ADERAREA ROMANIEI LA U.E. SI IMPACTUL INTEGRARII

ADERAREA ROMANIEI LA U.E. SI IMPACTUL INTEGRARII

Sondajele de opinie si actiunile intreprinse de fortele politice si guvernamentale, arata ca majoritatea populatiei si a clasei politice aproba optiunea aderarii la UE, fara insa a exista, din pacate, o mobilizare suficienta si solidara pentru transpunerea ei in practica.

Sondajele au indicat, in repetate randuri, ca Romania se indreapta intr-o directie gresita, desi, tot acestea (EUROBAROMETRUL) au aratat ca romanii, in proportie de circa 70%, s-au pronuntat pentru aderarea la UE, vazand in aceasta o solutie pentru depasirea conditiilor precare in care traiesc.

1. Motivatia acestei optiuni

in conditiile caderii comunismului nu exista alta alternativa viabila, atat izolarea cat si ramanerea sub influenta (tutela) Moscovei ar fi compromis viitorul tarii;

numai orientarea catre democratiile occidentale ar putea conduce la crearea si consolidarea statului de drept, a democratiei si respectarea drepturilor omului;

integrarea in piata unica europeana reprezinta solutia trecerii mai rapide si la costuri mai mici, de la economia centralizata de stat la cea de piata;

reprezinta solutia depasirii intr-un timp mai scurt si costuri mai reduse a stadiului de subdezvoltare care a determinat o treime din populatie sa traiasca sub pragul de saracie;

in mod traditional Romania a impartasit valorile europene si relatiile cu tarile UE au fost intotdeauna mai apropiate;

necesitatea integrarii intr-un spatiu politic, economic si social stabil care sa asigure si sa stimuleze o dezvoltare durabila in Romania;

atractia care o exercita orice organizatie integrationista de succes;

situarea in aceeasi zona geografica (continent);

intarirea securitatii nationale, a prestigiului si a influentei pe care le poate avea Romania in viitor;

nivelul ridicat de incredere a cetateanului roman in U.E. vazand in aderare solutia indreptarii tarii catre civilizatie si deci un nivel de trai mai bun etc.

2. Situatia economico-sociala a Romaniei in preajma aderarii la UE

Necesitatea integrarii in UE rezulta si mai clar din prezentarea comparativa a unor indicatori privind situatia economico-sociala a Romaniei in raport cu media UE.

→ cele mai frapante decalaje dintre Romania si media UE, cand aceasta avea 15 membri, la inceputul anilor 2000 erau:

la PNB pe locuitor raportul era de 1 la 14 in cifre absolute, calculate la cursul pietei (circa 1750 dolari in Romania, fata de 24.000 dolari in UE), iar la paritatea puterii de cumparare de 1 la 4,5. Asa se explica de ce PIB-ul pe locuitor reprezinta numai 33% din media comunitara si se estimeaza ca aceasta va fi atinsa in 25 de ani ,UE-15 membri si 27 de ani, UE cu 27 de mebri, daca va creste cu o medie anuala de 5-7%;

productivitatea muncii pe persoana activa arata un raport de 1 la 16 (3500 dolari in Romania, fata de 58.000 dolari in UE cu 15 membri);

valoarea adaugata in industrie indica un raport de 1 la 10 (650 dolari pe locuitor in Romania, fata de 6000 dolari in UE-15 membri), iar in agricultura raportul este de 1 la 30 (circa 5000 mil. dolari in Romania, fata de 150.000 mil. dolari in UE 15 membri), in cifre absolute si de 1 la 17 la valoarea adaugata pe locuitor (227 dolari/loc. in Romania, fata de 3950 dolari/loc. in UE 15 membri);

la valoarea exporturilor pe locuitor raportul este de 1 la 17 (790 dolari/loc. in Romania, fata de 1430 dolari/loc. in UE).

la nivelul anului 2004, cand UE avea 25 de membri, indicatorii aratau urmatoarele:

Tabelul nr. 3

Sursa: Anuarul statistic 2005 Institutul National de Statistica

¹⁾ Date semidefinitive

²⁾ Sursa: Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii

³⁾ Inclusiv pescuit si piscicultura

⁴⁾ Inclusiv constructii

⁵⁾ Conform BIM (Biroul International al Muncii)

⁶⁾

Nota: Rata de dependenta demografica reprezinta populatia in varsta de 0-14 ani si 65 de ani si peste, raportata la populatia in varsta de 15-64 de ani.

Datele prezentate reflecta o realitate evidenta in sensul ca Romania se afla mult in urma celorlalte tari din UE si fara sprijin comunitar decalajele economico-sociale nu s-ar putea reduce, ci adanci. Efortul principal va trebui, insa, facut in interior in directia profesionalizarii si responsabilizarii conducerii economiei, precum si utilizarii fondurilor pe proiecte prioritare care sa serveasca interesul national pe termen mediu si lung.

Criteriile generale ale aderarii

Criteriile mentionate, in capitolul precedent, valabile pentru toate tarile din Centrul si Estul Europei (stabilite de Consiliul European la Copenhaga in 1993) s-au aplicat si in cazul Romaniei, cu detaliile urmatoare:

1. Criteriile politice

• Democratia si statul de drept

Ø     Adoptarea si aplicarea unui pachet de masuri de reforma in domeniul administratiei publice, cu accent pe formarea unui corp profesionist si independent de functionari publici;

Ø     Intarirea capacitatii de formulare de politici la nivelul institutiilor guvernamentale;

Ø     Asigurarea unui volum adecvat de resurse pentru administratiile locale, corelat cu responsabilitatile atribuite;

Ø     Intensificarea luptei impotriva coruptiei, in special prin clarificarea competentelor si mai buna coordonare intre organismele implicate;

Ø     Garantarea independentei justitiei si imbunatatirea functionarii aparatului judiciar prin introducerea de criterii obiective de recrutare si promovare si asigurarea unui nivel adecvat de pregatire profesionala;

Ø     imbunatatirea punerii in aplicare a hotararilor civile

Ø     Dezvoltarea unui sistem de probatiune eficient si limitarea utilizarii arestarii preventive;

Ø     Continuarea reformei Politiei, demilitarizarii acesteia si transferarea ofiterilor de politie in jurisdictia tribunalelor civile;

• Drepturile omului si protectia minoritatilor

Ø     Finalizarea reformei radicale a sistemului de ingrijire a copilului, protectiei celor aflati in dificultate;

Ø     Mentinerea regimului asupra adoptiilor internationale, si intarirea capacitatii administrative pentru aplicarea noii legislatii in domeniu;

Ø     Protectia corespunzatoare a drepturilor minoritatilor;

Ø     Asigurarea unui sprijin financiar si administrativ adecvat pentru implementarea Strategiei guvernamentale pentru imbunatatirea situatiei rromilor;

Ø     Crearea si functionarea adecvata a unui sistem eficient de anchetare a plangerilor impotriva comportamentului necorespunzator al Politiei;

Ø     Asigurarea unui sprijin financiar si administrativ adecvat pentru implementarea Strategiei nationale pentru imbunatatirea situatiei persoanelor cu handicap;

Ø     Infiintarea si functionarea corespunzatoare a institutiilor de prevenire si combatere a tuturor formelor de discriminare;

2. Criteriile economice

Ø     Realizarea stabilitatii macroeconomice, in special prin implementarea reformelor structurale;

Ø     Promovarea competitivitatii prin restructurarea si orientarea catre piata a intreprinderilor, inclusiv continuarea procesului de privatizare, stimularea investitiilor autohtone si straine, simplificarea procedurilor legale si administrative, implementarea unor noi proceduri de faliment, stabilizarea si sporirea transparentei regulilor de privatizare si de functionare a afacerilor;

Ø     Implementarea unui plan de restructurare a sectorului siderurgic in conformitate cu cerintele comunitare si aplicarea de planuri de viabilizare a intreprinderilor siderurgice;

Ø     Accelerarea procesului de creare a unei piete funciare functionale prin dezvoltarea unei politici de concentrare a terenurilor agricole, finalizarea emiterii titlurilor de proprietate si consolidarea drepturilor de proprietate;

Ø     Dezvoltarea unei politici cadru pentru creditul rural si infrastructura financiara rurala, cu sprijinul financiar al organismelor financiare internationale si al UE;

Ø     Crearea unui cadru legal si economic prietenos pentru IMM-uri, cu accent in special pe continuarea simplificarii procedurilor de inregistrare si autorizare.

Capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru a U.E.:

asimilare si implementare a acquis-ului comunitar;

plata contributiei la bugetul comunitar;

participarea la politica economica si monetara, comuna;

participarea la politica externa si de securitate comuna;

participarea la politica comuna comerciala, agricola si de mediu, etc.

4. Etapele aderarii

Ø           Pregatirea pentru aderare a inceput in 1993 cand a fost semnat Acordul European cu UE, de fapt un Acord de asociere, care prevedea nu numai liberalizarea schimburilor comerciale ci si cooperarea in toate domeniile specifice integrarii.

Ø           In 1995, urmare strategiei de la Snagov pentru aderare, la care au subscris toate fortele politice, Romania a inaintat Uniunii Europene cererea de aderare.

Ø           In februarie 2000 s-au demarat negocierile de aderare, deschizand si incheind treptat, pana in decembrie 2004, toate cele 31 de capitole. Referitor la negocieri se pot face urmatoarele precizari:

coordonarea, pregatirea si organizarea au revenit Ministerului Integrarii Europene negociatorului sef, insotit de presedintii delegatiilor sectoriale pentru fiecare capitol al acquis-ului comunitar.

documentele de pozitie au fost aprobate de guvern la fiecare capitol, iar mandatul de negociere al UE, a fost aprobat de Consiliu (in unanimitate), negocierile propriu-zise purtandu-le reprezentantii de la Bruxelles ai tarilor membre alaturi de cei ai Comisiei Europene.

negocierile au avut la baza doua principii fundamentale: acquis-ul comunitar nu este negociabil ci numai perioada de aplicare, precum si cel potrivit caruia nimic nu este stabilit pana nu se convine totul (asa se explica inchiderea provizorie a capitolelor).

negocierile au inceput cu acele capitole care nu ridicau probleme (mai usor de negociat si inchis) de exemplu in 2000 statistica, IMM-uri stiinta si cercetare, relatii externe si altele, iar in 2004 s-ai inchis cele mai dificile: energia, agricultura, mediul, concurenta, justitia si afacerile interne.

anual s-au intocmit: Strategii nationale de aderare la UE care s‑au referit in special la asimilarea acquis-ului comunitar, evaluarea stadiului de pregatire si masurile necesare. De asemenea, s-au elaborat: Strategia nationala de dezvoltare a economiei romanesti pe termen mediu (2000-2004), Programe economice de preaderare la UE pentru perioadele 2001-2005 si 2005-2008, Programe de masuri ale Guvernului pentru indeplinirea recomandarilor cuprinse in Rapoartele anuale de evaluare a stadiului de pregatire elaborate de Comisia Europeana.

Ø     Rezultatele negocierilor au fost incorporate in proiectul de Tratat de aderare care dupa aprobarea sa de catre Consiliul de Ministri al UE si obtinerea avizului conform din partea Parlamentului European a fost semnat la Luxemburg in 25 aprilie 2005 si a fost ratificat de Parlamentul Romaniei la 24 mai 2005 (Legea 157 publicata in M.O. 465 din 1 iunie 2005). Pentru a intra in vigoare va trebui sa fie ratificat de parlamentele tuturor celor 25 de state membre si sa nu fie activata clauza de salvgardare care ar amana aderarea cu un an (2008 in loc de 2007). Rapoartele de monitorizare ale Comisiei UE (octombrie 2005, mai si septembrie 2006) nu au propus activarea cluzei de salvgardare si deci, aderarea va avea loc la 1 ianuarie 2007 (propunerea Comisiei a fost aprobata de Consiliul de Ministri in octombrie 2006, Parlamentul European in noiembrie 2006 si Consiliul European in decembrie 2006). Important este si faptul ca toate cele 25 de tari membre trebuie sa ratifice Tratatul de aderare pana in decembrie 2006. ultimele 3 tari care l-au ratificat au fost Franta (octombrie 2006), Germania si Belgia (decembrie 2006). De mentionat ca, neratificarea de catre un stat va insemna neintrarea in vigoare, ci numai adoptarea din partea institutiilor comunitare (Tratatul n-ar fi fost valabil pentru tara in cauza).

5. Prevederile generale ale Tratatului de aderare

5.1. Structura generala a tratatului

1) Articolele de baza ale Tratatului propriu-zis

2) Protocolul privind conditiile si angajamentele referitoare la admiterea in UE, respectiv:

principii, adaptari ale Constitutiei, dispozitii permanente, temporare si de punere in aplicare a Protocolului;

anexele I-IX cu angajamente specifice pe domenii si perioadele de tranzitie convenite;

3) Actul privind conditiile de aderare si adaptarile Tratatelor pe care se intemeiaza UE respectiv:

principii, adaptari etc. (ca la Protocol);

anexele I-IX (cu aceleasi probleme ca la Protocol).

4) Actul final cu:

textul Actului final;

declaratii comune si individuale.

5) Schimb de scrisori privind procedura de informare si consultare.

Ø           Spre deosebire de cele 10 state care au aderat la 1 mai 2004, Romania si Bulgaria vor adera prin acest Tratat si la cel de instituire a Constitutiei pentru Europa in cazul in care aceasta va intra in vigoare pana la data aderarii noastre. Asa se explica existenta atat a unui Protocol (valabil pentru Constitutie) cat si a unui Act, insa ambele, ca si anexele nu contin prevederi diferite, cu exceptia unor referiri la reprezentarea in institutiile europene si denumirile actelor comunitare.

5.2. Prevederile generale ale tratatului de aderare si referirile la clauzele de salvgardare

Ø     Pentru faptul ca se preconiza intrarea in vigoare, la data aderarii Romaniei si a Constitutiei Europene, prin Tratat Romania devenea atat membra a UE (art.1) cat si parte la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa. In cazul ca nu intra in vigoare in 2007 sau 2008 atunci protocolul produce efecte juridice la momentul respectiv (mai sigur, noiembrie 2009) si la data aderarii se aplica prevederile Actului de aderare, fiind cam aceleasi cu Protocolul, difera numai terminologia si reprezentarea in unele institutii europene.

Ø     Prevede intrarea in vigoare a Tratatului la 1 ianuarie 2007, cu conditia ca toate instrumentele de ratificare sa fie depuse inaintea acestei date (la Guvernul Italian pana la 31 decembrie 2006). Daca un stat nu a facut-o, Consiliul hotaraste in unanimitate adaptarile necesare. De asemenea, Consiliul poate activa clauza de salvgardare prevazuta de art. 39, atunci data aderarii devine 1 ianuarie 2008.

Ø     Romania adera la deciziile si acordurile adoptate de reprezentantii guvernelor statelor membre intrunite in cadrul Consiliului, va respecta principiile si orientarile care rezulta din declaratii, rezolutii sau alte luari de pozitie si va lua masurile necesare pentru punerea in aplicare a acestora.

Ø     Consiliul poate abroga dispozitiile tranzitorii stabilite de Protocolul sau Actul aderarii atunci cand acestea nu mai sunt aplicabile (hotararea se ia in unanimitate dupa consultarea Parlamentului printr-o lege europeana).

Ø     Daca in 3 ani de la aderare survin dificultati semnificative si persistente in orice sector al economiei care pot deteriora serios situatia economica se poate solicita autorizarea luarii unor masuri de protectie care sa remedieze situatia si adaptarea sectorului in cauza la economia pietei interne (art. 36).

In aceleasi imprejurari si alte state membre pot face solicitari similare in raport cu Romania.

Masurile de protectie sunt stabilite cu Comisia Europeana.

Ø     In cazul neindeplinirii angajamentelor asumate care perturba semnificativ buna functionare a pietei interne (PUE), Comisia poate adopta pana la implinirea unui termen de cel mult 3 ani de la data aderarii (la cererea motivata a unui stat sau din proprie initiativa) regulamente sau decizii prin care sunt stabilite masuri corespunzatoare. Aceasta clauza de salvgardare poate fi invocata si inainte de aderare, masurile putand intra in vigoare la data aderarii (art. 37).

Ø     In cazul in care exista deficiente semnificative sau un risc iminent in transpunerea, aplicarea deciziilor, inclusiv in recunoasterea reciproca in domeniul dreptului penal si civil, Comisia poate adopta, pana la indeplinirea unui termen de cel mult 3 ani de la data aderarii masuri corespunzatoare. Masurile pot lua forma suspendarii provizorii a aplicarii. Aceasta clauza de salvgardare poate fi invocata chiar inainte de aderare, masurile intrand in vigoare insa la data aderarii (art.38).

Ø     Clauza de salvgardare standard existenta si in tratatele incheiate cu cele 10 state care au aderat in 2004 prevede (art. 39) ca, in cazul in care, in baza rapoartelor Comisiei, exista dovezi clare ca stadiul pregatirii pentru adoptarea si aplicarea acquis-ului, este de asemenea natura incat exista un risc semnificativ sa indeplineasca obligatiile care decurg din calitatea de membru la data aderarii, 1 ianuarie 2007, Consiliul poate sa hotarasca in unanimitate, la recomandarea Comisiei, ca data aderarii sa fie amanata cu un an, pana la 1 ianuarie 2008.

Ø      Tot Art. 39 are si o clauza de salvgardare specifica respectiv valabila numai in cazul Romaniei si poate fi activata la propunerea Comisiei, de catre Consiliu, insa cu majoritate calificata, in cazul in care sunt constatate deficiente semnificative in indeplinirea unuia sau mai multora dintre angajamentele si cerintele enumerate la capitolele justitie si afaceri interne (7) si concurenta (4).

Decizia de amanare conduce la modificarea procedurilor din Protocolul sau Actul aderarii (inclusiv Anexele care fac parte integranta din acestea).

Acelasi articol reliefeaza importanta capitolului Concurenta, evaluarea progreselor in materie urma sa fie facuta in toamna anului 2005 si daca se constatau deficiente semnificative putea fi activata clauza de salvgardare.

Ø     De la data aderarii Romania este considerata destinatara a directivelor si regulamentelor europene.

Ø     Cu o cerere motivata, prezentata pana la aderare Comisiei, se pot adopta (de Consiliu sau Comisie, dupa caz) regulamente sau decizii europene care stabilesc derogari temporare de la actele institutiilor europene adoptate intre 1 octombrie 2004 si data aderarii (art. 55).

Ø     In Anexa IX sunt detailate cele 11 conditii ale clauzei de salvgardare specifice Romaniei si anume:

Punerea in aplicare a Planului de actiune Schengen la termenele convenite.

Pentru a asigura controlul si supravegherea viitoarei frontiere externe a UE vor trebui: modernizate echipamentele si infrastructura, imbunatatita capacitatea de analiza a riscului operational (toate reflectate intr-un plan unic multilateral de investitii termen martie 2005), recrutarea a 4438 de agenti si ofiteri de politie, combaterea efectiva a emigratiei ilegale.

Dezvoltarea si punerea in aplicare a unui plan de actiune si o strategie de reforma a sistemului judiciar actualizate si integrate, inclusiv a legilor intrate in vigoare in 30 septembrie 2004 referitoare la organizarea sistemului judiciar, statutul magistratilor si Consiliul Superior al Magistraturii termen martie 2005 cand trebuia demonstrata si distribuirea aleatorie a cazurilor.

Accelerarea considerabila a luptei impotriva coruptiei (in special la nivel inalt) prin aplicarea riguroasa a legislatiei si independenta efectiva a P.N.A., actualul D.N.A. Prezentarea anuala, din noiembrie 2005, a unui raport convingator al activitatii P.N.A./ D.N.A.

Realizarea unui audit independent asupra rezultatelor actualei Strategii nationale anticoruptie cu concluzii si recomandari pentru noua strategie si plan de actiune termen: martie 2005. Tratarea cazurilor sa fie facuta rapid si transparent, iar pentru evitarea suprapunerilor sa fie reduse considerabil organismele cu atributii de prevenire si investigare termen: decembrie 2005.

Stabilirea unui cadru legislativ clar cu privire la sarcinile politiei si jandarmeriei. Pana la aderare sa fie ocupate cele 7000 posturi din politie si 18.000 din jandarmerie termen; cadru legislativ: decembrie 2005 iar planul de recrutare: iulie 2005.

Dezvoltarea si aplicarea unei strategii multianuale coerente impotriva criminalitatii, in special traficul de persoane pentru care, incepand din martie 2005, sa fie prezentate statistici credibile privind controlul acestuia.

Consiliul concurentei sa asigure un control efectiv al ajutoarelor de stat, inclusiv a reesalonarilor (contributiilor sociale, impozitelor, plata energiei).

Sa fie consolidate mecanismele de monitorizare a ajutoarelor de stat si a politicilor de monopol.

Sa prezinte un plan revizuit de restructurare a industriei siderurgice (decembrie 2004) si sa respecte integral angajamentul de a nu acorda noi ajutoare de stat combinatelor incluse in strategia de restructurare si de a reduce capacitatile stabilite.

Sa aiba mijloace financiare si umane corespunzatoare.

Ø    Intr-o declaratie comuna privind pregatirea pentru aderare se arata ca in cazul Romaniei se va acorda o atentie deosebita justitiei si afacerilor interne, concurentei si mediului. Comisia va continua sa prezinte rapoarte anuale insotite de recomandari si clauzele de salvgardare vor fi activate pentru a solutiona probleme grave aparute inainte de aderare sau in termen de 3 ani de la aderare, dupa caz.

Ø    In Anexa privind procedura de informare si consultare se arata ca pentru aceasta exista un Comitet interimar format din reprezentantii permanenti ai tarilor membre, ai Comisiei si Romaniei.

*

6. Prevederi referitoare la cele patru libertati din cadrul pietei interne a Uniunii Europene

6.1. Libera circulatie a marfurilor (Cap. I)

Ø    Reprezinta prima si cea mai rapida realizare a UE (1968) insa pe deplin, abia in 1993-1996; conform legislatiei comunitare marfurile circula liber in cadrul UE, fara obstacole de ordin tarifar si netarifar, fara controale la frontierele interne si in baza unui document unic (D.A.U.); la marfurile importate din tarile terte se platesc aceleasi taxe vamale (Tariful Vamal Comun), taxe de prelevare in cazul celor agricole si li se aplica aceleasi reguli.

Ø    Din punctul de vedere al regulilor marfurile se impart in doua categorii: cele pentru care au fost adoptate standarde comune (produsele agro-alimentare si cele chimice, medicamentele, mijloacele auto, aparatele electrocasnice s.a.) si produse fara standarde armonizate a caror libera circulatie o asigura recunoasterea reciproca a celor nationale.

Ø    Romania nu a solicitat o perioada de tranzitie sau derogari, deci va aplica acquis-ul comunitar de la data aderarii. Tratatul nu contine prevederi speciale pentru acest capitol insa cele prevazute la alte capitole, in special la Uniunea vamala si Relatii externe, vizeaza libera circulatie a marfurilor. Important pentru tara noastra este securizarea granitei externe, care va deveni frontiera U.E., pentru a nu mai patrunde marfuri contrafacute si a se pune capat contrabandei. Criteriile de aderare au vizat legislatia achizitiilor publice si asigurarea conformitatii cu standardele europene.

6.2. Libera circulatie a persoanelor (Cap. II)

Ø         Pornind de la principiul interzicerii oricarei discriminari pe temeiul nationalitatii dreptul comunitar stabileste (art. 3-C.E.) ca orice cetatean poate circula si locui liber pe teritoriul statelor membre. De asemenea, se poate angaja si isi poate stabili rezidenta intr-o alta tara membra, poate vota (pentru alegerile locale si eurodeputati), beneficia de acelasi tratament ca si localnicii in ceea ce priveste conditiile de lucru, retributia, concediul, drepturile sociale, concedierea, obligatiile fiscale, pregatirea (recunoasterea diplomelor) si promovarea.

Ø         Cu privire la libera circulatie a persoanelor, criteriile s-au referit la recunoasterea reciproca a calificarilor si diplomelor precum si la coordonarea sistemelor de securitate sociala. Tratatul de aderare prevede urmatoarele:

a) Dispozitiile acquis-ului Schengen sunt obligatorii si se aplica de la data aderarii, insa in temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu.

b) Romania nu beneficiaza de acordul privind libera circulatie a persoanelor incheiat de UE cu Elvetia.

c) Anexa II cuprinde lista dispozitiilor acquis-ului Schengen referindu-se, in special la: eliminarea controalelor la frontierele interne, cooperarea judiciara in combaterea traficului de droguri si a disfunctiilor de la frontierele externe; infiintarea unui Comitet permanent de evaluare si punere in aplicare; Manual si instructiunile consulare comune, cooperarea politieneasca transfrontaliera pentru prevenirea si depistarea infractiunilor; formularul armonizat pentru invitatii, declaratii de garantie si atestari de cazare; combaterea traficului ilegal de arme, rapirii de minori si imigrarii ilegale; modelul uniform de viza; norme metodologice si proceduri de realizare a controlului si supravegherii frontierelor; Sistemul de Informatii Schengen; constituirea retelei de ofiteri de legatura in materie de imigrare; obligatia transportatorilor de a comunica date privind pasagerii; lista tarilor terte ai caror resortisanti trebuie sa detina viza; constituirea Sistemului de Informatii privind vizele si a Agentiei Europene pentru Gestionarea Cooperarii Operative la Frontierele Externe ale UE; obligatia stampilarii cu regularitate a documentelor de calatorie ale resortisantilor tarilor terte la trecerea frontierei externe a statelor membre; elementele de securitate si datele biometrice ce trebuie sa le cuprinda pasapoartele si documentele de calatorie eliberate de statele membre etc.

d) La cererea Uniunii Europene perioada de tranzitie pentru libera circulatie si sedere in UE va cuprinde 3 etape:

1.- Pana la sfarsitul unei perioade de 2 ani de la data aderarii se vor aplica masurile de drept intern sau rezultate din Acorduri bilaterale care reglementeaza accesul resortisantilor romani pe piata fortei de munca.

2.- Inaintea expirarii celor 2 ani, Consiliul examineaza situatia pe baza unui raport al Comisiei, iar tarile membre pot notifica continuarea regimului respectiv pana la expirarea unei perioade de 5 ani, in lipsa acesteia se aplica Regulamentul 1612/1968 privind libera circulatie a lucratorilor in cadrul Comunitatii (adica liberul acces la piata fortei de munca comunitare).

- La sfarsitul perioadei de 5 ani, in cazul in care pe piata fortei de munca dintr-un stat membru se produc sau exista riscul unor perturbari grave dupa ce notifica Comisiei, o tara membra poate prelungi la 7 ani regimul restrictiv respectiv.

Lipsa notificarii conduce la aplicarea Regulamentului 1612/1968.

e) Alte precizari:

La solicitarea Romaniei situatia poate fi reexaminata.

Resortisantii romani care muncesc legal (admisi pe piata fortei de munca pe o perioada de cel putin 12 luni) la data aderarii vor beneficia in continuare de acest statut, dar numai in statul respectiv.

Pe parcursul perioadei de 7 ani tarile care aplica Regulamentul 1612/1968 vor continua sa elibereze permise de munca resortisantilor romani in scopul monitorizarii si in cazul perturbarii pietei fortei de munca care ar putea ameninta nivelul de trai sau de ocupare intr-o regiune sau profesie informeaza Comisia si celelalte state solicitand suspendarea totala sau partiala a aplicarii Regulamentului respectiv (in cazuri urgente decide suspendarea si ulterior trimite notificarea motivata).

Sotul unui lucrator si descendentii acestora care nu depasesc varsta de 21 de ani si locuiesc legal impreuna cu lucratorul pe teritoriul unui stat membru la data aderarii, beneficiaza dupa aderare, de acces imediat pe piata fortei de munca a statului respectiv (nu si in cazul celor admisi pe o perioada de mai putin de 12 luni).

Idem cei care se gasesc in aceeasi situatie la o data ulterioara aderarii, cu conditia sa fi locuit cel putin 18 luni sau din al 3-lea an dupa data aderarii.

Romania poate mentine in vigoare masuri echivalente in ceea ce priveste resortisantii statului sau statelor membre in cauza.

Orice actual stat membru poate introduce o libertate de circulatie mai mare decat cea existenta la data aderarii, inclusiv accesul deplin pe piata fortei de munca. Cele care aplica masuri de drept intern o pot face in orice moment incepand cu al 3-lea an dupa aderare. Comisia trebuie informata.

Pentru a face fata perturbarilor grave sau riscului acestora din sectoarele sensibile de servicii, Germania si Austria pot limita dreptul de a munci temporar in sectoarele constructii, curatenia cladirilor, decoratiuni interioare in Germania si horticultura, prelucrarea pietrei, constructii metalice, constructii, securitatii, curatarea cladirilor, asistenta sociala si cea medicala la domiciliu, in Austria.

Aplicarea unora dintre aceste masuri nu poate avea ca efect crearea unor conditii mai restrictive decat cele existente la data semnarii Tratatului.

Actualele state membre sunt obligate sa ne acorde un tratament preferential in comparatie cu lucratorii tarilor terte.

f) In declaratia comuna privind libera circulatie a lucratorilor din Romania se arata ca Statele membre urmaresc sa acorde un acces sporit pe piata fortei de munca resortisantilor romani in conformitate cu dreptul intern, pentru a accelera aplicarea acquis-ului comunitar. In consecinta sansele de angajare ar trebui sa sporeasca semnificativ dupa aderare.

6. Libera circulatie a serviciilor (Cap. III)

Ø     Dreptul de a se stabili si a presta servicii in oricare dintre tarile membre ale UE este garantat de articolul 43 C.E., atat pentru persoanele fizice cat si cele juridice, domeniile exceptate fiind numai cele care tin de siguranta si sanatatea publica. Pentru profesiile liberale s-a realizat si armonizarea necesara recunoasterii diplomelor (medici, veterinari, stomatologi, arhitecti, avocati, asistente medicale si moase).

Ø     Romania a acceptat acquis-ul comunitar din domeniul serviciilor si s-a angajat sa-l implementeze pana la data aderarii cu exceptia a doua directive pentru care a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani (pana la 1 ianuarie 2012) pentru asigurarea de raspundere civila in cazul accidentelor auto si schemele de compensare ale micilor investitori. S-a acceptat (conform prevederii din Anexa a VII-a a Tratatului) un cuantum minim de compensare (despagubire) pentru investitori de 4.500 in 2007, 7.000 in 2008, 9.000 in 2009, 11.000 in 2010 si 15.000 in 2012.

Din 2007, despagubirile pentru depozitele bancare, in caz de faliment, vor fi de 20.000 ..

6.4. Libera circulatie a capitalurilor (Cap. IV)

Ø   Libera circulatie a capitalurilor si platilor, atat intre statele membre cat si cu cele terte, este statuata de articolele 56-60 C.E. S-a realizat treptat incepand cu 1960 (pentru capitalul pe termen lung) incheindu-se in linii mari in 2003, cand s-a liberalizat piata de valori mobiliare. Va fi deplina cand armonizarea politicilor fiscale si economice va fi totala.

Ø   Criteriile au vizat alinierea legislatiei pietei valorilor mobiliare si intarirea supravegherii serviciilor financiare.

Ø   Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar, cu doua exceptii pentru care a solicitat o tranzitie de 15 ani pentru achizitionarea de catre straini a terenurilor cu destinatie agricola si forestiera si 5 ani pentru terenurile din intravilan. S-au acceptat (Anexa VII a Tratatului):

Romania poate mentine in vigoare timp de 5 ani de la data aderarii restrictia dobandirii de catre straini a proprietatii asupra terenurilor pentru resedinte secundare (resortisantii UE si ai Spatiului Economic European sau firme care nu au filiale / reprezentante in Romania).

- Idem, insa pe 7 ani pentru dobandirea proprietatii asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere.

Cetatenii comunitari nu pot fi tratati mai putin favorabil decat cei din tarile terte;

O revizuire de ansamblu a masurilor respective (tranzitorii) va avea loc in cel de-al 3-lea an de la data aderarii si pe baza unui raport al Comisiei, Consiliul poate hotari cu unanimitate scurtarea sau incetarea acestor perioade.

6.5. Impactul aderarii (avantaje si dezavantaje)

Libera circulatie a marfurilor

Ø     Avantajele liberei circulatii a marfurilor pe o piata de dimensiunile Uniunii Europene cu 480 milioane de locuitori in 2007 cand vor adera Romania si Bulgaria sunt, in general, urmatoarele:

libera circulatie a marfurilor fiind insotita si de cea a factorilor de productie (materii prime si semifabricate, tehnologie, capital, forta de munca si servicii) va conduce la cresterea concurentei si a competitiei, cu efect benefic asupra calitatii si preturilor produselor;

consumatorii vor fi principalii beneficiari deoarece gama de produse oferite va fi mai mare, preturile mai usor de comparat iar concurenta sporita le va mentine la un nivel rezonabil, standardele comune vor asigura o calitate corespunzatoare tuturor produselor comercializate;

agentii economici adresandu-se unei piete mai mari isi vor putea reduce costurile pe unitate de produs (economia de scara') si spori in felul acesta profiturile;

reindustrializarea tarii si specializarea internationala a economiei romanesti vor fi mai usor de realizat datorita liberei circu1atii a marfurilor, serviciilor, tehnologiilor, capitalurilor si in special a investitiilor straine directe, avantajelor competitive ce le-ar putea oferi piata romaneasca (dimensiunea si pozitia geografica a acesteia);

schimburile comerciale desfasurandu-se prioritar cu tarile membre ale Uniunii Europene vor deveni mai competitive (mai avantajoase) datorita apropierii geografice si costurilor mai reduse cu expeditia, vamuirea si transportul. De asemenea, faptul ca produsele vor trebui sa faca fata unor exigente europene si deci mondiale, va permite desfacerea lor in cantitati mari inclusiv pe alte piete decat tari membre ale Uniunii Europene (in special in cele care au Acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeana).

Ø               Dezavantaje:

exigentele de adaptare la cerintele pietei interne europene vor necesita eforturi investitionale pe care nu toti agentii economici le vor putea face si astfel isi vor incheia activitatea sau vor fi nevoiti sa abordeze domenii noi;

restructurarea industriei va continua prin incheierea procesului de privatizare, dar mai ales prin inchiderea unitatilor neviabile (de exemplu, cele miniere) ceea ce va insemna si reducerea numarului locurilor de munca;

pe masura cresterii tarifelor la utilitati si a costurilor salariale va incepe un proces de delocalizare (mutare in alte tari) a unor activitati productive orientate catre export, cazul industriei textile, confectiilor si incaltamintei, ceea ce va conduce la pierderea unor locuri de munca si a unor exporturi;

eforturile de restructurare si modernizare a economiei vor insemna si resurse financiare substantiale din partea statului si a patronatului, ceea ce va diminua posibilitatile de a satisface corespunzator nevoile sociale (sanatate, educatie si pensii).

Libera circulatie a persoanelor

Libera circulatie a persoanelor va avea un impact puternic asupra viitorului economico-social al Romaniei, raportul dintre beneficii si costuri, respectiv intre transferurile banesti ale emigrantilor catre cei din tara si exodul creierelor isi va lasa amprenta asupra acestui viitor. Se estimeaza ca in prima decada ce va urma introducerii liberei circulatii pentru cetatenii romani va emigra in Uniunea Europeana aproape 3-4% din populatia Romaniei, ceea ce inseamna jumatate din cei care se afla deja la lucru in aceste tari. Tarile UE in care au emigrat cei mai multi romani sunt in ordine: Italia (20%), Germania (18%), Spania, Franta, Austria, Portugalia si Grecia.

Principalele caracteristici ale migratiei romanesti sunt: in ultimii ani a devenit mai temperata (in jur de 10-15.000 persoane anual); este orientata catre gasirea unui loc de munca, cuprinde in special populatia tanara intre 18 si 23 de ani; raportul migratie legala si ilegala evolueaza in favoarea primei forme; zonele de plecare se disperseaza; castiga teren emigratia orientata pe considerente de legaturi de familie; criteriul destinatiei si distantei isi reduce din importanta; migratia pentru munca devine tot mai fluctuanta si nu va atinge un nivel critic pentru tarile de destinatie; continua sa se insanatoseasca comportamentul emigratilor romani etc. Cauzele fenomenului migratiei sunt in special de natura economica (diferenta de venit si dificultatea gasirii unui loc de munca).

Desi cuantificarea avantajelor si a dezavantajelor emigratiei este greu de facut, in linii mari acestea se rezuma la urmatoarele:

Ø Avantaje

remisiile (transferurile banesti ale emigrantilor au efecte pozitive importante pentru economia nationala, deoarece: maresc cererea interna de bunuri si servicii, devenind astfel factor de crestere economica; sporesc fluxul monetar si contribuie la imbunatatirea soldului balantei de plati si a rezervelor valutare ale tarii (permitand astfel importuri mai mari si imprumuturi pentru dezvoltare mai substantiale); contribuie la reducerea costului banilor (cursului de schimb si a ratei dobanzilor, ceea ce inseamna credite mai avantajoase pentru consum si investitii); conduc la cresterea standardului de viata a celor in cauza si a familiilor acestora, pe termen lung si in mod indirect a intregii populatii.

La transferurile banesti efectuate prin sistemul bancar, circa 5 mld. $ in 2005 trebuie adaugate cele ilegale sau aduse personal de catre emigranti. De aceea pot fi sensibil mai ridicate, ceea ce ar putea insemna un impact mult mai puternic. Calea oficiala si sigura - cea a transferului bancar este ocolita si datorita organizarii necorespunzatoare a acestuia (filiale in strainatate si dobanzi sau plasamente stimulative) precum si fiscalitatii ridicate a veniturilor din munca care descurajeaza declararea integrala a veniturilor.

Fenomenul emigratiei nu este specific Romaniei, acesta se intalneste si in alte tari chiar membre ale Uniunii Europene, cazul Greciei care a beneficiat in 2000 de remisii legale de la emigranti in valoare de 7,5 mld. $, Portugalia 4,0 si Spania 3,2, iar tari care au aderat in 2004 la Uniunea Europeana, Polonia 2,9 mld. $ si Ungaria 1,0 mld. $. Exista si tari ca India, care primeste anual de la emigranti circa 10,3 mld. $.

migratia fortei de munca ridicandu-se la aproape 2 milioane de persoane a insemnat si detensionarea pietei fortei de munca din Romania, usurand astfel sarcina autoritatilor in privinta somajului si asigurarilor sociale precum si a celor in cautarea unui loc de munca. Rata somajului in Romania este mai mica cu doua puncte procentuale decat cea din Uniunea Europeana, respectiv de circa 7% fata de circa 9%;

migratia temporara pentru munca este benefica si pentru aceea ca poate contribui la schimbarea mentalitatii romanilor, in multe cazuri la cresterea calificarii acestora, respectiv la o noua atitudine fata de munca si lege, la o perceptie corecta a valorilor democratiei, la insuflarea unui spirit de competitie mai puternic si la mai multa initiativa;

treptat Romania va deveni si o tara de imigratie, deci va putea beneficia de aportul celor care vor veni sa lucreze in tara noastra, ceva mai calificati daca vor veni din Vest, insa si necalificati daca vor fi imigranti din lumea a 3-a;

in viitor, Romania va reprezenta o sursa de alimentare a emigratiei Est-Vest si un beneficiar al emigratiei Sud - Nord si Est - Vest, insa intotdeauna raportul emigratie/imigratie va fi net favorabil emigratiei;

Ø    Dezavantaje:

diminuarea semnificativa a ofertei nationale de forta de munca, cantitativ si calitativ, care limiteaza posibilitatile de reducere mai rapida a diferentelor de venit fata de tarile Uniunii Europene. Aspectul cel mai negativ este componenta tot mai calificata a acestei migratii (exodul creierelor) si astfel lipsirea economiei nationale de factorul uman indispensabil modernizarii si eficientizarii acesteia, ceea ce face mai dificila reducerea decalajului economico - social ce ne desparte de celelalte tari membre ale Uniunii Europene;

aparitia la nivel national a unor segmente deficitare de forta de munca calificata, cazul celei pentru constructii in Sud Estul tarii. Localizarea acestui deficit in zone slab dezvoltate le va face si mai grea iesirea din aceasta situatie;

pierderea capitalului investit in pregatirea profesionala a celor care emigreaza si indirect finantarea acestei pregatiri din alte tari, in conditiile in care avem suficiente probleme cu procesul educational national si cu fondurile alocate invatamantului

pierderi la export prin diferenta de productivitate potentiala a celor plecati la munca in strainatate care prin calificarea si spiritul lor inventiv ar fi putut contribui la cresterea performantelor produselor romanesti;

accentuarea procesului de imbatranire demografica datorita ponderii mari a tinerilor care emigreaza, ceea ce va crea dificultati programelor de dezvoltare viitoare si va mari povara sociala (pensii, ajutoare sociale, sanatate);

orientarea prioritara a remisiilor catre consum si nu catre afaceri le reduce substantial efectul pozitiv ce l-ar putea avea pe termen mediu si lung, atat pentru emigranti cat si pe plan national.

Libera circulatie a serviciilor

Ø     Avantaje

toate avantajele pe care le asigura libera circulatie a lucratorilor (remisiile de la emigranti, cresterea calificarii si formarea noilor mentalitati, reducerea presiunii asupra pietei fortei de munca autohtone etc.) cu remarca ca se incurajeaza si migratia profesiilor liberale (arhitecti, medici, avocati, asistenti medicali) sau a fermierilor, mestesugarilor si a comerciantilor.

accentuarea competitiei pe piata serviciilor va conduce la prestatii de mai buna calitate si mai ieftine pentru consumatorii romani. De exemplu preturile pentru serviciile de telecomunicatii pe ansamblu Uniunii Europene, au scazut cu aproximativ 7,5% pe an de cand piata a fost complet liberalizata in 1998, iar la energia electrica furnizata consumatorilor casnici cu 6,5% intre 1996-2001, chiar cu peste 20% cum a fost cazul Spaniei;

protejarea economiilor micilor investitori prin rigorile introduse sistemului bancar si pietei de capital, despagubirea acestora in caz de faliment cu o suma mai consistenta, respectiv 20.000 din 2007;

domeniul serviciilor conducandu-se dupa reguli comunitare si fiind insuficient dezvoltat in Romania va putea atrage mai multi investitori occidentali, inclusiv cu prilejul privatizarii utilitatilor publice, ceea ce va asigura o aliniere mai rapida la standardele europene;

piata de capital prin Bursa de Valori Mobiliare - BVM isi va spori rolul in atragerea de fonduri pentru investitii de la localnici si straini, devenind un loc de plasament si pentru economiile populatiei;

alinierea la conditiile de asigurare din Uniunea Europeana va incuraja libera circulatie a persoanelor cu efect benefic pentru cei care emigreaza pentru munca sau fac turism si afaceri;

pe masura imbunatatirii infrastructurii, Romania va putea beneficia de pozitia sa geografica in tranzitul catre Est si Orientul Mijlociu si de atractiile turistice pe care le ofera Delta Dunarii, Marea Neagra, muntii si manastirile.

Ø     Dezavantaje

toate dezavantajele la care conduce migratia fortei de munca (lipsirea economiei nationale de aportul acestora la dezvoltarea si modernizarea sectorului serviciilor, pierderea capitalului investit in pregatirea acestora, accentuarea imbatranirii demografice etc.);

pierderile prin emigratie devin importante si datorita cuprinderii profesiunilor liberale prestatoare de servicii (arhitecti, doctori, farmacisti, veterinari, avocati, asistenti medicali s.a.);

costurile mari pe care le implica procesul de adaptare legislativa si institutionala in special in perioada de preaderare etc.

Libera circulatie a capitalurilor

Libera circulatie a capitalurilor este benefica pentru Romania mai ales pe termen mediu si lung, principalele avantaje si dezavantaje fiind:

Avantaje:

economia nationala beneficiaza de un acces sporit si in conditii avantajoase (dobanzi accesibile) pe piata de capital comunitara intr-o perioada cand fondurile proprii pentru modernizare si adaptare la exigentele integrarii in Uniunea Europeana sunt insuficiente (datorita nivelului scazut al veniturilor rata acumularii este mica);

agentii economici si persoanele fizice vor avea acces la o piata de capital mai ieftina, respectiv pentru constituirea de firme, efectuarea de investitii, construirea si cumpararea de locuinte prin ipotecile transfrontaliere (mult mai convenabile decat cele nationale) etc.;

adoptarea monedei unice va aduce binefacerile stabilitatii monetare: curs de schimb stabil, inflatie mica si rata a dobanzilor rezonabila, comisioane bancare corecte si identice in zona EURO etc.;

Cresterea investitiilor directe comunitare in tara noastra va insemna restructurarea si modernizarea mai rapida a tarii si astfel reducerea decalajului economic si social ce separa Romania de celelalte tari ale Uniunii Europene;

Armonizarea legislativa si aplicarea acquis-ului comunitar vor conduce la alinierea tarii la exigentele unei economii de piata functionale si din punctul de vedere al pietei de capital;

Posibilitatea efectuarii de plasamente in strainatate cu profituri mai substantiale decat in tara etc.

Ø Dezavantaje:

date fiind preturile mici ale terenurilor si padurilor din Romania este posibila achizitionarea lor de catre straini in perioada imediat urmatoare expirarii interdictiei (2014) cu efectele negative ce pot decurge din aceasta;

patrunderea de capital speculativ prin investitii de portofoliu care prezinta riscuri importante pentru o economie fragila ca cea romaneasca (scurgerea de venit national prin retragerea de pe piata si transferul in strainatate);

costurile si riscurile perioadei de armonizare legislativa si institutionala cu acquis-ul comunitar, respectiv de implementare a acestuia;

datorita tendintei de aliniere a preturilor terenurilor, padurilor si locuintelor la cele occidentale (concurenta externa pe aceasta piata fiind hotaratoare) accesul romanilor pe piata funciara si imobiliara va fi mai dificil (in 2004, un hectar de teren arabil era de peste zece ori mai ieftin decat in Uniunea Europeana - intre 200-300 in Romania fata de 2500 in Uniunea Europeana).

7. Capitolele care se refera la politicile de acompaniere a pietei interne europene

7.1. Dreptul societatilor comerciale (Cap. V)

Ø      Acquis-ul comunitar cuprinde reglementari comune pentru constituirea si functionarea societatilor comerciale din toate tarile membre ale UE (identitatea imputernicitilor, situatia financiara, existenta unui registru si a unei publicatii, controlul si legalitatea actelor, audit independent, protectia drepturilor de proprietate intelectuala si industriala, contabilitate uniforma etc.).

Ø      Criteriile aderarii au vizat intarirea capacitatii administrative a organismelor de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuala si industriala si cresterea eforturilor de combatere a pirateriei si a contrafacerii; imbunatatirea cooperarii dintre politie, autoritatea vamala si sistemul judiciar, intarirea capacitatii administrative la frontiera si asigurarea aplicarii legislatiei specifice; intensificarea pregatirii profesionale a personalului in institutiile implicate; De asemenea, s-au referit la completarea procesului de aliniere a legislatiei prin adoptarea, cu precadere, a legislatiei secundare din domeniul dreptului societatilor comerciale.

Ø      Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar fara a solicita perioada de tranzitie. Tratatul de aderare cuprinde numai referiri la dreptul de proprietate industriala si anume:

Conform prevederii din Anexa III referitoare la marca de comert comunitara de la data aderarii o marca de comert comunitara inregistrata sau solicitata inregistrarea inaintea datei de aderare se extinde si la teritoriul Romaniei pentru a avea acelasi efect in intreaga Comunitate.

- Referirea din Anexa III la crearea unui certificat suplimentar de protectie pentru medicamente, precizeaza ca, oricarui medicament protejat printr-un brevet valabil si a carui prima autorizare a fost obtinuta dupa 1 ianuarie 2000 ii poate fi acordat un certificat in Romania (daca a expirat poate fi solicitat in 6 luni de la aderare).

Idem pentru produsele fito-farmaceutice.

Referirea la desenele si modelele industriale comunitare ale aceleasi Anexe precizeaza ca De la data aderarii un desen sau un model industrial comunitar protejat sau solicitat in conformitate cu Regulamentul 6 / 2002 inaintea datei de aderare se extinde la teritoriul Romaniei pentru a avea acelasi efect in intreaga comunitate.

- In Anexa V se arata ca titularii sau beneficiarii unui brevet de inventie sau certificat suplimentar de protectie pentru un produs farmaceutic inregistrat intr-un stat membru la o data cand o astfel de protectie nu putea fi obtinuta in Romania poate beneficia de drepturile conferite de acestea.

*

Impactul aderarii

Ø      Avantaje:

va constitui o arma eficienta de lupta contra economiei subterane si evaziunii fiscale si astfel vom avea incasari la buget mai substantiale si angajati legal care sa beneficieze de asigurari sociale si de sanatate. Bani mai multi la buget vor insemna fonduri sporite pentru educatie, sanatate, pensii si investitii in modernizarea tarii;

un mediu de afaceri stabil, mai sanatos si predictibil care sa incurajeze investitiile interne si externe, ceea ce va conduce la noi locuri de munca, la restructurarea si modernizarea mai rapida a economiei tarii;

un cadru propice unei concurente loiale intre agentii economici, ceea ce va fi benefic cresterii competitivitatii produselor si serviciilor romanesti, atat de necesare pentru a putea face fata exigentelor Pietei Interne / Unice Europene;

va fi stimulata activitatea de inovare si, in general, cea de creatie printr-o protectie reala a drepturilor de autor (proprietatii intelectuale si industriale);

Ø      Dezavantaje:

scoaterea la suprafata a economiei subterane ar putea insemna si pierderea unor locuri de munca, efect similar il va avea si competitia pentru a face fata presiunilor concurentei de pe piata europeana;

descurajarea pirateriei si contrafacerii, in general respectarea drepturilor de proprietate intelectuala si industriala ii va elimina pe profitorii acestui gen de activitate ilegala, insa va insemna si o reducere a unei surse generatoare de venituri;

costurile generate de perioada de adaptare la exigentele legale si institutionale comunitare care le va suporta atat economia reala (agentii economici), cat si statul.

7.2. Politica din domeniul concurentei (cap. VI)

Ø     Cadrul legal al politicii de concurenta este reprezentat in special de articolele 81-89 ale Tratatului Comunitatilor Europene prin care sunt stabilite reguli comune in acest domeniu, interzise acordurile anticoncurentiale, practicile concertate si abuzul de pozitie dominanta, sunt controlate ajutoarele de stat, reglementate fuziunile etc.

Ø     In cadrul criteriilor de aderare un loc important l-au ocupat: completarea cadrului legislativ, intarirea capacitatii administrative a autoritatilor din domeniul concurentei, alinierea schemelor de ajutor incompatibile, completarea inventarului ajutoarelor de stat si elaborarea rapoartelor anuale, constientizarea tuturor factorilor implicati, intensificarea actiunilor de pregatire profesionala ale personalului din domeniul judiciar.

Ø     Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar si a obtinut unele amanari si derogari cuprinse in Anexa VII-a a Tratatului de aderare.

Ø           Referitor la regulile de concurenta Tratatul prevede:

a)  In Anexa V:

- Se va pune la dispozitia Comisiei, cu regularitate o lista a ajutoarelor existente care au fost evaluate de catre autoritatea nationala de control a ajutorului de stat si le-a gasit compatibile cu acquis-ul, precum si orice alta informatie esentiala pentru examinarea compatibilitatii; Comisia publica lista acestor ajutoare.

- In cazul in care Comisia nu obiecteaza cu privire la masura de ajutor existenta in termen de 3 luni de la primirea informatiilor pentru evaluare, se considera compatibila.

- Decizia de obiectie din partea Comisiei inseamna initierea procedurii de investigatie formala si daca se ia inainte de aderare, produce efecte dupa. O decizie negativa, urmare a procedurii de investigatie, conduce si la recuperarea ajutorului de la beneficiar, inclusiv dobanda aferenta.

- Masurile de ajutor acordate in sectorul transporturilor sunt comunicate Comisiei in termen de 4 luni de la aderare (inclusiv temeiul juridic) si sunt considerate drept ajutor existent pana la sfarsitul celui de-al 3-lea an de la data aderarii, dupa aceasta data orice ajutor considerat a fi incompatibil cu orientarile comunitare se considera drept ajutor nou si trebuie sa se conformeze acestora.

- Comisia monitorizeaza aplicarea angajamentelor si a legislatiei in materie de ajutor de stat si considera ca a atins un nivel satisfacator daca demonstreaza ca aplica consecvent si complet un control adecvat ajutorului de stat (evaluare exacta a naturii acestuia si o aplicare corecta a criteriilor de compatibilitate).

- Masurile de ajutor din categoria celor existente pastreaza acest statut numai pana la sfarsitul celui de-al 3-lea an de la data aderarii, urmand sa fie modificate aceste masuri pentru a se conforma in totalitate cu orientarile aplicate de Comisie, in acest interval.

b)  In Anexa VII se prevede:

- Romania poate continua sa acorde scutiri de la impozitul pe profit in zonele defavorizate pana la 31.12.2008 pentru 3 zone (Brad, Valea Jiului si Balan), 31.12.2009 pentru 22 de zone, si 31.12.2010 pentru alte 3 zone (Cugir, Zimnicea si Copsa Mica).

- Ajutoarele de stat pentru investitii regionale trebuie sa nu depaseasca 50% intensitatea neta a acestora sau 75% in cazul IMM‑urilor (numai 30% in sectorul autovehicolelor).

- Poate continua sa acorde scutiri de la plata redeventelor intreprinderilor care au semnat contracte comerciale cu administratiile zonelor libere inainte de 1 iulie 2002, pana la 31.12.2011.

- Ajutorul de stat acordat restructurarii industriei siderurgice din 1993 pana in 2004 este considerat compatibil cu piata comuna cu urmatoarele conditii:

programul national de restructurare si planurile de afaceri pentru perioada 2002-2008 sa fie respectate;

combinatele siderurgice din acest program nu mai primesc ajutor de stat de la 01.01.2005 pana la 31. 12.2008 decat in cadrul acestui program si respectand conditiile si planurile de afaceri stabilite (valoarea totala a ajutorului brut pentru restructurare acordat in perioada 1993-2004 s-a ridicat la 50.000 miliarde de lei vechi, din care 30.000 pentru ISPAT SIDEX Galati, 10.000 Hunedoara, 4.700 Resita, 2.200 Campia Turzii, 2.000 Targoviste si 72 Calarasi).

totalul net al reducerilor de capacitate pentru produse finite la cele 6 combinate sa fie de minimum 2,05 milioane tone in cursul perioadei 1993-2008 (se va realiza prin distrugerea fizica a unor instalatii de laminare la cald). Cele mai importante reduceri viitoare vor avea loc in perioada 2007-2008 la Hunedoara (480.000 to) si Resita (340.000 to).

planurile individuale de afaceri cuprind investitii, cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata ridicata, restructurarea financiara, imbunatatirea managementului si respectarea conditiilor de mediu.

Romania va transmite comisiei rapoarte semestriale (15 martie si 15 septembrie ale fiecarui an, primul la 15.02005 si ultimul la 15.02009). Se constituie si un Comitet consultativ mixt care se intruneste semestrial.

orice ajutor acordat cu incalcarea conditiilor stabilite se ramburseaza si in cazul in care este necesar, se recurge la clauzele de salvgardare din articolele 37 si 39.

*

Impactul integrarii

Realizarea unei concurente reale bazata pe reguli comune celor din celelalte tari ale U.E. reprezinta o conditie esentiala pentru crearea unei economii de piata functionale in Romania, capabila sa faca fata presiunilor concurentiale ale Pietei unice. Intarzierea inchiderii negocierilor la acest capitol s-a datorat volumului mare al ajutoarelor de stat care, in 14 ani, au insumat 16 miliarde $ (in 2004 au fost de 1,8 miliarde $ reprezentand 3,5% din P.I.B., fata de U.E. unde variaza intre 0,5 si 1% din P.I.B.). Aceste ajutoare au fost acordate si sectorului privat, in 2003 acesta detinand 46% din total.

Ø   Avantaje:

se vor pune bazele unei dezvoltari sanatoase si durabile a economiei prin ramanerea pe piata numai a firmelor competitive ce-si vor dovedi eficienta pe Piata unica;

concurenta reala si loiala va stimula inovatia, reducerea costurilor, managementul modern, cresterea eficientei si a competitivitatii pe piata.

consumatorii vor fi principalii beneficiari ai acestei competitii intrucat vor avea acces la o oferta larga de produse si servicii, cu o calitate avansata si la preturi rezonabile.

prin eliminarea pierderilor din economie (asa zisele 'gauri negre') si reducerea subventiilor de stat pentru sustinerea firmelor ineficiente vor creste veniturile la bugetul de stat si implicit sumele alocate sectorului social.

Ø               Dezavantaje:

concurenta reala va conduce si la unele falimente ceea ce va insemna disponibilizari si deci locuri de munca mai putine; un efect similar il va avea si privatizarea serviciilor publice care datorita numarului mare de personal au o eficienta scazuta sau firmele care-si justifica existenta prin motive sociale, deja, Consiliul concurentei a dat aviz negativ solicitarilor de ajutoare venite din partea intreprinderilor: STOFE - Buhusi, METROREX - Bucuresti, C.E.T. - Bacau, Uzinele Sodice Govora si ARIS- Arad;      

cresterea preturilor la unele produse si servicii in prima parte a alinierii la exigentele U.E. va afecta veniturile unei categorii importante a populatiei, in special, a pensionarilor;

cresterea numarului celor care-si pierd locul de munca va mari povara sociala a statului prin cresterea sumelor alocate platilor compensatorii, ajutoarelor de somaj si a celor sociale etc.

7. Politica in domeniul transporturilor (Cap. IX)

Ø  Liberalizarea progresiva a serviciilor de transport, eliminarea distorsionarii pietei, modernizarea infrastructurii si compatibilizarea acestui sector cu exigentele integrarii si dezvoltarii durabile constituie obiectivele politicii UE in acest domeniu.

Ø  Legislatia comunitara se refera la fiecare tip de transport si cuprinde numeroase regulamente si directive care vizeaza: armonizarea conditiilor de concurenta, siguranta si mediu, ajutoarele de stat, tarifele, infrastructura etc.

Ø  Criteriile aderarii s-au referit la:

intarirea capacitatii administrative in domeniul transporturilor rutiere, continuarea armonizarii legislative (in special eliminarea practicilor discriminatorii in ceea ce priveste taxarea) si reutilarea vehiculelor de tractiune romanesti cu echipamente de limitarea vitezei si inregistrare, tahografe;

asigurarea implementarii la timp a acquis-ului din domeniul sigurantei maritime si intarirea administratiei in domeniu;

restructurarea si modernizarea flotei fluviale romanesti in vederea cresterii competitivitatii si pregatirii ei pentru indeplinirea cerintelor tehnice din Uniunea Europeana;

transpunerea si implementarea acquis-ului revizuit in domeniul transporturilor feroviare.

Ø     Romania a acceptat acquis-ul transporturilor comunitare si prin Tratatul de aderare s-au convenit urmatoarele derogari (amanarea aplicarii unor prevederi):

- In cadrul Anexei III se precizeaza ca certificatele eliberate transportatorilor rutieri inainte de data aderarii vor fi considerate ca fiind echivalente cu cele comunitare daca au fost eliberate incepand cu 28.01.2000.

In Anexa VII, se fac urmatoarele precizari:

Pana la sfarsitul celui de-al 3-lea an de la data aderarii, transportatorii stabiliti in Romania sunt exclusi de la prestarea serviciilor de transport rutier national de marfa in celelalte state membre si viceversa. La sfarsitul perioadei statele membre informeaza Comisia daca o prelungesc pentru cel mult 2 ani (in lipsa notificarii se aplica Regulamentul 3118 / 1993 care permite liberul acces).

Pana la sfarsitul celui de-al 5-lea an de la data aderarii daca un stat membru, care aplica Regulamentul mentionat, se confrunta cu o perturbare grava a pietei sale nationale (excedent major al ofertei care ameninta stabilitatea sau supravietuirea financiara a transportatorilor nationali) poate solicita Comisiei sa suspende total sau partial accesul transportatorilor romani (in cazuri urgente, notificarea motivata se poate face si dupa suspendare).

In aceasta perioada de tranzitie (2-5 ani) statele membre care nu aplica Regulamentul 3118 / 1993 pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier national de marfa prin schimbul treptat de autorizatii de cabotaj pe baza de acorduri bilaterale.

Aplicarea acestor prevederi nu poate avea ca efect un acces la serviciile de transport rutier national de marfa mai restrictiv decat cel existent la semnarea Tratatului.

Pana la 31.12.2013 transportatorii comunitari pot utiliza numai sectiunile nereabilitate din reteaua romaneasca de drumuri daca se respecta limitele romanesti de masa pe axa in vigoare.

Incepand cu data aderarii nu mai poate fi impusa nici o restrictie privind utilizarea principalelor rute de tranzit (in numar de 12).

Romania adera la un calendar de reabilitare a retelei secundare de drumuri (orice investitie cu fonduri comunitare trebuie sa asigure o incarcatura cu masa de 11,5 tone pe axa) care prevede sa se ajunga de la 916 km drumuri reabilitate in 2007 la 8.260 km in 201

Incepand cu data aderarii toate vehiculele aflate in trafic international sunt supuse numai unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea retelei secundare romanesti in cazul in care depasesc limitele nationale privind masa pe axa (cele cu suspensie pneumatica vor fi supuse unor taxe mai mici cu cel putin 25%). Aceste taxe se aplica nediscriminatoriu, inclusiv autovehiculelor inmatriculate in Romania si nu pot depasi 0,11 pe km de drum nereabilitat, cele de 10-10,5 tone pe axa, 0,30 , de 10,5-11 tone pe axa si 0,44 de 11-11,5 tone pe axa.

Nivelurile tarifelor minime prevazute pentru vehiculele grele de marfa (Directiva 1999 / 1962) nu se aplica pana la 31.12.2010 vehiculelor angajate exclusiv in operatiuni de transport intern, urmand sa reprezinte 60% din acestea in 2007 si 80 % in 2009, respectiv 100% in 2010.

Poate mentine scutirea de TVA la transportul international de calatori pana ce conditiile din Directiva 2004 / 1966 sunt indeplinite sau aceeasi scutire o practica oricare dintre actualele state membre.

*

Impactul integrarii

Romania a mostenit o infrastructura de transport slab dezvoltata, axata pe reteaua de cai ferate (peste 70% din transportul intern de marfuri sau cel de persoane) cu numai 200 de km de autostrada si cu o flota maritima care desi asigura transportul majoritatii exporturilor romanesti nu avea un nivel tehnic corespunzator. Perioada de tranzitie a agravat situatia, mai ales in cazul transportului feroviar si al celui maritim unde flota in loc sa fie modernizata a fost vanduta in conditii neelucidate nici pana azi (exceptie face flota de pescuit oceanic in cazul careia s-au gasit vinovatii si au fost condamnati). Structura volumului de marfuri transportate la nivelul anului 2000, arata astfel: 73,6% transport rutier, 19,7% pe calea ferata, 3,7% fluvial, 0,4% maritim si 0,1 % aerian.

Inceperea procesului de pregatire pentru aderarea la U.E. a deschis perspectiva reconsiderarii locului transporturilor in dezvoltarea economico‑sociala a tarii, iar sprijinul comunitar in acest domeniu s-a dovedit a fi hotarator, transporturile alaturi de agricultura si mediu fiind principalii beneficiari ai integrarii in U.E.

Ø    Avantaje:

modernizarea infrastructurii de transport cu sprijinul comunitar, in perioada de preaderare cu fonduri PHARE, SAPARD si ISPA, iar dupa aderare cu fonduri structurale si de coeziune sociala. Numai fondurile ISPA se ridica la 370 mil. anual in perioada 2000-2006, suma ce se va dubla din momentul aderarii.

Efectele pozitive ale dezvoltarii infrastructurii de transport asupra celorlalte ramuri ale economiei nu vor intarzia sa apara si avem in vedere: cresterea eficientei activitatilor productive, comerciale si de turism; imbunatatirea mediului de afaceri si a gradului de atractivitate pentru investitii (inclusiv straine); o mobilitate mai mare pentru forta de munca; dezvoltarea regiunilor ramase in urma; atenuarea diferentelor dintre oras si sat; cresterea gradului de confort si a sigurantei in timpul transporturilor etc.

cresterea numarului locurilor de munca, mai ales in perioada de constructie si modernizarea infrastructurii de transport, insa si in cea de intretinere si monitorizare a acesteia (de exemplu autostrada Transilvania va crea circa 2000 noi locuri de munca); ridicarea nivelului de calificare a personalului antrenat in aceasta activitate;

reducerea efortului bugetar al statului pentru realizarea unei infrastructuri care sa poata face fata exigentelor integrarii in U.E. si de aici posibilitatea directionarii unor fonduri sporite pentru nevoile sociale, deosebit de mari in perioada de tranzitie si de pregatire pentru aderare (pensii, ajutoare de somaj, ajutoare sociale si plati compensatorii, precum si educatie sau sanatate);

agentii economici romani pot beneficia de o infrastructura de transport moderna care sa le mareasca sansele in competitia de pe Piata Interna/Unica Europeana si fara sa participe la efortul investitional de realizare a acesteia.

Ø    Dezavantaje:

dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transporturi, dotarea cu mijloace de transport si implementarea acquis-ului comunitar necesita un efort financiar important, in special din partea statului, insa si din partea agentilor economici, ceea ce se va resimti pe termen scurt si mediu in limitarea posibilitatilor de a se aloca fonduri cat mai substantiale nevoilor sociale, daca ne referim la autoritatile publice si salariatilor, daca-i avem in vedere pe agentii economici. Necesarul de finantare pentru perioada 2004-2015 a fost estimat la circa 17 mild. $ din care infrastructura feroviara 51%, rutiera 36%, a transporturilor maritime si fluviale 9% si aeriana 4%.

infrastructura la nivel european si in Romania, deschiderea pietei nationale a transporturilor va insemna o competitie mai acerba din care unii agenti economici romani s-ar putea sa piarda si sa iasa de pe piata, generand somaj.

7.4. Politica fiscala impozitarea (Cap. X)

Ø Responsabilitatea politicii fiscale revine in principal tarilor membre, acquis-ul comunitar vizand numai impozitele indirecte (nivelul minim al TVA 15% cota standard si 5% cea redusa si al accizelor la combustibili, alcool, tigari, gaze naturale, carbuni si electricitate).

Ø Criteriile la impozitare s-au referit la:

asigurarea alinierii legislative, acordandu-se o atentie deosebita exceptarilor de la plata T.V.A. ului , conditiilor de rambursare si de acordare a cotei zero precum si nivelului accizelor, structurii acestora si exceptarii de la plata;

compatibilizarea legislatiei existente si viitoare cu principiile Codului de conduita pentru impozitarea afacerilor;

intarirea capacitatii administrative si a procedurilor de control, cu accent deosebit pe colectarea taxelor, constituirea Registrului contribuabilului si rambursarea T.V.A. ului, elaborarea Strategiei administratiei Fiscale, elaborarea Codului de etica si a masurilor de aplicare, evaluarea cerintelor de personal din sistemul de impozitare, elaborarea si implementarea unui sistem de formare profesionala;

dezvoltarea unui sistem IT care sa permita schimbul electronic de date cu UE si statele membre, mai ales in ce priveste colectarea TVA (0,50% revenind bugetului UE).

Ø     Romania a acceptat acest acquis si a obtinut o serie de derogari prezentate in Tratatul de aderare in maniera urmatoare:

In Anexa III se precizeaza ca se poate aplica o cota redusa a accizei de cel putin 50% din cota standard a accizei la nivel national la alcoolul etilic in cazul celui obtinut in distileria pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri, insa, la cel mult 30 litri anual pe gospodarie si destinati exclusiv consumului personal. Acest regim va fi reexaminat in 2015.

- In Anexa VII se prevad urmatoarele:

Se poate mentine scutirea de TVA la transportul international de calatori pana la data cand conditiile stabilite de Directiva 66 / 2004 vor fi indeplinite, sau aceeasi scutire o aplica oricare din actualele state membre.

Referitor la apropierea taxelor pentru tigarete (Directiva 117 / 2003) Romania poate amana pana la 31.12.2009 aplicarea accizei minime totale la pretul de vanzare cu amanuntul la tigaretele din categoria de pret cea mai vanduta (ajustarea se va face treptat). Tarile membre pot mentine in aceste conditii contingentele la tigaretele importate din Romania.

Pana la 31.12.2010 poate sa nu aplice sistemul comun de impozitare aplicabil platilor de dobanzi si redevente efectuate intre societati asociate din diferite state membre (Directiva 49 / 2003). Cota de impozit in perioada respectiva nu trebuie sa depaseasca insa 10 %.

Referitor la impozitarea produselor energetice si a energiei electrice (Directiva 96 /2003) pot fi aplicate urmatoarele perioade de tranzitie:

pana la 01.01.2011 alinierea la benzina fara plumb, respectiv la 359 pentru 1000 litri; incepand cu 1 ianuarie 2008 acciza nu poate fi mai mica de 323 /1000 litri.

pana la 01.01.2013 la motorina cand nivelul minim trebuie sa fie de 330 / 1000 litri, la 01.01.2008 acciza nu poate fi mai mica de 274 / 1000 litri, iar la 01.01.2011 de 302 .

pana la 01.01.2010 sa aiba loc alinierea nivelului de impozitare a gazului natural utilizat pentru incalzirea in scopuri necomerciale.

pana la 01.01.2010 alinierea la pacura grea utilizata in termoficare si 01.01.2009 la cea utilizata in alt scop decat termoficare.

de la 01.01.2007 impozitarea produselor din pacura nu poate fi mai mica de 13 / 1000 kg.

pana la 01.01.2010 sa aiba loc alinierea la nivelele minime de impozitare la energia electrica, iar din 01.01.2007 sa reprezinte cel putin 50% din nivelul comunitar.

*

Impactul integrarii

Ø     Avantaje:

va avea o contributie majora la crearea unui mediu de afaceri sanatos in care competitia sa devina efectiva si realmente benefica celor competitivi; in acest sens se va inscrie in special eliminarea actualelor discriminari (scutirile, amanarile, restituiri le si reesalonarile la toate categoriile de impozite) si predictibilitatea sistemului fiscal;

va incuraja restructurarea si modernizarea economiei, specializarea pe produse care le cere piata, sunt competitive si astfel dezvoltarea sa devina durabila;

va conduce la cresterea veniturilor bugetare ale statului, deci a posibilitatii acestuia de a raspunde nevoilor sociale si de investitii in lucrari de interes public.

relaxarea fiscala, intarirea controlului, eliminarea discriminarilor si schimbarea de atitudini (formarea responsabilitatii) vor conduce la reducerea economiei subterane si a coruptiei.

Ø      Dezavantaje

alinierea la nivelele de taxare din U.E. va conduce la cresterea preturilor si tarifelor, ceea ce va avea un impact negativ asupra nivelului de trai, mai ales ca veniturile nu tin pasul cu inflatia;

unii agenti economici, urmare a introducerii standardelor europene in acordarea ajutoarelor de stat fiscale, vor fi eliminati de pe piata, alimentand astfel armata de someri si povara sociala a statului;

isi vor reduce competitivitatea (ca pret) acele produse si activitati care din nu vor mai beneficia de scutiri si reduceri de TV A si accize;

se vor scumpi unele importuri care nu vor mai beneficia de scutirea de TV A, de exemplu materiile prime si materialele destinate exclusiv realizarii de produse finite care sunt exportate in termen de 45 de zile de la efectuarea importului si bunurile importate de institutiile publice.

7.5. Uniunea Economica si Monetara (Cap. XI)

Ø     Acquis-ul comunitar vizeaza: asigurarea independentei Bancilor Nationale, interzicerea finantarii de catre acestea a sectorului public si obiectivul principal sa fie stabilitatea monetara si a preturilor, liberalizarea miscarilor de capital si coordonarea politicilor economice ale tarilor membre.

Ø     Conditiile de convergenta macro economica pentru adoptarea monedei unice EURO sunt: inflatie de cel mult 1,5% peste media celor 3 tari care au inflatia cea mai mica, rata dobanzilor pe termen lung sa nu depaseasca cu mai mult de 2% media a 3 tari cu dobanda cea mai mica; deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din PIB, datoria publica sa nu reprezinte mai mult de 60% din PIB si in ultimii 2 ani sa nu-si fi devalorizat moneda fata de EURO.

Ø     Romania a acceptat in totalitate acquis-ul comunitar si in conformitate cu articolul 5 al Tratatului de aderare participa la Uniunea Economica si Monetara de la data aderarii in calitate de membru care beneficiaza de derogare (nu adopta moneda EURO).

*

Ø   Avantaje:

se vor realiza conditiile unei economii de piata functionale de care sa beneficieze pe termen mediu si lung categorii de populatie cat mai largi;

cresterea economica si structura acesteia vor fi in consonanta cu exigentele noii diviziuni internationale a muncii (specializare orientata de piata, posibilitati si eficienta) ceea ce va da mai multa siguranta viitorului acesteia si locurilor de munca;

coordonarea si monitorizarea multilaterala vor asigura coerenta, profesionalism si evitarea derapajelor in politica economica si monetara nationala;

spiritul de solidaritate din cadrul U.E. va ajuta la depasirea eventualelor momente de criza, fara ca populatia sa suporte aceleasi consecinte ca in situatia in care Romania n-ar face parte din U.E.;

stabilitatea monetara si a cursului de schimb vor conduce la o moneda nationala stabila (cu perspectiva convertibilitatii acesteia) si o inflatie cat mai apropiata de cea a U.E. unde este situata in jur de 2%;

insanatosirea finantelor publice (reducerea si eliminarea arieratelor, diminuarea economiei subterane si evaziunii fiscale, colectarea mai buna a impozitelor, etc.) va insemna venituri mai mari la buget si astfel fonduri sporite pentru obligatiile sociale ale statului;

generalizarea treptata a platilor cu bani electronici si carduri va contribui la prevenirea circulatiei falsurilor, datorate si ponderii mari pe care o au in prezent operatiunile cu numerar (12% din tranzactiile romanesti, fata de 5% in U.E. si 3% in S.U.A.). Comertul electronic mondial se ridica deja la 200 miliarde de EURO si se estimeaza ca in 5 ani o treime din tranzactiile bancare sa devina virtuale ;

eficientizarea institutiilor statului din acest domeniu prin dotarea lor, claritatea si stabilitatea regulilor, profesionalizarea cadrelor (cu asistenta comunitara);

introducerea EURO de catre Romania va insemna exigente sporite (indeplinirea celor 5 criterii) insa si avantaje pe masura: disparitia riscului valutar si a costurilor de conversie intre valute, cresterea transparentei preturilor si a comparabilitatii acestora, reducerea instabilitatii si cresterea acuratetei previziunilor, stimularea investitiilor etc.;

concurenta si competitia de pe piata interna vor creste, insa intr-un mediu de afaceri stabil si predictibil, ceea ce va insemna si cresterea gradului de atractivitate a economiei romanesti pentru investitorii interni si externi.

Ø   Dezavantaje:

reducerea si eliminarea arieratelor ar putea duce la inchiderea unor capacitati de productie a caror viabilizare nu este posibila, fapt ce ar insemna cresterea somajului si a cheltuielilor publice cu cei disponibilizati (oricum mai reduse decat cele cu mentinerea artificiala in activitate a celor neviabile);

renuntarea la parghia de promovare a exporturilor prin deprecierea monedei nationale va crea dificultati (reducerea competitivitatii ca pret) unor exportatori, in special celor care se aprovizioneaza, cu prioritate de pe piata interna;

caile clasice si specifice tarilor subdezvoltate folosite pentru macrostabilizare, crestere economica si sporire a competitivitatii externe nu vor mai fi utilizate (deprecierea monedei nationale, cresterea deficitului bugetar si a datoriei publice, inflatia si dobanzile ridicate) ceea ce va crea dificultati de adaptare agentilor economici neobisnuiti cu rigorile comunitare;

pana la stabilizarea economico-monetara completa, este posibila intrarea unor capitaluri speculative care sa influenteze negativ resursele valutare ale tarii;

in prima etapa de dupa aderare unele preturi si tarife ar putea sa creasca (in special la utilitatile publice si produsele agro-alimentare).

7.6. Statistica (Cap. XII)

Ø  Legatura dintre Piata Interna / Unica Europeana si statistica rezulta din faptul ca evaluarea, implementarea si monitorizarea pietei se face pe baza de date si de aceea statisticile comunitare trebuie sa aiba la baza standarde comune, iar principiile autonomiei, transparentei, relevantei, credibilitatii, proportionalitatii s.a. sa fie respectate.

Ø  Romania a acceptat in totalitate acquis-ul comunitar si s-a angajat sa efectueze intreaga armonizare legislativa si institutionala pana la data aderarii, inclusiv imbunatatirea calitatii statisticilor prin asigurarea resurselor umane si a calificarii necesare.

Impactul integrarii

O statistica credibila si facuta profesional este indispensabila oricarei societati si cu atat mai mult celei romanesti care se afla in plin proces de modernizare si eficientizare, iar uneori, ca si mass-media, a fost instrument de manipulare.

Ø   Avantaje:

dupa o lunga perioada de falsificare si manipulare politica prin statistica sunt create conditiile ca aceasta sa-si joace rolul de oglinda a realitatii si de baza a unor decizii corecte la nivelul macro si micro-economic;

adoptarea unor standarde comune cu cele ale U.E. va permite comparatii pertinente si absolut necesare pentru aprecierea corecta a situatiei economico-sociale a tarii si a agentilor economici; cunoscand realitatea si prin raportarea la ceilalti deciziile se iau mai rapid si in cunostinta de cauza;

adaptarea legislativa si institutionala la acquis-ul comunitar si in special implementarea acestuia va avea si un rol educativ pentru toti participantii la acest proces (furnizorii datelor, procesatorii si utilizatorii acestora);

din 1991 pana in 2004 s-a beneficiat, din parte U.E., de un sprijin financiar de cca 25 mil. Euro, marea parte a acestor bani fiind folositi pentru modernizarea infrastructurii statistice;

contributia pe care o aduce statistica scoaterii la suprafata a economiei subterane.

Ø  Dezavantaje:

un efort investitional pentru stat si pentru agentii economici;

In ce priveste bugetul public se are in vedere in special organizarea celor doua recensaminte, co-finantarea proiectelor realizate cu fonduri comunitare si organizarea celor 8 centre regionale;

iesind la suprafata realitatile mascate de statistici incorecte ar putea prejudicia politic pe cei care le-au manipulat, si economic pe cei care le-au folosit pentru avantaje nemeritate.

7.7. Energia (Cap. XIV)

Ø Reglementarile si directivele comunitare din domeniul energiei se refera la concurenta si subventii, piata interna a energiei, obligativitatea existentei stocurilor strategice (acopere consumul pe cel putin 90 de zile), energia nucleara, protectia mediului etc.

Ø Printre conditiile aderarii au figurat:

elaborarea si implementarea unei strategii in domeniul energetic care sa acorde o atentie deosebita imbunatatirii eficientei energetice si utilizarii surselor de energie regenerabile;

alinierea sectorului energetic cu cel din piata interna prin crearea unui operator independent in sistemul transmiterii energiei electrice, eliminarea distorsiunii preturilor, deschiderea progresiva a pietei, asigurarea unor mecanisme eficiente de reglementare;

introducerea unui program de reducere a costurilor si arieratelor, alinierea la prevederile U.E. referitoare la stocul de siguranta;

implementarea recomandarilor din raportul Consiliului asupra Sigurantei nucleare in contextul extinderii UE

intarirea capacitatii autoritatii nationale de reglementare in domeniul energiei nucleare.

Ø               Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar si s-a angajat sa-l respecte de la data aderarii cu exceptia de amanare prevazuta in Anexa VII a Tratatului de aderare, conform careia asigurarea unui stoc minim de titei si / sau produse petroliere pentru un consum mediu intern pe 90 de zile se va realiza pana la 31. 12. 2011, incepand cu 68,75 zile la 01.01.2007, 73,00 la 31.12.2007, 77,25 la 31.12.2008, 81,50 la 31.12. 2009, 85,45 la 31.12. 2010 si la 90,00 zile la 31.12.2011. Mentionam ca, o asemenea derogare au obtinut majoritatea tarilor care au aderat in 2004, iar Cehia si Estonia in plus, amanarea liberalizarii pietei interne a energiei.

Impactul integrarii

Participarea Romaniei la piata energetica comunitara din postura de posesor a unor surse, insa insuficiente pentru acoperirea necesarului intern, cu o industrie care utilizeaza energia in mod ineficient si producatori de energie cu tehnologii invechite, ridica multe probleme de apreciere a impactului aderarii la U.E.

Ø  Avantaje:

sprijinul comunitar, financiar si tehnic, este indispensabil restructurarii si modernizarii sectorului energetic pentru a-l face compatibil ca nivel de eficienta cu cel comunitar; efortul investitional fiind deosebit de mare, cu resursele interne foarte limitate de care dispunem, eficientizarea sectorului energetic s-ar fi intins pe durata a catorva decenii;

participarea la Programele comune din domeniul energiei (de exemplu Programul cadru 2003 2006 cu un buget de 215 mil. , vizeaza utilizarea rationala, sursele noi si regenerabile, aspectele energetice ale transportului, siguranta aprovizionarii si protectia mediului)*;

rezolvarea, tot cu sprijin comunitar, a problemelor de mediu create de sectorul energetic;

imbunatatirea infrastructurii energetice prin construirea unor magistrale de transport care sa conecteze Romania la reteaua europeana , ceea ce va da mai multa siguranta aprovizionarii cu energie si eventual valorificarea la export a unor excedente;

deschiderea pietei concurentei externe va stimula competitia si astfel oferta pentru utilizatori va deveni mai competitiva (tarife mai mici, cum s-a intamplat in Spania la energia electrica)

prin cresterea investitiilor straine in sectorul energetic se va asigura eficientizarea sectorului si o mai buna valorificare a resurselor interne de petrol si gaze naturale;

prin introducerea normelor comunitare se va realiza o mai mare siguranta utilizatorilor de aparate electrice, se va reduce poluarea si risipa de energie;

consumurile specifice de energie pe unitate de produs se vor reduce si astfel va creste competitivitatea acestora.

Ø  Dezavantaje:

efortul investitional din partea statului si al agentilor economici pentru a face fata exigentelor acquis-ului comunitar va fi mare si astfel vor fi afectate programele sociale in cazul statului si dezvoltarea afacerilor in cazul agentilor economici; Costurile implementarii Directivei privind centralele mari de ardere din sectorul energetic sunt estimate la 64-192 mil. anual pentru perioada 2004-2021;

pe termen scurt vor creste preturile si tarifele pentru a se apropia de cele comunitare, ceea ce va avea impact negativ asupra aspiratiilor de prosperitate ale populatiei;

deschiderea pietei energetice nationale concurentei externe ar putea conduce la eliminarea de pe piata a agentilor economici romani necompetitivi, cu efect negativ asupra ratei somajului.

7.8. Politica industriala Cap. XV)

Ø   Aceasta politica nu beneficiaza de reglementari speciale insa este influentata de acquis-ul celorlalte sectoare, in viitor, insa, urmare Constitutiei Europene, coordonarea in acest sector se va intensifica. In perioadele in care unele industrii (siderurgica, constructii navale, textile si confectii, s.a.) au avut dificultati s-au intreprins masuri comune pentru sprijinirea acestora.

Criteriile aderarii :

Revizuirea politicii si a legislatiei in vederea imbunatatirii accesului intreprinderilor mai ales a celor mici si mijlocii la finantarea investitiilor;

Implementarea unei strategii de crestere a competitivitatii, bazate pe principiile economiei de piata, care sa includa programele de restructurare sectoriala.

Ø   Romania a acceptat in intregime orientarile UE in materie de politica industriala si s-a angajat sa le aplice de la data aderarii.

Impactul integrarii

Pozitia actuala a industriei in economia romaneasca este foarte importanta, deoarece detine 26% din PIB, 41% din forta de munca ocupata si 96% din exporturi. Dezvoltarea autarhica a acesteia si nivelul de competitivitate scazut al produselor realizate atarna inca greu in procesul de adaptare la exigentele comunitare. Efectele pozitive ale eforturilor ce se fac in prezent se vor vedea abia pe termen lung si ne referim aici la conditiile de munca si de trai ale romanilor.

Ø  Avantaje:

realizarea obiectivelor politicii industriale prezentate, coordonarea acestei politici in cadrul U.E., incadrarea acesteia in tendintele prezente si viitoare din Europa si din lume, in final eficientizarea industriei (specializarea dupa criterii economice) va insemna o dezvoltare sanatoasa si durabila, cu efecte benefice pentru cei ce vor lucra in acest sector si pentru viitorul economico-social al tarii;

intrucat 75% din comertul exterior al Romaniei se desfasoara cu cele 25 de tari membre (din 2004) ale U.E. este importanta pentru evaluarea impactului asupra anumitor sectoare industriale, modul cum a evoluat raportul dintre exporturi si importuri in ultimii ani.

Avantajul comparativ judecat numai dupa aceasta evolutie conduce la concluzia ca sectoarele avantajate de aderare vor fi cele cu un raport supraunitar respectiv: industria textila, a confectiilor si incaltamintei, industria lemnului si mobilei si industria siderurgica. Adancind analiza vom constata ca si alte produse apartinand celorlalte sectoare vor avea de castigat, in topul produselor exportate figureaza: benzinele, ingrasamintele, rulmentii, navele, tractoarele, partile pentru tractoare, PVC, graul, obiectele din sticla, firele si cablurile izolate, autoturismele, masinile de terasare, masinile unelte s.a.

Alte avantaje la care ar putea conduce aderarea sunt: asistenta financiara nerambursabila, largirea cooperarii industriale, ameliorarea calitatii, stimularea cresterii competitivitatii, afluxul sporit de investitii straine, accesul mai usor la tehnologii, pregatirea mai buna a cadrelor, accesul fara obstacole pe piata comunitara, cresterea eficientei exporturilor.

Ø  Dezavantaje:

efortul financiar important facut de stat pentru mentinerea in activitate (din motive sociale) a unor intreprinderi neviabile, reducandu-i astfel posibilitatea de investitii si de acoperire la nivelul corespunzator a unor nevoi sociale;

restructurarea industriei prin inchiderea tuturor capacitatilor neperformante va mari numarul celor disponibilizati si astfel cheltuielile statului pentru ajutoare de somaj si plati compensatorii (oricum insa mai mici decat cele cu mentinerea lor in activitate);

adaptarea la exigentele comunitare va fi costisitoare si dificila pentru agentii economici privati (detin deja jumatate din restantele la bugetul de stat), de aceea, unii vor da faliment, cu efectele nefavorabile cunoscute (disponibilizari si neplata datoriilor la buget);

prin introducerea tarifului vamal comun va spori sensibil si concurenta importurilor din tarile terte (de exemplu, media taxelor vamale la cap. 84 se va reduce de la 12,5% la 1,7%, iar in cazul tarilor in curs de dezvoltare beneficiare de S.G.P. taxele vamale vor fi 0);

prin intrarea Romaniei in U.E. va trebui sa adere si la Acordul OMC privind achizitiile publice ceea ce va spori gradul de liberalizare al acestora si deci ingreunat accesul firmelor locale;

Romania va pierde statutul de beneficiara de S.G.P. si deci, o facilitate in plus la exportul sau in tari ca S.U.A., Canada, Japonia, Elvetia, Norvegia, Australia, Noua-Zeelanda, Fed. Rusa, Belarus si Kazahstan. De asemenea, va trebui sa renunte la Acordul privind sistemul global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare si la Protocolul privind negocierile comerciale intre tarile in curs de dezvoltare (Protocolul celor 16 GATT).

7.9. Intreprinderile mici si mijlocii (Cap. XVI)

Ø  Nu exista un acquis specific IMM-urilor ci numai programe multianuale (5 ani) de sprijinire a acestora.

Ø  Romania s-a angajat sa respecte standardele europene in materie si sa sprijine in continuare IMM-urile, inclusiv cu fonduri comunitare.

Impactul integrarii

Ø  Avantaje:

acest capitol, al IMM-urilor, face parte dintre cele la care nu se pot gasi dezavantaje, iar avantajele sunt atat de evidente incat nu necesita prea multe exemple, cel mai important consta in zecile de milioane de care au contribuit la infiintarea si consolidarea a sute si mii de IMM-uri in Romania;

suplinirea cu sprijinul U.E. a lipsei de fonduri si experienta a fost esentiala pentru dezvoltarea acestui sector al economiei, deosebit de important pentru tranzitia la economia de piata (99% din totalul IMM-urilor sunt private) si rezolvarea intr-o oarecare masura a problemelor sociale care au insotit aceasta tranzitie (somaj si saracie);

au constituit exemplu de management eficient pentru intreprinderile de stat si mobilizator (factor de presiune) in actiunea de restructurare si privatizare a sectorului de stat.

Ø  Dezavantaje:

Dezavantajele nu rezulta din actiunea in sine ci din faptul ca nu toate initiativele de creare a IMM-urilor s-au inscris in parametri (exigentele) unei economii de piata si astfel au intrat in categoria datornicilor la stat si la banci, iar in final si-au incetat activitatea (falimentul fiind in unele privinte mai negativ intr-o economie in tranzitie ca cea romaneasca decat intr-o economie de piata consolidata cum este cea comunitara).

7.10. Stiinta si cercetarea Cap. XVII)

Ø La dezvoltarea pietei interne europene o contributie importanta avand-o rezultatele cercetarii, in ultimele decenii, prin programe multianuale (5 ani) stiinta si cercetarea s-au bucurat de un sprijin tot mai substantial. Nu exista insa un acquis specific.

Ø Romania a acceptat orientarile in materie si va participa la Programele din domeniul cercetarii-dezvoltarii.

*

*

Impactul integrarii

Ø  Avantaje:

Ca si in cazul altor capitole ale integrarii si de aceasta data se poate spune ca Romania nu va avea decat de castigat de pe urma aderarii la U.E., pe scurt, principalele avantaje fiind:

revigorarea activitatii de cercetare din Romania prin participarea cercetatorilor la proiectele finantate integral sau partial (50%) din fondurile U.E., ceea ce va insemna locuri de munca specifice mai multe si venituri mai mari pentru cei implicati. De exemplu, informatica, domeniu in care se pare ca avem sanse, a primit 3,6, mld. (22% din total) in perioada 2002-2006 si cu siguranta ca fondurile vor spori in urmatorul Program; traditie si sanse se pare ca avem si in domeniul cercetarii nucleare, al sanatatii, aeronauticii, s.a.;

degrevarea bugetara pentru stat si firme datorita trecerii unor activitati de cercetare da la nivel national la cel comunitar, eliminarii paralelismelor, cooperarii intracomunitare, beneficierii de rezultatele obtinute pe plan european, etc.;

cresterea calitatii si a rezultatelor cercetarii romanesti prin accesul la aparatura de ultima generatie, pregatirea cercetatorilor autohtoni in centrele comunitare sau ale tarilor dezvoltate si asistenta tehnica de care se va beneficia in cadrul proiectelor comune.

Ø  Dezavantaje:

unele institute si centre de cercetare ce nu se pot inscrie in strategia de cercetare-dezvoltare a U.E. (daca nu se pot reprofila) isi vor inceta activitatea si unii cercetatori isi vor pierde locurile de munca;

statul va fi nevoit sa sporeasca fondurile alocate si in cazul unor resurse limitate oferite de bugetele de austeritate ale ultimilor ani, ar putea fi afectate alte sectoare (daca nu vor fi cele sociale, cu siguranta vor fi cele de dezvoltare-modernizare, respectiv investitiile).

7.11. Telecomunicatii si tehnologia informatiei Cap. XIX)

ØAcquis-ul din acest domeniu se refera in special la monitorizarea functionarii sistemului si cresterea competitivitatii acestuia in conditiile liberalizarii si globalizarii.

ØRomania s-a angajat sa-l asimileze si aplice pana la data aderarii, sa liberalizeze piata telecomunicatiilor si sa infiinteze o autoritate de reglementare.

Impactul integrarii

Progresele rapide in asimilarea si implementarea acquis-ului comunitar dovedesc ca s-a inteles importanta telecomunicatiilor si ale I.T. pentru viitorul economico-social al tarii. In sprijinul acestei aprecieri vin si progresele din ultimii ani: numarul abonatilor la telefonia fixa a crescut de la 3,3 mil. in 1998 la 4,5 mil. in 2004, al celor la telefonia mobila de la 250.000 in 1997 la 7,0 milioane in 2004, al abonatilor la cablu TV de la 2,4 mil. in 1999 la 4,0 in 2004, iar al utilizatorilor de Internet de la 2% in 1998 la 30% in 2004. Mai sunt insa multe lucruri de facut pentru a aduce acest sector la nivelul european.

Ø   Avantaje:

sprijin comunitar, de ordin financiar si tehnic, pentru aducerea telecomunicatiilor si I.T. la standardele comunitare; principalele programe fiind: consolidarea ANRC (2001) printr-o finantare de 2,8 mil. din Programul PHARE (investitii si asistenta tehnica), asistenta pentru comunicatiile electronice si serviciile postale in valoare de 2 mil. din Programul PHARE (2003) etc.;

in afara acestor programe bilaterale Romania poate participa la cele comunitare, cazul Programului CONTENT adoptat in 2001, care are un buget de 100 mil. ;

de extinderea, modernizarea si eficientizarea sectorului vor beneficia toti agentii economici si persoanele fizice, care vor avea sansa unor servicii mai prompte, de calitate si la tarife rezonabile;

dezvoltarea sectorului telecomunicatiilor si I.T. va avea un impact pozitiv asupra tuturor celorlalte sectoare, inclusiv asupra serviciilor, turismului si nivelului de ocupare a fortei de munca;

va conduce la cresterea gradului de atractivitate pentru investitorii interni si externi (de exemplu, in 2003 cele mai multe investitii straine au fost focalizate pe segmentul comunicatiilor electronice datorita liberalizarii acestei piete).

Ø   Dezavantaje:

efortul investitional pe care-l antreneaza, pentru stat si agentii economici, alinierea la standardele comunitare.

7.12. Protectia mediului inconjurator (Cap. XXII)

Ø     Instrumentele legislative comunitare din domeniul mediului sunt numeroase si detailate, referindu-se la calitatea apei si a aerului, administrarea deseurilor si produselor chimice, poluarea industriala, protectia impotriva radiatiilor, conservarea naturii etc. Principiile sunt: preventia, combaterea la sursa si responsabilitatii (poluatorul plateste).

Recomandarile din criteriile de aderare s-au referit in special la:

finalizarea transpunerii si inceperea aplicarii acquis-ului in sectoarele: legislatiei orizontale (evaluarea impactului de mediu), managementului deseurilor, calitatii apei, controlul poluarii industriale si al managementului riscului;

elaborarea planurilor de implementare a directivelor specifice, inclusiv a planurilor financiare, acordandu-se o atentie deosebita managementului deseurilor, calitatii apei, controlului poluarii industriale si managementul riscului;

intarirea capacitatii administrative la nivel national si local prin imbunatatirea potentialului de formulare a politicilor si de analiza economica;

integrarea cerintelor de protectie a mediului in definirea si implementarea altor politici sectoriale, in vederea promovarii unei dezvoltari durabile.

Ø     Romania a solicitat o serie de exceptari de la acquis-ul respectiv, cele mai importante pe care le-a obtinut sunt:

In Anexa VII la punctul 9 privind mediul sunt prezentate o serie de derogari de la Directiva 1882 / 2003 privind controlul emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea si distributia carburantilor, respectiv nu se aplica pe teritoriul Romaniei:

cele stabilite prin Directiva respectiva, pana la 31.12.2007 unui numar de 115 instalatii de depozitare care tranziteaza 25.000-50.000 to / an si a unui numar de 138 care tranziteaza sub 25.000 to / an;

idem, pana la 31.12.2008 unui numar de 4 instalatii si respectiv 57, iar pana la 31.12.2009 unui numar de 526 instalatii care tranziteaza cel mult 25.000 to/an

cerintele privind incarcarea si descarcarea cisternelor nu se aplica pana la 31.12. 2007 unui numar de 36 de instalatii care tranziteaza 25.000-50.000 to / an si 82 de instalatii care tranziteaza sub 25.000.

idem, pana la 31.12.2008 unui numar de 14 instalatii si 31.12.2009 unui numar de 114 instalatii care tranziteaza sub 25.000 to / an.

cerintele privind cisternele existente in cadrul terminalelor unui numar de 31 autocisterne pana la 31.12.2007, 101 pana la 31.12.2008 si 432 pana la 31.12.2009.

cerintele privind incarcarea rezervoarelor existente in cadrul a 711 statii de distributie, esalonat in perioada 2007-2009, in functie de cantitatea tranzitata (cele mai multe in 2009).

Referitor la managementul deseurilor (Regulamentul 2557/2001) sunt stabilite urmatoarele:

toate transporturile catre Romania de deseuri destinate recuperarii trebuie notificate pana la 31.12.2011; autoritatile romane pot formula obiectii (sunt enumerate aceste deseuri si se precizeaza ca acest termen poate fi prelungit pana cel tarziu la 31.12.2015).

termenul de atingere a obiectivului global de recuperare sau incinerare in instalatii cu recuperare de energie este 31.12.2011 (32% din masa pana la 31.12.2006 , 34% in 2007, 40% in 2008, 45% in 2009, 48% in 2010) pentru o categorie de ambalaje si 31.12.2013 pentru o alta categorie (53% din masa pana in 2011 si 57% pana in 2012) .

obiectivul de reciclare a plasticului trebuie atins pana la 31.12.2011 (8% din masa in 2006, 10% in 2007, 19% in 2008, 12% in 2009 si 14% in 2010) pentru o categorie de plastic si 31.12.2013 pentru alta categorie (26% din masa in 2006, 28% in 2007, 33% in 2008, 38% in 2009, 42% in 2010, 46% in 2011 si 50% in 2012).

obiectivul de reciclare a sticlei va trebui atins la 31.12.2013 (21% din masa in 2006, 22% in 2007, 32% in 2008, 38% in 2009, 44% in 2010, 48% in 2011 si 54% in 2012).

obiectivul de reciclare a plasticului, luand in considerare exclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, va fi atins la 31.12.2013 (16% din masa in 2011 si 18% in 2012).

obiectivul de reciclare a lemnului va fi atins la 31. 12. 2011 (4% in 2006, 5% in 2007, 7% in 2008, 9% in 2009 si 12% in 2010).

Romania este obligata sa asigure reducerea treptata a deseurilor depozitate in cele 101 depozite municipale cu respectarea unor cantitati maxime anuale care pornesc de la 470.000 tone in 2006 si ajung la 1.210.000 tone in 2016.

nu se aplica cerintele UE privind deseurile lichide, corozive si oxidante si prevenirea infiltrarii apelor de la suprafata in deseurile depozitate, unui numar de 23 de instalatii pana la data indicata (de exemplu S.C. BEGA UPSOM Ocna-Mures la 31.12.2007 si S.C. ELECTROCENTRALE Oradea la 31. 12. 2013). Cantitatile maxime anuale de deseuri lichide depozitate de acestea vor trebui reduse de la 11.286.000 tone in 2006 la 520.000 tone in 201

idem, la un numar de 5 iazuri de decantare pana la data indicata (exemplu, Baita la 31.12.2009 si CUPRUMIN Abrud la 31.12.2011), cantitatile maxime anuale urmand sa fie reduse de la 6.370.000 tone in 2006 la 2.470.000 tone in 2011.

pana la 31.12.2008 Romania este obligata sa atinga un nivel mediu de colectare separata a cel putin 4 kg pe cap de locuitor de deseuri de echipamente electrice si electronice provenind din gospodariile populatiei, precum si nivelurile de recuperare, refolosire, si reciclare a componentelor, materialelor si substantelor.

incepand cu 30.06.2007 Romania este obligata sa furnizeze Comisiei, la data de 30 iunie a fiecarui an, un raport privind punerea treptata in aplicare a celor stabilite (conformarea sa cu obiectivele intermediare).

Referitor la calitatea apei s-a stabilit ca nu se aplica:

valorile limita pentru evacuarile de cadmiu si mercur, pana la 31.12.2009 unui numar de 27 de instalatii industriale (majoritatea la ELECTROCARBON Slatina si Baia Borsa).

valorile limita de lindan, pana la 31.12.2009 unui numar de 3 intreprinderi, printre care si OLTCHIM Rm. Valcea.

valorile limita pentru evacuarile de hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, dicloretan, tricloretilena si triclorbenzen, pana la 31.12.2009, la un numar de 21 de unitati printre care si OLTCHIM Rm. Valcea, ARPECHIM Pitesti si CELHART DONARIS Braila.

cerintele privind sistemele de colectare si tratare a apelor urbane reziduale pana la 31.12.2018, respectiv aglomerarile urbane cu un echivalent locuitor de pana la 10.000 pana la 31.12.2013 si pana la 31.12.2015 cele cu peste 10.000, procentul de tratare a apelor reziduale urmand sa creasca de la 61% in 2010 la 80% in 2015 in primul caz si de la 51% la 77% in al 2-lea.

valorile limita privind calitatea apei destinate consumului uman pana la 31.12.2010 pentru oxidabilitate in aglomerarile cu cel putin 10.000 locuitori, 31.12.2010 pentru oxidabilitatea si turbiditatea in cele cu 10.000 100.000 locuitori; 31.12.2010 pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier si mangan in aglomerarile cu peste 100.000 locuitori; 31.12.2015 pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide in cele cu sub 10.000 locuitori si 31.12.2015 pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide si mangan in aglomerarile de 10.000 100.000 locuitori. Un numar de 1908 localitati se vor conforma in proportie de 97,7 100% pana la 31.12.2010.

- Cu privire la poluarea industriala se prevede incadrarea treptata in normele comunitare (Regulamentul 1882/2003) pana 31.12.2015 a unui numar de 195 instalatii, din care: 3 in 2008, 16 in 2009, 30 in 2010, 27 in 2011, 23 in 2012, 13 in 2013, 69 in 2014 si 14 in 2015. Printre acestea se afla si SUINTEST Oarja Arges, HOLCIM Campulung Arges, Avicola Costesti Arges, CRUCIANI IMPEX Dedulesti Braila, CORMEVSE Romania Arges, U.S.G. Rm. Valcea, Complexul de porci Braila, ARPECHIM Pitesti, HADITON GRUP Arges, LAMINORUL Braila, OLTCHIM Rm. Valcea, ARO Campulung Arges.

Pana la 30.10. 2007 acestor unitati trebuie sa le fie eliberate autorizatii pe deplin coordonate care sa cuprinda calendare individuale obligatorii in scopul realizarii conformarii depline.

- Valorile limita ale emisiilor si cerintele de masurare la incinerarea deseurilor pana la 31.12.2007 la un numar de 52 de incineratoare si 31.12.2008 la alte 58 incineratoare pentru deseuri medicale. Incepand cu 30.02007 exista obligatia de a raporta Comisiei, pana la finele primului trimestru al fiecarui an, situatia inchiderii instalatiilor neconforme pentru tratarea termica a deseurilor periculoase si a cantitatilor de deseuri medicale tratate in cursul anului anterior.

- Valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf vor fi atinse pana la 31.12.2008 de catre ELECROCENTRALE Deva, 31.12.2009 TERMOELECTRICA Doicesti, 31.12.2010 de catre 5 termocentrale, 31.12.2011 de 7 termocentrale (printre care CET Govora nr.3, Rm. Valcea) 31.12.2012 de 3 termocentrale si 31.12.2013 de 12 termocentrale (si Govora nr. 2). Pe durata acestei perioade de tranzitie emisiile totale se vor reduce de la 540.000 tone SO₂ / an in 2007 la 148.000 tone SO₂ / an in 201

- Valorile limita a emisiilor de dioxid de azot vor fi atinse la 31.12.2008 de catre 7 unitati (printre care si ARPECHIM Pitesti), 31.12.2009 de 6 unitati, 2010 11 unitati, 31.12.2011 de 17 unitati (printre care CET nr. 1 Braila si CET nr. 3 Govora Rm. Valcea), 31.12.2012 de 4 unitati, 31.12.2013 de 9 unitati (printre care ELECTROCENTRALE Braila si CET nr. 2 Govora Rm. Valcea). Pe durata acestei tranzitii emisiile totale nu pot depasi 128.000 tone/an in 2007, 125.000 in 2008, 114.000 in 2010 si 112.000 in 201

- Valorile limita a emisiilor de pulberi vor fi atinse in 31.12.2008 de 2 unitati, 31.12.2009 de 3, 31.12.2010 de 6 (printre care si CET Govora, Valcea), 31.12.2013 de 4 unitati. Emisiile tuturor unitatilor vor fi de 38.600 tone / an in 2007, 3800 in 2008, 2200 in 2010 si 15.500 in 201

- Valorile limita a emisiilor de oxizi de azot aplicabile de la 01.01.2016 instalatiilor cu putere termica nominala mai mare 500 MWt nu se aplica in Romania pana la 31.12.2017 la un numar de 6 unitati, emisiile totale urmand sa fie 80.000 tone/an in 2016 si 74.000 tone / an in 2017.

- La 01.01.2011 va fi trimis Comisiei un plan actualizat care sa includa investitii si etape clare pentru alinierea treptata la acquis a instalatiilor ramase neconforme. In caz ca masurile sunt insuficiente se poate declansa procedura de sanctionare prevazuta de art. 226 din Tratatul C.E.

Capitolul de mediu este cel la care si celelalte foste tari socialiste care au aderat la U.E. in 2004, au obtinut numeroase derogari (de la 3 la 11 ani).

*

*

Impactul integrarii

Daca luam in calcul numai fondurile uriase necesare rezolvarii in timp a problemelor de mediu si cele 11 exceptii, constientizam ce importanta are pentru cetatenii Romaniei integrarea in U.E. Numai aderand la U.E. si cu sprijinul acesteia se vor putea rezolva gravele probleme de mediu mostenite de la industrializarea socialista.

Ø   Avantaje

in 15-20 de ani calitatea mediului din Romania va fi comparabila cu cea din U.E., ceea ce va insemna si o protectie a sanatatii populatiei la standarde ridicate, deci principalii beneficiari vor fi cetatenii;

fondurile substantiale, din partea U.E. (8,6 mld. in perioada 2004‑2021), pentru finantarea proiectelor de protectie a mediului vor reduce efortul financiar public-privat, permitand alocari mai mari pentru alte prioritati (sociale si investitionale);

schimbarea treptata a mentalitatilor si a atitudinilor fata de problemele de mediu (un spirit mai responsabil), atat la nivel de agent economic, cat si la cel de cetatean.

Ø   Dezavantaje:

un efort financiar important din partea statului intrucat investitiile sunt atat de mari incat nu pot fi acoperite prin fonduri comunitare sau imprumuturi (luand in calcul si faptul ca proiectele de mediu nu aduc profituri). De exemplu, pentru 2004-2006 a fost necesara suplimentarea bugetelor locale cu 83,9 mil. pentru epurarea apelor uzate, 47,8 pentru apa potabila, 39,4 mil. pentru depozitarea deseurilor, 11,6 mil. pentru incinerarea deseurilor si 4,6 mil. pentru instalatiile mari de ardere. Pentru 2004-2021 efortul bugetar este estimat la 16,2 mld. din care agentii economici 10,5 si statul 5,7. Expertii estimeaza un necesar de fonduri de circa 29,5 mild. pentru perioada 2009 2021 din care statului i-ar reveni 19,5%, U.E. 28,8%, 35,8% agentilor economici si 15,9% altor surse (imprumuturi).

unele unitati de productie existente pentru a respecta conditiile de mediu vor trebui sa faca investitii importante fiindca in caz contrariu se vor inchide, generand somaj si apelare la importuri daca produsele lor erau destinate pietei interne (sau reducerea exporturilor daca se desfaceau pe piata externa).

intreprinderile nou create vor lua in calcul protectia mediului (tehnologii nepoluante mai scumpe) ceea ce s-ar putea sa le reduca eficienta, mai ales daca nu au o piata sigura si o concurenta flexibila.

8. Politica vamala si relatiile economice externe

Uniunea vamala (Cap. XXV)

Ø     Pe piata interna comunitara circuland liber marfurile importate, acestea sunt supuse unor reglementari si standarde comune, respectiv unui regim vamal comun, asigurat atat de Tariful Vamal Comun cat si Codul Vamal Comunitar.

Ø     Recomandarile punctuale la acest capitol au vizat continuarea eforturilor de implementare a politicii de etica vamala; implementarea masurilor de reducere a timpului de asteptare la frontiera, a masurilor de combatere a trecerii peste frontiera a marfurilor piratate si falsificate precum si a celor de lupta impotriva criminalitatii economice si a crimei organizate; consolidarea capacitatii administrative si operationale prin intarirea cooperarii dintre servicii, evaluarea cerintelor de resurse umane si dezvoltarea unui sistem centralizat de pregatire profesionala; accelerarea implementarii IT in administratia vamala.

Ø     Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar si s-a angajat sa-l aplice pana la data aderarii, prevederile din Tratatul de aderare cu privire la Uniunea Vamala fiind cele din Anexa V si anume:

- Marfurile care la data aderarii se gasesc in depozit temporar ori se afla in curs de transport sunt libere de taxe vamale si alte masuri vamale cu conditia:

sa faca dovada originii preferentiale

orice mijloc de dovedire a statutului comunitar

un carnet ATA emis inaintea aderarii

- Dovada originii preferentiale (comertul cu tarile terte, inclusiv Turcia, cel din cadrul Acordurilor preferentiale privind agricultura si produsele din carbune si otel) este acceptata in urmatoarele conditii:

sa derive din acordurile sau intelegerile incheiate cu UE

dovada originii si documentul de transport sa fie emise pana cel tarziu in ziua anterioara aderarii

dovada originii sa fie remisa autoritatilor vamale in termen de 4 luni de la data aderarii.

- Depozitul temporar si regimurile vamale care au inceput inainte de aderare inceteaza sau se incheie in conditiile legislatiei comunitare, iar daca dau nastere unei datorii vamale (taxe vamale de import) aceasta este cea din Tariful Vamal Comunitar, suma platita fiind considerata sursa proprie a U.E.

- In cazul antrepozitului vamal, daca datoria vamala se determina la data acceptarii si a fost inaintea aderarii trebuie sa rezulte din legislatia aplicabila inainte de data aderarii.

- Idem, in cazul perfectionarii active si admiterii temporare, cu deosebirea ca se platesc dobanzi compensatorii la drepturile de import datorate in conditiile legislatiei comunitare de la data aderarii.

- La perfectionarea pasiva se aplica principiul mutatis mutandis exporturilor temporare de marfuri care au fost exportate temporar inainte de data aderarii.

- Autorizatiile acordate inainte de data aderarii pentru regimurile vamale mentionate sunt valabile pana la expirarea lor sau un an dupa data aderarii, oricare dintre aceste date ar fi prima in ordine cronologica.

- Recuperarea datoriilor vamale inclusiv rambursarea si remiterea unor drepturi, se efectueaza in conditiile legislatiei comunitare, insa daca au luat nastere inainte de data aderarii in conditiile respective (cele nationale in vigoare inainte de aderare).

*

*

Impactul integrarii

Uniunea vamala fiind legata de Piata Interna / Unica Europeana, multe dintre avantajele si dezavantajele prezentate la capitolele privind libera circulatie a bunurilor si serviciilor sunt valabile si aici. De aceea, nu le vom repeta si vom insista pe impactul specific dat de politica vamala.

Ø  Avantaje:

principalii beneficiari vor fi consumatorii care ani in sir au fost invadati cu produse de proasta calitate, majoritatea contrafacute. Odata introduse regulile comunitare acestea nu vor mai putea fi importate si astfel vom avea garantia ca ceea ce cumparam nu ne pune in pericol nici sanatatea si nici siguranta;

contribuie la realizarea unui mediu de afaceri mai coerent, stabil si predictibil, agentii economici avand la indemana un tarif si regulament vamal clar, integrat, actualizat si publicat;

se inlatura posibilitatea de coruptie generata de instabilitatea cadrului legislativ, maniera discretionara de aplicare, lipsa de transparenta, slaba informatizare si controlul neeficient;

pozitia de granita externa a U.E. poate crea avantajul unei porti de intrare pentru bunurile extracomunitare din Estul Europei si Orientul Mijlociu (mai ales daca infrastructura de transport se va moderniza rapid);

asistenta financiara primita din partea U.E., care pana in 2004 s-a ridicat la 32 mil. ;

beneficiile pe care le aduce accesul liber pe o piata de dimensiunile celei a U.E. (480 mil. locuitori in 2007).

Ø Dezavantaje:

un efort financiar important din partea statului pentru a crea o administratie a vamilor moderna si eficienta, o frontiera sigura;

reducerea eficientei unor exportatori sau importatori care au beneficiat de o serie de facilitati vamale (scutiri, reduceri, amanari, etc.);

pierderea avantajului de a mai beneficia de S.G.P. din partea unor tari ca: S.U.A., Japonia, Canada, Australia, Norvegia, Elvetia si Noua Zeelanda;

reducerea nivelului de protectie al economiei nationale prin tariful vamal intrucat taxele vamale la importul din tarile terte se vor reduce odata cu aplicarea din 2007 a Tarifului Integrat Comun (media taxelor vamale se va reduce de la 15,6% la 4,2% la produsele industriale si de la 38,2% la 9,4% la produsele agricole);

Relatii externe (Cap. XXVI )

Ø Politica comerciala externa este de competenta UE si difera de la o categorie de tari la alta, reglementarea relatiilor economice cu tarile terte facand obiectul a numeroase tratate si acorduri bilaterale sau multilaterale (in special cele din cadrul GATT / OMC).

Ø Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar si s-a angajat sa‑l respecte intocmai de la data aderarii. In acest sens, Tratatul de aderare prevazand:

- La art.3, Romania adera la conventiile si protocoalele enumerate in Anexa I. iar Consiliul efectueaza adaptarile necesare acestei aderari.

- La art. 6, Acordurile sau conventiile incheiate de Uniune cu unul sau mai multe state terte si organizatiile internationale sunt obligatorii si se angajeaza sa adere la acestea prin intermediul unor protocoale incheiate de Consiliu si negociate de Comisie. Aderand la acestea beneficiaza de aceleasi drepturi si obligatii ca si actualele state membre.

- La art. 6, paragraful 5, Romania adera la Acordul de parteneriat intre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe si Pacific A.C.P., pe de o parte, si Comunitatea Europeana si statele membre ale acesteia, pe de alta parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.

Paragraful 6 se angajeaza sa adere la Acordul privind Spatiul Economic European.

Paragraful 7 De la data aderarii aplica acordurile si intelegerile bilaterale in materie de produse textile incheiate de Uniune cu tari terte. Restrictiile cantitative vor tine seama de aderare si pot fi negociate inainte de data aderarii.

Paragraful 8 Restrictiile cantitative ale UE la importurile de otel si produse siderurgice se adapteaza in functie de cele romanesti efectuate in decursul ultimilor ani iar modificarile necesare se negociaza inainte de data aderarii.

Paragraful 9 Acordurile privind pescuitul incheiate inainte de aderare cu tari terte sunt gestionate de Uniune

Paragraful 10 Romania se retrage din orice acord de liber schimb incheiat cu tari terte, inclusiv din Acordul Central European de Comert Liber CEFTA. Ia masurile necesare pentru a elimina incompatibilitatile constatate in acordurile incheiate cu tarile terte, daca intampina dificultati se retrage din acestea.

Paragraful 11 Romania adera la acordurile interne incheiate de actualele state membre.

Paragraful 12 Ia masurile necesare pentru a-si adapta, daca este cazul, pozitia fata de organizatiile si acordurile internationale la care Uniunea sau alte state membre sunt membre/parti.

- Conventiile la care face referire articolul 3 al Tratatului (Anexa I) privesc legea aplicabila contractelor, eliminarea dublei impuneri, protejarea intereselor financiare ale UE, constituirea EUROPOL, utilizarea tehnologiei informatiei de catre vami, combaterea coruptiei, asistenta reciproca si cooperarea intre administratiile vamale, decaderea din dreptul de a conduce autovehicule si asistenta juridica reciproca in materie penala.

*

Impactul integrarii

Capitolul Relatii externe se interfereaza cu cele privind libera circulatie a bunurilor si serviciilor sau uniunea vamala, de aceea, majoritatea avantajelor si a dezavantajelor au fost deja prezentate la capitolele respective

Subliniem cateva dintre ele:

Ø Avantaje:

economia de scara pe care o ofera accesul liber pe o piata de dimensiunile celei europene, care absoarbe 75% din exporturile Romaniei;

beneficiile pe care le aduce indirect economiei romanesti concurenta careia trebuie sa-i faca fata in cadrul Pietei Interne / Unice Europene (accentuarea caracterului de economie functionala de piata);

produsele romanesti vor patrunde mai usor in zonele si tarile ce au incheiat Acorduri de liber schimb cu U.E.;

interesele economice externe vor fi mai bine aparate facand parte din U.E.;

asistenta primita din partea U.E. pentru modernizarea mecanismelor de implementare a politicii comerciale comune.

principalii beneficiari vor fi consumatorii avand acces la o gama mai larga si de buna calitate, de bunuri si servicii etc.

Ø    Dezavantaje:

reducerea gradului de protectie a economiei nationale, datorita nivelului mai scazut al taxelor vamale si a introducerii schemelor S.G.P. ale U.E., din momentul aderarii (2007);

posibila majorare a preturilor si tarifelor (utilitati) pentru a se alinia celor din U.E.;

majorarea importurilor cu efect negativ asupra balantei comerciale si de plati etc.

9. Politica in domeniul agriculturii si pescuitului

9.1. Agricultura (Cap. VII)

Ø  Adoptarea unei Politici Agricole Comune P.A.C. a fost stabilita de Tratatul de la Roma (1957) si s-a realizat rapid prin cele 3122 de reglementari (cca. 40% din aquis-ul comunitar). Principiile acestei politici sunt: unicitatii pietei si a preturilor, preferintei pentru produsele comunitare, solidaritatii financiare in sustinerea acestei politici si coresponsabilitatii in finantarea stocurilor.

Ø  Pana in prezent principalul instrument de sustinere a P.A.C. a fost sistemul de garantare a preturilor prin Fondul European de Orientare si Garantare a Agriculturii F.E.O.G.A. infiintat in 1962, insa, in viitor, platile directe catre agricultori vor ocupa locul principal si se va acorda o atentie sporita dezvoltarii rurale.

Ø  Principalele recomandari in cadrul criteriilor de aderare s-au referit la: pregatirea structurilor administrative necesare elaborarii, implementarii, coordonarii, monitorizarii, controlului si evaluarii programelor de dezvoltare rurala finantate de Uniunea Europeana; intarirea structurilor administrative in vederea imbunatatirii capacitatii de formulare a politicilor si de analiza economica; aplicarea mecanismelor de coordonare specifice Politicii agricole comune, in special a sistemului integrat de administrare si control, inclusiv a sistemului de identificare si inregistrare a animalelor si a sistemului de identificare a parcelelor de pamant; constituirea registrului viticol si a unui sistem de control in sectorul viti-vinicol; alinierea legislatiei in domeniul veterinar si fitosanitar si modernizarea inspectiei, in special la viitoarele frontiere externe.

Ø  Pentru Romania negocierile la acest capitol au fost dificile, dovada ca au inceput in 2002 si s-au incheiat in 2004 cu o serie de exceptari si perioade de tranzitie prevazute in Tratatul de aderare.

Articolul 41 al Tratatului prevede ca In cazul in care sunt necesare masuri tranzitorii pentru a sprijini tranzitia la P.A.C., (organizarea comuna a pietei, aplicarea normelor comunitare in materie veterinara, fito-sanitara si siguranta a alimentelor etc.), Comisia le poate lua dupa procedura stabilita de Regulamentul 1784 / 2003, intr-un termen de 3 ani de la data aderarii, iar aplicarea lor este limitata la acest termen.

In anexa a III a Tratatului exista urmatoarele prevederi:

denumirea Rachiu de fructe poate fi inlocuita de Palinca numai pentru bautura spirtoasa produsa in Romania

pentru Vinars sunt recunoscute urmatoarele denumiri geografice de origine: Tarnave, Vaslui, Murfatlar, Vrancea si Segarcea;

la bauturile aromatice este recunoscuta denumirea Pelin

la tutunul brut sunt recunoscute denumirile de origine: Molovata, Ghimpati si Baragan;

pragurile de procesare (greutatea neta a produselor proaspete) sunt: 50,390 to la rosii si 523 to la piersici. La pere cantitatea este fara relevanta;

pragul de garantare pentru grupurile de producatori de tutun brut este de 2%;

se acorda, de la data aderarii, drepturi de plantare nou create pentru viticultura de 2830,5 Ha;

cantitatea nationala garantata la fibrele de in lungi este de 42 to, la fibrele de in scurte si fibre de canepa 921 to;

valoarea medie a ajutorului comunitar este de 120,75 euro care se inmulteste cu suprafata nationala garantata;

platile directe catre agricultori vor fi introduse din 2007 exprimate in procente din nivelul comunitar: 25% in 2007, 30% in 2008, 35% in 2009, 40% in 2010, 50% in 2011, 60% in 2012, 70% in 2013, 80% in 2014, 90% in 2015 si 100% incepand cu 2016. Aceste plati directe pot fi completate din fonduri nationale incat sprijinul sa reprezinte cel mult 55% din nivelul platilor directe din UE stabilite la 30.04.2004, in 2007; 60% in 2008 si 65% in 2009, iar incepand cu 2010 pana la 30% peste nivelul mentionat

schema unica de plata pe suprafata este valabila pana la finele lui 2009, urmand sa se treaca la schema unica de plata pe ferma;

plafoanele nationale pentru platile directe, calculate dupa procentele stabilite (25% in 2007, 30% 2008 etc. pana la 100% in 2016), sunt: 440,0 mil. Euro in 2007, 527,9 in 2008, 618,1 in 2009, 706,4 in 2010, 883,0 in 2011, 1059,6, in 2012, 1236,2 in 2013, 1412,8 in 2014, 1589,4 in 2015 si 1766,0 incepand cu 2016;

suprafetele de culturi arabile de baza nationale si productiile de referinta sunt: 7.012.666 ha cu 2650 kg/ha;

in masura in care consumul de lapte si produse lactate pentru gospodaria proprie va scade in favoarea productiei pentru piata se constituie o rezerva ce va completa cota de productie stabilita , ce se va elibera la 01.04.2009 si este de 188400 to (rezerva speciala de restructurare);

cantitatea de referinta nationala (cota de productie) este la lapte de vaca de 057.000 to, iar continutul de referinta la grasime g/kg de 35,93;

cota de zahar este stabilita la 109.164 t, cea de izoglucoza la 9981 to, iar importurile de zahar brut la 329.636 to.

plafoanele ajutoarelor comunitare pentru seminte vor fi de 0,19 mil. in 2007, 0,23 in 2008, 0,26 in 2009, 0,30 in 2010, 0,38 in 2011, 0,45 in 2012, 0,53 in 2013, 0,60 in 2014, 0,68 in 2015 si 0,75 incepand din 2016 si anii urmatori. Cantitatea nationala maxima de seminte pentru care se plateste sprijinul fiind de 100 t la orez si 2294 t la celelalte seminte;

pragul national al garantiei pentru tutun la care se acorda sprijinul este stabilit la 12312 to ;

stocurile publice detinute la data aderarii sunt preluate de Comisie daca indeplinesc cerintele comunitare iar cele care depasesc cantitatea unui stoc normal de report se elimina pe cheltuiala Romaniei;

ØIn anexa VII, la punctul 5 Agricultura, se completeaza prevederile din acest domeniu cu urmatoarele:

Dreptul de replantare (inlocuire) prin defrisarea varietatilor hibride este de 30.000 ha, poate fi utilizat pana la 31 XII 2014 si exclusiv pentru vitis vinifera (vita nobila). Aceasta reconversie nu primeste ajutor comunitar iar cel de stat nu poate depasi 75% din costul total pe plantatie.

Normele speciale de igiena a alimentelor de origine animala (Regulamentul 852 si 853/2004) pot fi amanate pana la 31.12.2009 in conditiile urmatoare:

Produsele din unitatile care nu intrunesc aceste norme sunt destinate exclusiv pentru piata nationala si trebuie sa poarte o marca de salubritate diferita, iar fermele care produc si manipuleaza lapte crud in afara acestor norme, sa figureze pe o lista intocmita de autoritati;

Se vor inainta rapoarte cu privire la modernizarea fiecarei unitati in parte si din 31 XII 2009 vor functiona numai cele care respecta cerintele comunitare;

Lista acestor unitati cuprinde 25 de prelucrare a carnii, 2 a carnii de pasare si 27 de prelucrarea laptelui si produselor lactate (printre acestea figureaza si DIANA din Rm. Valcea).

Poate fi amanata pana la 31 XII 2009 furnizarea informatiilor privind produsele de uz fitosanitar, utilizate exclusiv pe teritoriul romanesc care cuprind compusi de cupru, sulf, clorura de acetil si dimetoat

Ø   In anexa VIII exista urmatoarele prevederi referitoare la dezvoltarea rurala:

Se acorda un sprijin pentru fermele de semi-subzistenta (care produc in primul rand pentru consumul propriu, dar comercializeaza o parte din productie), daca prezinta un plan de afaceri (de viabilitate cu necesar de investitii, obiective si etape). Analiza acestui plan se face dupa 3 ani si daca nu a fost indeplinit nu se restituie ajutorul dar nici un sprijin suplimentar nu se primeste. Sprijinul se acorda anual sub forma unei sume forfetare, nu poate fi pe un termen mai mare de 5 ani si este de 1000 anual.

Idem pentru constituirea si administrarea grupurilor de producatori au conditia sa fie recunoscuti oficial intre data aderarii si 31.XII.2009. Sprijinul se acorda in transe anuale pentru primii 5 ani si se calculeaza pe baza productiei comercializate anual si nu va depasi 5% (primul an), 5% (al doilea an), 4% (al treilea an), 3% (al patrulea an), si 2% (al cincilea an) din valoarea acesteia in cazul in care este de cel mult 1.000.000 anual si 2,5%, 2,5%, 2%, 1,5%, 1,5%, in cazul in care depaseste aceasta valoare. Sumele ce se pot acorda sunt descrescatoare, respectiv 100.000 in primul si al doilea an, apoi 80.000, 60.000 si 50.000.

Se poate acorda sprijin pentru conceperea si punerea in aplicare a unor strategii locale de dezvoltare rurala de tipul LEADER

Se poate acorda sprijin agricultorilor eligibili pentru platile directe din partea UE si plati directe suplimentare cu conditia ca sprijinul total pentru 2007,2008 si 2009 sa nu depaseasca 40% din nivelul platilor directe aplicat in UE la data de 30.04.2004.

Se acorda sprijin pentru investitii exploatatiilor agricole a caror viabilitate economica la data darii in folosinta a investitiei poate fi demonstrata si poate reprezenta 50% din valoare, respectiv 60% in zonele defavorizate si 55% respectiv 65% daca investitiile sunt efectuate de fermieri tineri.

Pentru perioada 2007-2013 sprijinul UE pentru ansamblul masurilor de dezvoltare rurala se va face in conformitate cu Regulamentul 1260/1999 si dispozitiile generale privind Fondurile structurale, iar in zonele corespunzatoare Obiectivului nr.1 contributia financiara a UE poate ajunge la 85% pentru masurile agro-ecologice si privind bunastarea animalelor, respectiv la 80% pentru alte masuri, sau la nivelul procentelor prevazute de regulamentele privind dezvoltarea rurala, in vigoare la data aderarii, oricare dintre acestea este mai mare.

Ø      In declaratia comuna privind dezvoltarea rurala se prevad la sectiunea garantare a FEOGA, urmatoarele alocari de fonduri: 577 mil. pentru 2007, 770 pentru 2008 si 961 pentru 2009 (in total 2308 mil. ).

*

Impactul integrarii

Conform unor studii O.C.D.E. Romania ar avea nevoie de cel putin opt ani pentru a implementa acquis-ul comunitar agricol, din care 3-4 ani dupa aderare si in conditiile in care va beneficia de o infuzie de fonduri substantiala.

Agricultura va fi principalul beneficiar al aderarii la U.E., deoarece s-a bucurat intotdeauna de un sprijin substantial in cadrul Politicii Agricole Comune, absorbind aproape 50% din bugetul de circa 102 miliarde la cat s-a ridicat in 2004. Impactul aderarii ne este net favorabil, chiar daca sunt si vor fi multe greutati, deci, dezavantaje.

Agricultura romaneasca a pornit pregatirea pentru aderare cu un mare handicap, cel creat de Legea 18/1991 care a facut sa avem in prezent 4,2 milioane de proprietari cu circa 40 milioane de parcele agricole, 37% din populatie sa depinda de agricultura (fata de 4,5% in U.E. - 15 membri) avand in posesie numai 2,5 ha in medie pe gospodarie, fata de 20 ha in U.E., un randament ce nu depaseste 50% din media comunitara si suprafete intinse necultivate. Deficitul balantei comerciale la produsele agricole a atins cote alarmante recordul, 2.511 mil. $ in 2002, peste 50% din necesarul intern fiind acoperit din import.

Acesta este contextul in care trebuie apreciata importanta aderarii la U.E. in privinta agriculturii.

Ø               Avantaje:

Fondurile de preaderare prin programul SAPARD totalizeaza pentru intreaga perioada 1.609 mil. repartizate astfel: 256 mil. pentru imbunatatirea procesului de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole, 439 mil. pentru dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale, 226 mil. pentru investitii in exploatatii (ferme) agricole, 450 mil. pentru dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice, 157 mil. petru activitatea forestiera si 81 mil. pentru imbunatatirea pregatirii profesionale; 75% din aceste fonduri reprezinta contributia U.E. diferenta revenind statului, iar in functie de domeniu beneficiarul trebuie sa contribuie cu cel mult 50% din valoarea (costul) proiectului.

Fondurile post-aderare nu se vor reduce, ci vor creste, cu deosebire ca vor avea un alt mecanism de gestiune si repartizare, respectiv
prin FEOGA si cu urmatoarele destinatii: ajutoare directe pentru producatori, dezvoltarea rurala si subventii. Pentru perioada 2007-2009 sunt prevazute ajutoare in cadrul P.A.C. in valoare de 2,3 mild. , iar pentru 2007-2015 de 8,5 mild. . Ajutoarele directe nu vor fi de la inceput la nivelul celor pe care le primesc in prezent fermierii comunitari, in primul an de la aderare vor reprezenta 25%, ca in decurs de 10 ani sa ajunga la nivelul acestora. Aceste ajutoare vor fi substantiale daca avem in vedere nivelul lor actual de 66 de /t la cereale si oleaginoase, 17,24 /t pentru lapte, 200 /vaci de lapte, 210 / tauri de prasila, 150 /taurasi de carne, 50 /vitei de peste o luna etc.

in afara asistentei financiare si tehnice primite prin programul SAPARD, Romania a beneficiat de importante fonduri si asistenta tehnica prin programul PHARE, printre cele mai recente proiecte la nivel national numarandu-se: Dezvoltarea si aplicarea la nivel national a sistemului de identificare si inregistrare a bovinelor (2001, in valoare de 3,4 mil. din care contributia U.E. 2,6 mil. ), Consolidarea capacitatii administratiei fitosanitare pentru a adopta si implementa acquis-ul comunitar (2001, in valoare de 8 mil. , contributia U.E. 6,5 mil. ), Consolidarea capacitatii institutionale a Romaniei de a aplica masurile prevazute de Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (2001, in valoare de 2 mil. , 1,95 mil. fiind contributia U.E.) Consolidarea si extinderea sistemului de implementare a programului SAPARD in Romania (2002, in valoare de 2,2 mil. , contributia U.E. 2,1 mil. ), Supravegherea, prevenirea, diagnosticarea si controlul bolilor si alinierea la acquis in domeniul nutritiei animale (2002, in valoare de 8,6 mil , contributia U.E. 7 mil. ), Eliminarea depozitelor de pesticide vechi (2002, in valoare de 4,8 mil. , contributia U.E. 3,8 mil . ), Elaborarea unui Sistem Integrat de Administrare si Control (2003, in valoare de 1,6 mil. , contributia U.E. 1,5 mil. ), Consolidarea capacitatii de administrare a acquisului veterinar (2003, in val de 4,9 mil. , contributia UE, 4,0 mil. ) s.a.

punerea bazelor unei agriculturi moderne, inclusiv prin reducerea gradului de fragmentare a acesteia, care sa raspunda exigentelor de randament si calitate existente in U.E., valorificarea mai buna a avantajelor pedoclimatice si a costului redus al fortei de munca la o serie de culturi si produse in care Romania s-ar putea specializa;

costul redus al terenurilor si abundenta fortei de munca vor atrage investitori straini in scopul realizarii unor productii ecologice pe terenuri ce s-au odihnit mai mult de 15 ani;

modernizarea infrastructurii rurale si asigurarea unor venituri decente pentru agricultori vor contribui la atenuarea diferentei mari existente in prezent intre oras si sat si la reducerea migratiei;

imbunatatirea balantei comerciale la produse agro-alimentare prin cresterea exporturilor (datorita competitivitatii sporite si restituirilor la exportul in tarile terte) si a ponderii produselor indigene la asigurarea necesarului intern, precum si urmare a reducerii importurilor din tarile terte prin aplicarea taxelor de prelevare (alinierea la preturile interne prin plata diferentei dintre acste preturi si cele internationale). Pana in prezent am fost excedentari in comertul cu U.E. la animale vii, orz, floarea soarelui, grau, vin, porumb, legume si nuci;

pe termen mediu si lung alaturi de agricultorii carora li se va asigura un trai decent (venituri sigure si cat mai apropiate de media nationala) principalii beneficiari vor fi consumatorii care vor avea acces la o gama variata de produse, garantate calitativ si la preturi rezonabile;

pe masura schimbului de generatii din agricultura se va realiza si o noua mentalitate si pregatire profesionala a celor care lucreaza in acest domeniu;

dezvoltarea unor activitati neagricole in mediul rural creand posibilitati suplimentare de castig, noi locuri de munca si modernizarea satului.

Ø              Dezavantaje

costurile bugetare importante la care obliga cofinantarea proiectelor ce beneficiaza de sprijin SAPARD si apoi FEOGA. Costuri estimate la cca. 500 mil. in perioada 2004-2009, la care se adauga si cele ale beneficiarilor de proiecte.

reducerea drastica a numarului de persoane care lucreaza in agricultura si dificultatile reconversiei profesionale a acestei populatii, care nu are calificare si este imbatranita; costurile sociale ale acestei schimbari;

liberalizarea pietei funciare (terenuri agricole si forestiere) si in special accesul strainilor (dupa cei sapte ani de tranzitie) la aceasta piata
ar putea conduce la un transfer semnificativ de proprietate, cu avantajele, dar mai ales dezavantajele acestei situatii;

pe termen scurt preturile la produsele agro-alimentare vor creste ceea ce va avea un impact negativ asupra consumatorilor;

in cazul in care oferta interna nu se va imbunatati pentru a acoperi necesarul intern vor creste si importurile (in special din tarile care au aderat la U.E. in 2004) inrautatind si mai mult balanta comerciala agricola;

datorita concurentei importurilor si resurselor limitate unii agenti economici din sectorul agro-alimentar ar putea avea dificultati de adaptare, iesind de pe piata;

majoritatea micilor producatori care practica agricultura de subzistenta vor parasi in timp aceasta activitate prin: vanzarea sau cedarea folosintei pamantului ce-l au in posesie, imbratisarea unei activitati neagricole, emigrare sau pensionare/deces.

Pescuitul (Cap. VIII)

Ø  Politica comuna in domeniul pescuitului are drept componente: accesul liber la zonele de pescuit, preturi rezonabile si stabile, monitorizarea acestei politici, organizarea comuna a pietei (standarde comune, informarea consumatorilor, sprijinirea organizatiilor piscicole si a preturilor, incheierea de acorduri cu terte tari etc.). Instrumentul Financiar de Orientare a Pisciculturii I.F.O.P. constituie mecanismul de implementare alaturi de cele 420 de reglementari ale      aquis-ului comunitar din acest domeniu.

Ø  Recomandarea principala a U.E. din acest domeniu a fost cu privire la incheierea crearii unui sistem institutional adecvat pentru inspectia si controlul la nivel central si regional, finalizarea registrului piscicol in concordanta cu cerintele comunitare si realizarea unui sistem statistic corespunzator.

Ø  Romania a acceptat in intregime aquis-ul comunitar angajandu-se sa-l aplice de la data aderarii si a solicitat ca sprotul care reprezinta 60% din capturile romanesti in Marea Neagra si este destinat exclusiv consumului intern sa beneficieze de ajutor financiar prin IFOP, cota de capturi totale (la toate speciile) sa fie de 18-24 mii tone anual.

Impactul aderarii

Aderarea la U.E. va fi benefica si pentru piscicultura romaneasca, redresarea acesteia putand deveni certitudine in viitorii ani. Bilantul avantajelor si dezavantajelor ar putea cuprinde urmatoarele:

ØAvantaje:

se va beneficia de fonduri de restructurare prin I.F.O.P. ce vor contribui la modernizarea si innoirea actualei flote de pescuit care in proportie de 56% are o vechime cuprinsa intre 16 si 25 de ani; iar includerea sprotului pe lista produselor subventionate va permite obtinerea de fonduri pentru pescarii din organizatiile respective;

redresarea pescuitului va asigura noi locuri de munca pentru cei din acest sector si mentinerea in aceasta activitate a actualelor comunitati de pescari;

va creste ponderea pestelui in balanta de consum a populatiei, deci a unui aliment mult mai sanatos decat altele;

crescand productia interna se vor reduce importurile conducand la economii de fonduri valutare ce pot fi directionate catre alte prioritati.

Ø   Dezavantaje:

efort financiar important in perioada de restructurare si modernizare a sectorului, inclusiv pentru adaptarea legislativa, organizationala si institutionala, iar dupa aderare pentru monitorizarea implementarii acquis-ului comunitar

10. Capitolele din domeniul social

10.1. Politici sociale si ocuparea fortei de munca (Cap. XIII)

Ø  Politica sociala si de ocupare a fortei de munca a UE are trei piloni: concurenta, cooperare si solidaritate, iar modelul adoptat atribuie responsabilitatea de baza statelor membre si numai problemele de interes comun (finantare, somaj, unele chestiuni sociale) revin si Comisiei Europene.

Ø  Realizarile cele mai importante ale U.E.: Carta Sociala adoptata in 1989, Tratatul de la Amsterdam din 1997 care a pus in centrul preocuparilor UE nivelul de ocupare a fortei de munca, Strategia de la Lisabona (2000) care a prevazut ca pana in 2010 UE sa aiba mai multe locuri de munca si o mai pronuntata coeziune sociala.

Ø  Recomandari: definirea si implementarea unei politici nationale de ocupare, in acord cu European Employment Guidelines, care sa includa pregatirea pentru participarea la activitati de tip Fondul Social European - FSE; finalizarea reformei sistemului de asistenta sociala, inclusiv a descentralizarii financiare a institutiilor implicate; armonizarea si implementarea acquis-ului in domeniile legislatiei muncii, egalitatii de sanse intre femei si barbati si al sanatatii si securitatii la locul de munca ; intarirea structurilor administrative de aplicare a legislatiei, inclusiv a inspectoratelor muncii, adoptarea legislatiei secundare pentru combaterea discriminarii si stabilirea calendarului de implementare a acesteia; transpunerea si implementarea legislatiei in domeniul sanatatii publice, dezvoltarea unui sistem national de supraveghere epidemiologica si control a bolilor transmisibile precum si a unui sistem de monitorizare si informare in domeniul sanatatii publice; adoptarea legislatiei necesare intaririi capacitatii partenerilor sociali in special in vederea derularii dialogului bipartit; intarirea capacitatii de coordonare a reformei in domeniul sanatatii publice prin imbunatatirea planificarii strategice a resurselor umane si financiare, simultan cu asigurarea accesului egal la asistenta medicala si pregatirea unei strategii nationale in vederea viitoarei participari la strategia europeana asupra incluziunii sociale.

Ø  Romania a acceptat in intregime aquis-ul comunitar fara sa ceara o perioada de tranzitie, de aceea Tratatul nu contine prevederi specifice acestui capitol.

Impactul integrarii

Rezolvarea problemelor sociale, ale ocuparii fortei de munca, alinierea la standardele europene fara sprijinul U.E. nu ar fi posibile, ceea ce s-a inteles si la Bruxelles, dovada ca au fost alocati acestui sector 150 mil. euro din care s-au finantat deja proiectele importante.

Bilantul aderarii este net pozitiv pentru Romania, in acest sens inscriindu-se urmatoarele:

ØAvantaje:

fondurile substantiale de care beneficiaza Romania in prezent si in continuare pentru a putea face fata greutatilor tranzitiei si exigentelor de adaptare la standardele comunitare (150 mil. Euro), si astfel mentinerea climatului social necesar consolidarii democratiei si economiei de piata;

reducerea somajului datorita cresterii economice din ultimii ani (PIB-ul a crescut cu 25% in perioada 2000-2004, iar somajul s-a redus de la 10% la 7%) insa si posibilitatii gasirii unui loc de munca in strainatate (circa 2 milioane de romani lucreaza in afara granitelor tarii) urmare desfiintarii vizelor in spatiul Schengen din Decembrie 2001;

introducerea normelor europene ii protejeaza mai bine pe angajati si pot obtine conditii de munca, securitate si retributie mai apropiate de cele existente in U.E.

datorita sprijinului financiar comunitar si mai bunei colectari a contributiilor, bugetele asigurarilor sociale si cel pentru sanatate vor fi mai echilibrate si vor prevede fonduri mai substantiale, astfel criza din aceste sectoare se va atenua in viitor;

introducerea fondurilor de pensii private va crea posibilitati suplimentare de asigurare pentru cei interesati (care au insa si posibilitati) si va reduce presiunea asupra bugetului asigurarilor sociale de stat;

reducerea treptata a nivelului de saracie din Romania (un studiu al Bancii Mondiale arata ca aceasta s-a redus de la 35% in 2000 la 25% in 2004) a excluderii sociale, a accidentelor la locul de munca si a bolilor profesionale; un Memorandum comun Romania U.E de incluziune (2004) descrie principalele modalitati de abordare a saraciei si de prevenire a excluderii sociale, prevede masurile de luat, inclusiv modalitatile de monitorizare si evaluare;

alinierea la acquis-ul comunitar, conjugata cu dezvoltarea economica (deci cu eforturi in principal interne), va reusi treptat asigurarea unor conditii de munca si de viata decente si cat mai apropiate celor din U.E. pentru un numar cat mai mare de romani;

eficientizarea cadrului institutional din acest domeniu (profesionalizare, eliminarea paralelismelor, informatizare, responsabilizare, control cu urmari si coruptie cat mai mica) va contribui la ridicarea la parametrii doriti a politicii sociale si a ocuparii fortei de munca.

Ø Dezavantaje:

un efort bugetar important din partea statului si a angajatorilor pentru a aduce asigurarile sociale si gradul de ocupare a fortei de munca la nivelul exigentelor comunitare; Pentru stat problema principala este asigurarea unui nivel al pensiilor si al ajutoarelor sociale in crestere, apoi un efort investitional pentru eficientizarea sistemului si cresterea ofertei locurilor de munca; la toate acestea adaugandu-se sumele cofinantarii proiectelor ce beneficiaza de sprijin financiar comunitar.

angajatorii (agentii economici) ce nu vor putea face fata exigentelor de adaptare s-ar putea sa iasa de pe piata si sa mareasca numarul somerilor;

contributiile la asigurarile sociale si cele de sanatate raman inca mari, reprezentand o povara atat pentru angajati cat si pentru angajatori, o frana deci in cresterea nivelului veniturilor si respectiv a eficientei in economie.

10.2. Educatie, formare profesionala si tineret (Cap. XVIII)

Ø  Realizarea unei educatii de calitate reprezinta un obiectiv esential al UE insa responsabilitatea revine tarilor membre, actiunile U.E. vizand numai dezvoltarea dimensiunii europene a educatiei, facilitarea mobilitatii studentilor si profesorilor, recunoasterea diplomelor, schimbul de informatii etc.

Ø  Romania a acceptat aquis-ul din acest domeniu (58 de reglementari) si nu exista prevederi specifice in Tratatul de aderare.

Impactul integrarii

Cele prezentate deja conduc la concluzia ca impactul aderarii la U.E. va fi pozitiv si asupra educatiei, formarii profesionale si tineretului, iar compatibilizarea politicii educationale romanesti cu cea comunitara nu poate fi decat benefica noii generatii din Romania.

ØAvantaje:

sprijinul financiar consistent (peste 100 milioane ) primit din partea U.E. a facut posibila realizarea restructurarii si modernizarii sistemului educational din Romania, iar continuarea acestui sprijin va face posibila rezolvarea si a celorlalte probleme cu care se confrunta in prezent (infrastructura precara, lipsa unui sistem structurat de instruire profesionala reconversia pentru adulti, intarirea cooperarii pentru compatibilizarea ofertei cu cererea de pe piata muncii, asigurarea calitatii si cresterea fondurilor alocate invatamantului);

atenuarea efortului bugetar al statului prin fondurile primite de la U.E. si crearea posibilitatii redirectionarii acestora catre nevoi mai stringente (sanatate, ajutoare sociale si de somaj, etc.);

alinierea invatamantului si a pregatirii profesionale la standardele comunitare va facilita echivalarea diplomelor si astfel gasirea, cu mai mare usurinta a unui loc de munca intr-o alta tara a U.E., la nivelul pregatirii si al studiilor;

ridicarea nivelului de pregatire a fortei de munca va conduce la cresterea productivitatii muncii si implicit a veniturilor.

Ø               Dezavantaje:

cresterea treptata a fondurilor bugetare alocate invatamantului (de la 4% in prezent la 5% si respectiv 6% in urmatorii ani), va insemna fonduri mai putine pentru finantarea investitiilor in modernizarea infrastructurii;

noile exigente pentru formatori si cei care urmeaza sa fie pregatiti va conduce la o asezare a valorilor pe scara competentei si atunci sita trierii fiind mai deasa si obiectiva unii formatori vor fi scosi din aceasta activitate iar elevii si studentii vor primi diplome cu o acoperire reala in pregatirea pe care o vor capata.

10. Cultura si politica audiovizualului (Cap. XX)

ØUnita in diversitate cum se doreste a fi UE presupune respectarea si dezvoltarea identitatii nationale in acelasi timp cu aplicarea principiilor competitiei pietei libere si in domeniul culturii si audiovizualului.

ØPrincipala recomandare a fost alinierea legislatiei si intarirea capacitatii autoritatii independente de reglementare si control in domeniu.

ØRomania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar din acest domeniu (15 reglementari) si s-a angajat sa-l aplice de la data aderarii. Tratatul nu cuprinde prevederi specifice la acest capitol.

Impactul aderarii

Ø        Avantaje:

sprijinul financiar primit din partea U.E. pentru realizarea masurilor de adaptare la exigentele comunitare;

dezvoltarea fara precedent a mass-mediei romanesti datorita liberalizarii acestei piete a condus la dinamizarea vietii politice, economice si sociale din Romania, cu efecte, in general benefice, pentru cetatean, inclusiv in privinta gasirii unui loc de munca;

intrarea audiovizualului si a culturii in circuitul european va asigura o selectie mai riguroasa a valorilor din acest domeniu si astfel vom beneficia de produse mass-media si culturale de mai buna calitate, la nivelul de exigenta pe care il impune societatea cunoasterii pe care dorim s-o construim;

introducerea standardelor europene si in acest domeniu cu rol de formator de constiinte va asigura pe viitor o schimbare in bine a mentalitatilor actuale existente la multi romani (ignorarea legii si a semenilor, inapetenta pentru o munca temeinica, invidie fata de cei care s-au realizat material sau au avansat pe scara sociala, dispret fata de mediu, altcineva sa le rezolve problemele din cauza mentalitatii de asistati, slaba initiativa si spirit de intrajutorare etc.).

Ø Dezavantaje:

efortul de adaptare care a implicat atat resurse financiare cat si umane, mai ales la nivelul statului;

competitia de pe piata ar putea sa-i elimine pe operatorii nepregatiti intr-o perspectiva mai apropiata de cat o percep in prezent.

10.4. Protectia consumatorilor si a sanatatii (Cap. XXIII)

Ø  O problema sociala importanta o constituie protectia consumatorilor si a sanatatii, domeniu in care UE a statuat urmatoarele drepturi de baza: protectia sanatatii, sigurantei, a intereselor economice, la compensatii pentru daunele suferite, dreptul la informatie, cunoastere si reprezentare. Acquis-ul comunitar cuprinde numai 21 de reglementari mai importante si se refera in special la protectia consumatorilor.

Ø  Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar si s-a angajat sa-l aplice de la data aderarii cu exceptiile prevazute la alte capitole pentru care s-au obtinut unele amanari si au un impact direct asupra consumatorilor, inclusiv asupra sanatatii acestora. Sunt avute in vedere cele prevazute de tratat la capitolele agricultura si mediu.

Impactul aderarii

Nevoia de a acorda drepturi consumatorilor, de a asigura concurenta si circulatia libera a bunurilor si serviciilor este indispensabila unei economii in tranzitie ca cea a Romaniei daca isi doreste o dezvoltare durabila si sanatoasa.

Ø Avantaje:

constituie unul dintre suporturile unei economii de piata functionala si o conditie esentiala a integrarii in piata interna a UE, deci, are un impact macroeconomic si social major;

principalii beneficiari vor fi cetatenii pentru ca bunurile si serviciile vor fi la aceleasi standarde de siguranta si calitate ca cele din UE si vor avea un nivel inalt de protectie al drepturilor lor;

contribuie la stabilitatea mediului de afaceri si asigurarea unei competitii mai obiective;

e important si sprijinul financiar si tehnic primit de la UE pentru adaptarea legislativa si institutionala, necesara integrarii in UE;

efect benefic pentru procesul educational (schimbarea mentalitatilor) etc.

Ø Dezavantaje:

efortul financiar, tehnic si uman pentru alinierea la standardele UE nu este de neglijat si este posibil ca unii agenti economici sa nu-l poata face si astfel sa se retraga de pe piata, cu efectele nedorite ale unei astfel de hotarari (reducerea productiei, cresterea somajului etc.);

armonizarea cu situatia din UE necesita eforturi pe toata linia si din partea autoritatilor centrale si locale.

Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale (Cap. XXI)

Ø     In absenta unor mecanisme fiscale la nivelul UE de redistribuire a resurselor intre bogati si saraci si de reducere a decalajelor, singura solutie este transferul de resurse intre tarile membre prin intermediul bugetului comunitar (fondurile structurale si de coeziune). Instrumentele in perioada de preaderare: PHARE, ISPA si SAPARD, iar dupa aderare: FSE, FEOGA, FEDR, Fondul de Coeziune, IFOP, Fondul Solidaritatea, BEI si BERD.

Ø     Criteriile aderarii au vizat: actualizarea si imbunatatirea Planului national de dezvoltare in contextul politicii nationale de coeziune economica si sociala; crearea unui sistem adecvat de monitorizare, in special pentru evaluarea ex-ante si ex-post si pentru colectarea informatiilor statistice relevante; intarirea capacitatii institutionale si administrative a organismelor responsabile cu programarea si gestionarea fondurilor destinate coeziunii economice si sociale, in concordanta cu abordarea specifica a fondurilor structurale; definirea autoritatilor de coordonare si plati; stabilirea clara a diviziunii responsabilitatilor la nivel national si regional si imbunatatirea capacitatii administrative in ceea ce priveste recrutarea, formarea si profilele profesionale, imbunatatirea cooperarii interministeriale si pregatirea pentru indeplinirea conditiilor de baza ale managementului si controlului financiar, asa cum rezulta din reglementarile referitoare la fondurile structurale.

Ø     Romania s-a angajat sa implementeze acquis-ul (problema asimilarii nu se pune) pana in momentul aderarii, iar Tratatul la art. 33 prevede credite de angajamente globale pentru actiuni structurale in valoare de 1399 mil. pentru 2007, 1972 mil. pentru 2008 si 2603 mil. pentru 2009.

Impactul integrarii

Romania are sansa de a beneficia de intrari masive de fonduri prin intermediul instrumentelor de preaderare (PHARE, SAPARD si ISPA), apoi prin cele structurale si de coeziune, ceea ce ii va mari sansele de a finaliza mai rapid procesul de reforma economica si de a se integra cat mai eficient in spatiul comunitar. In acest sens sunt edificatoare exemplele unor tari aflate intr-o situatie apropiata de cea a Romaniei (decalaje la nivelul tarii si al regiunilor) cum sunt: Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania, care dupa aderare au recuperat mult din ecartul pe care il aveau inainte de integrare. De exemplu, Grecia, Portugalia si Irlanda, aveau inainte de aderare un PIB pe locuitor sub media comunitara, in prezent detin peste 70%, respectiv 75% si 115% din aceasta medie, Spania 90%, insa la aderare detinea 52%. Important este si faptul ca politica regionala a devenit o prioritate a U.E., a doua ca insemnatate in bugetul comunitar, dupa Politica Agricola Comuna, dar, spre deosebire de aceasta, in crestere.

Ø              Avantaje:

fondurile substantiale ce vor fi primite in perioada 2000-2006 (4,6 mld. ) si 2007-2009 (9,9 mld. ) vor fi destinate in principal (o treime din acestea) politicii regionale (realizarii coeziunii economice si sociale);

fondurile nerambursabile primite din partea U.E. vor degreva bugetul public de sume importante si astfel vor putea fi mai bine acoperite cu resurse necesitatile sociale si investitiile de interes national.

se va atenua in timp decalajul ce ne desparte de U.E. la nivelul tarii (in prezent, PIB-ul pe locuitor reprezinta numai 33% din media U.E.) si in cadrul teritoriului national intre diferite regiuni (la extreme foarte dezvoltate afirmandu-se judetele: Ilfov-Bucuresti, Timis, Constanta, Arges, Caras‑Severin, Arad, Sibiu, Brasov, Mures, Cluj si Satu Mare, iar foarte sarace: Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Vaslui, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman, Olt si Gorj);

o parte din fonduri fiind destinate infrastructurii vor deveni mai atractive pentru investitori, regiuni si localitati care erau ocolite pana in prezent;

facilitatile oferite vor conduce la incurajarea afacerilor si la sporirea numarului de locuri de munca;

efectul final va fi imbunatatirea conditiilor de viata si a nivelului de trai pentru cei care locuiesc in regiuni (judete) defavorizate.

Ø               Dezavantaje:

cofinantarea proiectelor cu bani din bugetul public si privat va insemna si un efort financiar din partea acestora.

eliminarea neajunsurilor (transformarea rapida a cadrului institutional in unul functional si eficient) va insemna eforturi financiare si umane, insa si nevoia schimbarii de mentalitati. Intrucat o cauza a neutilizarii fondurilor comunitare o constituie modul defectuos de elaborare a proiectelor, apare necesara infiintarea unei structuri educationale in acest domeniu.

Prevederi financiare

11.1. Dispozitii financiare si bugetare (Cap. XXIX)

Ø     Politica comuna a UE nu ar fi posibila fara resurse financiare, mai ales cea agricola si cea de coeziune economico-sociala. De aceea, prin contributia tarilor membre (50% din totalul bugetului), TVA, taxe vamale si de prelevare se realizeaza un buget care, la nivelul anului 2004 s-a ridicat la 111,3 mld. , reprezentand 1,13% din PIB-ul comunitar (15 membri).

Ø     Romania s-a angajat sa respecte reglementarile din acest domeniu care se aplica din momentul aderarii si in aceasta privinta Tratatul prevede urmatoarele:

Art. 14 din Actul aderarii - capitalul subscris de Romania la Banca Europeana de investitii este de 846 mil. , va avea un administrator in Consiliul de administratie si un supleant prin rotatie cu Danemarca, Grecia si Irlanda.

Art. 25 prevede suma de 42,3 mil. drept capital varsat la cel subscris la BEI, platibil in 8 transe egale (la 31.05.2007, 31.05.2008, 31.05.2009, 30.11.2009, 31.05.2010, 30.11.2010, 31.05.2011 si 30.XI.2011). De asemenea, Romania contribuie in opt transe egale prevazute mai sus la rezervele si provizioanele echivalente rezervelor intr-un procent de 0.517%. In ambele situatii platile sunt in numerar si in euro.

Art. 26 prevede o contributie la Fondul de Cercetare pentru Carbune si Otel de 29,88 milioane euro platibila in 4 transe, la inceput de an, reprezentand 15 % in 2009, 20% in 2010, 30% in 2011, si 35% in 2012.

Art. 27 precizeaza ca asistenta de preaderare PHARE (licitatii, derularea contractelor si platile) pentru cooperarea transfrontaliera si facilitati de tranzitie (prevazute de art.31), urmeaza sa fie gestionate, de la data aderarii, de agentiile de implementare romanesti. Comisia renunta la controlul sau prealabil asupra licitatiilor si contractarilor, pe baza unei proceduri de acreditare si evaluare favorabila a Sistemului de Implementare Descentralizat Extins (SIDE). Angajamentele financiare contractate inainte de data aderarii precum si cele dupa, insa in cadrul Facilitatii de tranzitie (art. 31) continua sa fie reglementate de instrumentele preaderarii pana la inchiderea programelor si proiectelor in cauza, exceptie fac achizitiile publice incepute dupa data aderarii care se supun dispozitiilor aplicabile ale uniunii. Ultimul exercitiu de programare a asistentei de preaderare (PHARE), are loc in ultimul an anterior datei aderarii, iar actiunile (proiectele) vor trebui contractate in cei doi ani anteriori. In cazuri exceptionale se pot acorda unele prorogari la executarea contractelor, cheltuielile administrative pot fi alocate si in primii doi ani dupa aderare, iar cele pentru audit si evaluare in cursul a pana cinci ani dupa aderare. Pentru a asigura incetarea treptata a functionarii instrumentelor financiare de preaderare (PHARE si ISPA) personalul poate fi mentinut cel mult 19 luni dupa aderare.

Art. 29 in cazul ca angajamentele multianuale ale SAPARD pentru impadurirea terenurilor agricole, constituirea grupurilor de producatori sau programele agro-ecologice depasesc ultimul termen permis pentru efectuarea platilor, angajamentele necheltuite vor fi incluse in programul de dezvoltare rurala 2007-2013.

Art. 31 in primul an de la aderare, in vederea dezvoltarii si intaririi capacitatilor administrative si judiciare, se acorda o facilitate de tranzitie in suma de 82 mil. (pentru ambele tari, Bulgaria si Romania) care se va cheltui in conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 (60 mil. , dupa calculele noastre, revenind Romaniei).

Art. 32 se constituie Facilitatea Schengen pentru perioada dintre data aderarii si sfarsitul anului 2009 in vederea finantarii actiunilor la noile frontiere externe ale UE (aplicarea acquis-ului Schengen si controlul frontierei), in valoare de 559,8 mil. din care: 297,2 in 2007; 131,8 in 2008 si 130,8 in 2009). Sumele globale se utilizeaza in termen de trei ani de la prima plata, iar in 6 luni se va prezenta un raport cuprinzator privind utilizarea finala (raport justificativ privind cheltuielile).

Art. 33 creditele de angajamente globale pentru actiuni structurale pentru 2007-2009 insumeaza 5.974 mil. din care 1.399 in 2007, 1.972 in 2008 si 2.603 in 2009. Intinderea si natura cheltuielilor se va supune dispozitiilor pentru actiuni structurale in vigoare la data respectiva.

Art. 34 sectiunea garantare din cadrul FEOGA pentru perioada 2007-2009 se ridica la suma de 041 mil. pentru ambele tari (Bulgaria si Romania) din care (conform declaratiei anexate la Tratat) 2.308 mil. revenind Romaniei (577 mil. in 2007, 770 in 2008 si 961 in 2009).

*

Impactul integrarii

Desi acest capitol poate fi considerat unul de sinteza, care sa ne permita o evaluare generala a impactului, este greu de cuantificat si exprimat in cifre. Totusi, vom incerca:

Ø Avantaje:

pana in 2009 Romania va primi circa 15 mld. , din care
4,6 mld. numai in perioada 2000-2006 (majoritatea, prin programul ISPA - 57%), iar in primii trei ani de la aderare, inca 9,9 mld. (2,6 in 2007, 3,2 in 2008 si 4,1 in 2009);

daca la sumele de mai sus se adauga cele circa 5 mld. investitii ale U.E. in Romania, se poate ajunge la un total de fonduri comunitare de circa 20 mld. pana in 2009, fonduri ce vor creste;

daca ar fi posibila transformarea in bani si a efectelor colaterale s-ar putea ajunge la sume mult mai mari, care sa intareasca convingerea ca, aderarea la U.E. este pe cat de necesara, pe atat de benefica;

asistenta specifica sectorului finantelor publice s-a ridicat la circa 50 mil. , in perioada 1991-2003;

pentru intreaga perioada 2007 2013, sprijinul financiar din partea UE este estimat a 31 32 miliarde euro.

ØDezavantaje:

singurul dezavantaj este acela ca din momentul aderarii (2007) va trebui sa ne facem datoria de membru al U.E. si din punct de vedere financiar, respectiv de contribuabil la bugetul comunitar. Evaluarile facute conduc la o contributie anuala de circa 800 - 900 mil. , sumele ce vor fi primite sunt insa mult mai mari, Romania urmand sa fie pentru inca multi ani un beneficiar net (nivelul ei scazut de dezvoltare conduce automat la acest statut);

costul anual al aderarii a fost estimat de BERD la 3,5% din PIB pana in 2006, din care insa numai 1-1,5% din bugetul national, diferenta de 2-2,5% (6% din cheltuielile bugetare si 25% din cele de investitii) vor proveni din fondurile PHARE, SAPARD si ISPA.

mai multe evaluari privind costurile aderarii vor fi prezentate in finalul lucrarii (Anexa III).

11.2. Controlul financiar (Cap. XXVIII)

Ø     Acquis-ul comunitar cuprinde 13 acte normative care stabilesc principiile generale ale controlului financiar si modul cum trebuie realizat managementul unui control eficient, responsabil si obiectiv.

Ø     Reformarea sistemului romanesc viza: elaborarea documentului de politica privind controlul financiar intern, urmata de elaborarea legislatiei si a procedurilor care sa acopere intr-o maniera integrata responsabilitatea manageriala (de gestiune si control financiar), controlul ex-ante si auditul intern; cuantificarea necesarului organizational, uman si investitional pentru instituirea controlului financiar si audit intern, conform prevederilor documentului de politica de control financiar, elaborarea si implementarea planurilor de constructie institutionala si dezvoltare a resurselor umane in domeniul controlului financiar si al auditului intern; intarirea capacitatii institutionale a Curtii de Conturi in vederea introducerii procedurilor moderne de audit , in conformitate cu standardele internationale; intarirea luptei impotriva fraudei, mai ales in ceea ce priveste protectia intereselor financiare ale Comunitatii; intensificarea eforturilor in vederea asigurarii utilizarii corecte a controlului, monitorizarii si evaluarii fondurilor U.E. de pre- si post-aderare, indicator cheie pentru capacitatea Romaniei de implementare a acquis-ului din domeniul controlului financiar.

Ø     Romania s-a angajat sa accepte acquis-ul comunitar si sa-l aplice de la data aderarii. Tratatul nu are prevederi specifice la acest capitol.

Impactul integrarii

Controlul financiar lasand mult de dorit, aderarea la U.E. reprezinta solutia si la acest capitol.

Ø     Avantaje

realizarea controlului financiar la standardele europene va face din acesta o arma puternica impotriva imbogatirii fara justa cauza, respectiv prin coruptie, frauda si evaziune fiscala;

reducerea risipei si a deturnarii (fraudarii) banului public va conduce automat la sporirea fondurilor alocate nevoilor sociale si investitiilor de interes national si local;

diminuarea si eliminarea treptata a fenomenelor negative din societatea si economia romaneasca va conduce la cresterea increderii populatiei in valorile economiei de piata si ale democratiei;

va creste gradul de intelegere si acceptare a rolului si functiilor controlului, a efectului civilizator al acestuia

Ø Dezavantaje:

singurii dezavantajati vor fi cei care si-au asigurat succesul (bunastarea), pana in prezent, pe cai ilicite, respectiv prin coruptie, frauda si evaziune.

11. Prevederi institutionale (Cap. XXX)

ØParintele UE, Jean Monnet, scria ca asa cum fara oameni nimic nu este posibil, tot asa nimic nu este durabil fara institutii, de aceea, UE, politica comuna a acesteia, nu ar fi posibila fara Consiliul European, Consiliul de Ministri, Parlamentul European, Comisia Europeana, Curtea Europeana de Justitie si Curtea Europeana de Conturi.

ØDin momentul aderarii, Romania va beneficia de urmatoarea reprezentare in cadrul institutiilor europene:

Art. 15 al actului de Aderare prevede ca Romania va fi reprezentata in Comitetul Stiintific si Tehnic de la EURATOM care va avea 41 de membri.

Art. 9 si 24 intre data aderarii si inceputul legislaturii 2009-2014 Romania va avea 35 de eurodeputati (din 2009 numai 33). Inainte de 31/12/2007 trebuie sa organizeze alegeri, in cazul in care nu reuseste, ii numeste parlamentul national (pana la alegeri).

Art. 10 numarul de voturi in Consiliul de Ministri este de 14 iar hotararile se considera adoptate daca pentru sunt 255 de voturi ce reprezinta majoritatea membrilor, daca propunerea vine de la Comisie sau 2/3 din membri in celelalte cazuri si sa reprezinte 62% din populatia U.E.

Art. 45 un reprezentant roman va fi numit membru al Comisiei la data aderarii (numit de Consiliu de comun acord cu Presedintele Comisiei si dupa consultarea Parlamentului).

Art. 46 Romania va avea cate un judecator in Curtea de Justitie si respectiv Tribunalul de Justitie, mandatele inceteaza la 6.10.2009 si 6.10.2012, respectiv 31.08.2007 si 31.08.2010.

Art. 47 la data aderarii, Romania va avea un reprezentant la Curtea de Conturi pentru un mandat de 6 ani.

Art. 13 si 48 - Romania va avea 15 reprezentanti in Comitetul Regiunilor care detin un mandat ales in cadrul autoritatilor regionale sau locale.

Art. 12 si 49 - in Comitetul Economic si Social va avea 15 reprezentanti provenind din componentele sociale si economice ale societatii civile.

Art. 14 - va avea un administrator in Consiliul de Administratie al Bancii Europene de Investitii si doi supleanti desemnati de comun acord cu Danemarca, Grecia si Irlanda.

*

Impactul integrarii

principalele avantaje vizeaza doua aspecte: reprezentarea in institutiile U.E. este indispensabila promovarii intereselor nationale in cadrul acestora, iar adaptarea institutionala interna la situatia din U.E. este benefica progresului economico-social al tarii (crearea structurilor specifice unei economii sociale de piata cum este cea a U.E.);

un important avantaj l-a constituit asistenta financiara si tehnica primita din partea U.E. pentru a pune bazele unui sistem institutional democratic si eficient; 30% din fondurile PHARE au fost alocate acestui scop (in perioada 2000-2006 fondurile PHARE totalizeaza 767 mil. );

principalii beneficiari vor fi cetatenii si agentii economici care au probleme de rezolvat la institutii si organizatii nationale, iar din 2007 si la cele europene;

in categoria dezavantaje s-ar putea inscrie efortul financiar si uman pe care administratia publica il face pentru adaptarea institutionala ceruta de aderarea la U.E.

Justitie si afaceri interne (Cap. XXIV)

Ø      Al treilea pilon al integrarii stabilit la Maastricht in 1992 (Tratatul a intrat in valoare in 1993) este o adancire a cooperarii in domeniul justitiei si afacerilor interne pentru a face din UE un spatiu de libertate, securitate si justitie, in acest scop creand si doua institutii specializate EUROPOL si EUROJUST si dupa adoptarea Constitutiei si a unui Parchet European.

Ø      In afara celor sapte recomandari de a caror aplicare depindea activarea clauzei de salvgardare, conditiile aderarii vizau: imbunatatirea managementului frontierei prin elaborarea unei strategii privind managementul integrat al frontierei, prin implementarea Legii privind frontiera de stat si a Legii privind organizarea si functionarea Politiei de frontiera, prin renuntarea la utilizarea recrutilor in politia de frontiera si prin imbunatatirea legislatiei si practicilor utilizate in vederea combaterii fenomenului de migratie ilegala si traficului de fiinte umane, in special femei si copii; dezvoltarea si prezentarea unui plan de actiune Schengen; continuarea alinierii progresive a legislatiei si a practicilor in domeniul vizelor; elaborarea si inceperea implementarii unei strategii integrate impotriva coruptiei si a crimei organizate si imbunatatirea coordonarii intre organismele responsabile cu aplicarea legii; dezvotarea si implementarea unei strategii nationale de combatere a consumului de droguri si crearea unui punct national de contact pentru relatia cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri; continuarea alinierii la prevederile relevante ale acquis-ului din domeniul spalarii banilor, ratificarea si implementarea Conventiei Consiliului Europei (1981) si intarirea capacitatii administrative a Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si asigurarea masurilor necesare pentru alinierea legislatiei la Conventia privind protectia intereselor financiare ale U.E.

Ø      Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar format din 287 de acte normative si s-a angajat sa-l aplice de la data aderarii. Tratatul de aderare prevede la capitolul 31 Diverse sapte conditii ce trebuiesc indeplinite pana la 31.12.2006 in domeniul justitiei si sigurantei interne pentru a nu fi activata clauza de salvgardare si amanata aderarea cu un an. Aceste conditii au fost prezentate la capitolul Prevederi generale ale Tratatului de asemenea, la capitolul privind libera circulatie a persoanelor sunt prevederi care au tangenta cu justitia si siguranta interna.

*

Implicatiile integrarii

Tranzitia a adus majoritatii cetatenilor romani, multe insatisfactii, acestea tin de nivelul de trai, dar mai nou, de siguranta si justitie. Rezolvarea lor depinde, in primul rand de noi, insa UE ne sprijina sa le solutionam mai rapid si eficient, de aceea, integrarea este, pe cat de necesara, pe atat de benefica.

Ø Avantaje:

domeniile care fac obiectul acquis-ului comunitar si a masurilor luate in perioada 2002-2004 fac dovada importantei pentru cetatean pe care o are problematica din acest capitol, deoarece el ar urma ca in viitor sa se bucure de mai multa siguranta si justitie, inclusiv de mai putina saracie, atata timp cat la aceasta isi aduc contributia: coruptia, evaziunea fiscala, crima organizata, traficul si contrabanda etc.

rezolvarea problemelor de justitie si siguranta interna va da mai multa stabilitate, coerenta si sustinere a statului de drept, va consolida democratia si increderea in institutiile statului;

rolul educativ si de schimbare a mentalitatilor este si el important daca justitia si institutiile se vor ridica cat mai rapid la nivelul celor din U.E. Ca cetatenii sa le devina principalii aliati, acestea trebuie sa le castige increderea pierduta de-a lungul celor 16 ani de tranzitie in care anarhia a tronat prea multi ani.

sprijinul financiar si tehnic (90 mil. in perioada 1997-2006) este, de asemenea, foarte important, mai ales pentru o tara ca Romania, confruntata cu o lipsa cronica de resurse;

frontierele Romaniei devenind si ale UE, (cca. doua mii de km) vor fi mai sigure si din alt punct de vedere decat cel militar.

Ø Dezavantaje:

efortul de adaptare legislativa si institutionala necesita resurse financiare, tehnice si umane care vor trebui suportate de la bugetul de stat;

adaptarea presupune oameni noi, cu o alta pregatire si mentalitate, iar cei care nu vor face fata noilor exigente vor trebui sa-si gaseasca      alt loc de munca.

1 Politica externa si de securitate comuna (Cap. XXVII)

Ø Orice politica externa si de securitate are si un suport economic, de aceea, acest capitol are contingente cu Uniunea Vamala si Relatii externe. Este domeniul in care realizarile sunt destul de modeste si abia in 1993 prin Tratatul de la Maastricht s-a decis ca aceasta sa devina un pilon al integrarii, iar, prin viitoarea constitutie europeana, sa fie stabilite si masuri pentru a deveni efectiva.

Ø La acest capitol neexistand un acquis specific, Romania s-a angajat sa respecte prevederile si orientarile UE in domeniul politicii externe si de securitate.

Impactul integrarii

Aderarea la NATO si UE sunt realizarile cele mai mari, pe plan extern, ale Romaniei post-decembriste.

Ø  Avantaje:

asigurarea securitatii externe este sinonima cu cea interna, un popor nu-si poate concentra eforturile in directia emanciparii sale economico-sociale decat intr-un climat de pace si de siguranta externa;

in conditiile tehnicii militare contemporane, ale pozitiei geografice si resurselor materiale si umane, Romania nu si-ar fi putut asigura securitatea singura, ci numai aderand la un sistem de securitate colectiva cum este NATO si in perspectiva cel al U.E.;

sprijinul financiar si tehnic primit din partea tarilor aliate si a structurilor NATO si U.E. pentru compatibilizarea structurilor si dotarilor nationale cu cele din organizatiile mentionate.

diminuarea efortului national si dimensionarea acestuia la limitele suportabilului datorita asistentei externe.

punerea in valoare a pozitiei strategice favorabile si a unor capacitati tehnice si intelectuale interne, prin cooperari cu partenerii din tarile aliate etc.

Ø Dezavantaje

disponibilizarea unor resurse intr-o perioada cand nevoile sociale si de investitii sunt mari:

inchiderea unor capacitati de productie fara piata care au provocat somaj si plati compensatorii;

disponibilizarea unor militari etc

*

14. Concluzii

Sintetizand cele prezentate putem concluziona ca aderarea si integrarea Romaniei in UE reprezinta, asa cum declara un fost ministru de finante, Daniel DAIANU, pariul cu civilizatia si castigarea acestuia, mai devreme sau mai tarziu, depinde in primul rand de noi, romanii.

Prezentand la fiecare dintre cele 31 de capitole de negociere esenta acquis-ului comunitar, ce prevede Tratatul de aderare si care este impactul integrarii, masteranzii si-au putut crea o imagine mai buna asupra importantei acestei optiuni de a ne integra in structurile euro-atlantice, respectiv in UE, care face obiectul acestui curs.

Rezumand impactul prezentat in detaliu la fiecare capitol de negociere in parte, putem evidentia urmatoarele avantaje ale integrarii Romaniei in UE:

consolidarea democratiei si a statului de drept, a respectarii drepturilor omului si protectia minoritatilor ( asimilarea valorilor europene specifice societatilor caracterizate prin: pluralism, toleranta, justitie, solidaritate si nediscriminare);

crearea unui climat politic si economic stabil care sa stimuleze o dezvoltare durabila, pe baza unei economii functionale de piata;

o mai mare predictibilitate si stabilitate legislativa pentru mediul de afaceri;

cresterea competitivitatii pe piata interna, ceea ce va conduce la motivarea si stimularea agentilor economici autohtoni in sensul sporirii productivitatii si a eficientei prin promovarea de noi produse si servicii, introducerea tehnologiilor moderne si diminuarea costurilor de productie;

dezvoltarea comertului, un stimul important pentru economia nationala si piata fortei de munca;

accesul sporit la pietele de capital si investitii europene, la noile echipamente si sisteme informationale, la know-how-ul managerial si tehnicile organizationale din tarile dezvoltate;

prezenta agentilor economici romani pe o piata unica de mari dimensiuni ce le va permite profituri mai mari datorita economiei de seara;

oportunitati deosebite oferite de implementarea Uniunii Economice si Monetare (dupa adoptarea euro);

intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele PESC;

posibilitatea de a participa plenar la procesele de luare a deciziilor privind viitoarea configurare a Europei;

cresterea prestigiului si consolidarea statutului Romaniei in relatiile cu alti actori statali, atat pe plan politic, cat si economic;

dobandirea de catre cetatenii romani a drepturilor decurgand din acordarea cetateniei europene;

perspective noi de perfectionare profesionala si acces pe piata europeana a muncii pentru cetatenii romani;

importantul sprijin financiar comunitar pentru reducerea decalajelor economico-sociale care separa Romania de celelalte tari membre ale UE, sprijin estimat la 31 32 miliarde euro pentru perioada 2007 2013;

dezvoltarea cu sprijin comunitar a unor sectoare care manifesta serioase ramaneri in urma fata de standardele europene cum sunt agricultura, mediul si infrastructura de transport;

imbunatatirea mentalitatii cetatenilor romani pe planul responsabilitatii, pregatirii, competitiei, respectului fata de lege, initiativei si tenacitatii (seriozitatii in munca si afaceri), etc.

Ø     Dezavantajele neintegrarii in UE:

izolarea si indepartarea de procesele de luare a deciziilor, de la mecanismele de PESC, implicand dificulati si cheltuieli sporite pentru impunerea autonoma pe scena politica si economica;

izolarea economica a Romaniei, in conditiile in care UE detine in prezent circa 70% din comertul exterior romanesc;

restrangerea posibilitatilor de acces al produselor romanesti pe piata comunitara;

pierderea unor avantaje in relatiile economice externe cu tertii (Romania devine din beneficiar de SGP, donator, taxele vamale nu vor mai proteja produsele nationale, devalorizarea monedei nationale nu va mai constitui o parghie de stimulare a exporturilor, etc.);

cresterea vulnerabilitatii produselor romanesti fata de masurile de aparare comerciala si inmultirea obstacolelor tehnice ale UE fata de tarile terte;

cresterea decalajului economic dintre Romania si tarile din zona, care vor adera la UE, datorita, in principal, imposibilitatii de a beneficia de fondurile comunitare de dezvoltare;

diminuarea sanselor de aliniere in perspectiva la acquis-ul comunitar, avand in vedere ca integrarea intracomunitara evolueaza in permanenta;

dificultati in obtinerea consensului la nivelul UE pentru aderarea altor tari candidate, in conditiile cresterii numarului de state membre ale UE;

rezolvarea cu dificultate si pe termen lung a problemelor infrastructurii si ale mediului;

reducerea posibilitatilor Romaniei de a practica o agricultura competitiva ca urmare a neintegrarii la timp in mecansimele politicii agricole comune;

realizarea cu intarziere si la costuri mai mari a unei economii functionale de piata, pe baza careia sa creasca si nivelul de trai al populatiei;

pierderea sprijinului financiar comunitar, evaluat la 31 32 mld. pentru perioada 2007 2013, etc.

Anexa I

Gradul de concordanta a legislatiei romane cu acquis-ul      comunitar

Nota: In 2005-2006 gradul de asimilare s-a apropiat de 100% la toate capitolele, cu exceptiile (amanarile) prevazute in Tratatul de aderare.

Anexa II

Estimarea consecintelor macroeconomice ale integrarii in perioada 2005-2015, valori cumulate fata de anul 2004

(diferenta procentuala intre cele doua scenarii)

Nota: Scenariul optimist al integrarii in 2007. Scenariul pesimist al integrarii intarziate in 2010. Evaluarile din aceasta Anexa constituie o dovada de netagaduit a importantei aderarii cat mai repede la U.E.

Anexa III

Evolutia beneficiilor si a costurilor aderarii in perioada 2000-2009 (mil )

Sursa: Constatin Ciupagea, coordonator Evaluarea costurilor si beneficiilor aderarii Romaniei la U.E., I.E.R., Bucuresti, 2004 si Tratatul de aderare (art. 25, 26, 32, 33 din Protocol si 31 din Actul de aderare)

*⁾ Facilitatea de aderare prevazuta in art. 31 a fost aproximata, intrucat totalizeaza 82 mil. pentru ambele tari (Bulgaria si Romania)

**⁾ Contributia Romaniei va fi mai mare intrucat, in continuare, unele proiecte vor trebui cofinantate. Totodata trebuie mentionat si faptul ca intrarile de capital vor fi substantial mai mari, sub forma ISD si a creditelor.

Nota: Proiectia bugetara a U.E. pentru 2007-2013 prevede alocarea unor fonduri Romaniei in valoare de circa 32 mild.

Bibliografie:

Sterian Dumitrescu, Ion Nita, Iuliana Ciochina, Constructia europeana Uniunea Europeana, Ed. Independenta Economica, Pitesti, 2005

Daniel Daianu, Radu Vranceanu, Romania si Uniunea Europeana, Ed. Polirom, Iasi, 2002

Daniel Daianu (coordonator), Castigatori si perdanti in procesul de integrare europeana o privire asupra Romaniei, Centrul Roman de Politici Economice, Bucuresti, 2001

Mirela Diaconescu, Asocierea Romaniei la Uniunea Europeana implicatii economice si comerciale, Ed. Economica, Bucuresti, 2003

Allan Thatham, Eugen Osmochescu, Dreptul Uniunii Europene, Ed. ARC, Bucuresti, 2003

Dumitru Miron, Economia Uniunii Europene, Ed. Luceafarul, Bucuresti, 2002

Petre Prisecaru, Politici comune ale Uniunii Europene, Ed. Economica, Bucuresti, 2004

Institutul European din Romania, Evaluarea gradului de concordanta a legislatiei romane cu aquis-ul comunitar, la nivelul anului 2002, pe capitole de negociere, Bucuresti, 2004

Institutul European din Romania, Evaluarea costurilor si beneficiilor aderarii Romaniei la U.E., Bucuresti, 2004

Comunitatile Europene, Proiect de Tratat de instituire a unei Constitutii pentru Europa, Luxemburg, 2003 (traducere efectuata de Institutul European din Romania, Bucuresti, 2004)

*** Tratat de aderare a Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana, aprilie 2005, www.mie.ro si www.mae.ro (Legea ratificarii Tratatului nr. 157, publicata in M.O. nr. 465 / 1 iunie 2005

*** Documentele de baza ale Uniunii Europene, Bucuresti, 2002