate manual.

Abia pe la 1750 industria textila avea sa fie revolutionata prin aplicarea pe scara larga a acestei inventii. Initial tesatorii i s-au opus, distrugand suveicile zburatoare si alungandu-l pe inventator. Pe la 1760 apar razboaiele de tesut si primele fabrici in acceptiunea moderna a cuvantului. Era nevoie de primele motoare

De mai bine de un secol, italianul Giovanni Branca propusese utilizarea aburului pentru actionarea unor turbine. Experimentele ulterioare nu au dat satisfactie. In Franta si Anglia, inventatori de marca, ca Denis Papin sau marchizul de Worcester, veneau cu noi si noi idei.

La sfarsitul secolului XVII, Thomas Savery construise deja 'prietenul minerului', un motor cu aburi ce punea in functiune o pompa pentru scos apa din galerii. Thomas Newcomen a realizat varianta comerciala a pompei cu aburi, reusind sa vanda peste 100 de sisteme, iar inginerul James Watt realizeaza si adapteaza un regulator de turatie ce imbunatateste net motorul. Impreuna cu fabricantul Mathiew Boulton construieste primele motoare navale cu aburi si in mai putin de o jumatate de secol, vantul ce asigurase mai bine de 3 000 de ani forta de propulsie pe mare umfla doar panzele navelor de agrement.

In 1785 intra in functiune, prima filatura actionata de forta aburului, urmata rapid de alte cateva zeci.

balonul cu o rata, o oaie si un cocos

Pentru omul secolului XX zborul este poate cea mai importanta realizare a inaintasilor. Astazi gandul ne poarta spre alte planete si sisteme solare, iar pe Pamant a aparut un nou continent, acela al celor peste patru milioane de oameni ce se afla in zbor chiar in momentul cand citim aceste randuri. Dar totul, ca in poveste, a inceput de la o foaie de hartie. Nu pentru elaborarea unui concept, ci pentru confectionarea unui balon, care, umplut cu aer cald, avea sa zboare

Fratii Joseph si Etienne Montgolfier proveneau dintr-o familie de producatori de hartie. Ei au avut ideea de a construi un balon care, umplut cu aer cald, a parcurs circa 2 km, inainte de a lua foc. Simultan, Jacques Charles realizeaza la Paris un balon umplut cu hidrogen, ce va zbura si el foarte bine.

Cu sprijinul direct al regelui Ludovic XVI, Etienne Montgolfier utilizand hartia unui fabricant de tapete, realizeaza cu peripetii un balon ce zboara opt minute, avand ca pasageri o rata, o oaie si un cocos, pe care i-a readus lin la sol.

Urmeaza zborul a doi pionieri, Francois Pilatre de Rozier si marchizul d'Arlandes, deasupra Parisului, timp de 20 de minute. Erau primii oameni care se ridicau in oceanul aerian, realizand o premiera egalata doar de zborul primilor cosmonauti.

Cea mai mare parte a obiectelor ce va inconjoara, care va asigura confortul vietii de zi cu zi si a caror defectare va poate arunca in disperare - becul, televizorul, radioul, filtrul de cafea, masina de spalat rufe, aspiratorul, bicicleta, automobilul, trenul sau avionul, pana si blestemata freza de la dentist - au fost inventate sau isi au originea in descoperiri facute in veacul XVIII.