BUCURESTI-O PIATRǍ DE HOTAR IN TRANSFORMAREA NATO

BUCURESTI-O PIATRǍ DE HOTAR IN TRANSFORMAREA NATO

Bucuresti: o piatra de hotar in transformarea NATO

Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, descrie rolul pe care apreciaza ca il va juca Summit-ul de la Bucuresti in cadrul evolutiei Aliantei.

La 3 si 4 aprilie, la Bucuresti, se va desfasura urmatorul Summit al NATO.

Acest eveniment constituie o parte a unei strategii cu trei Summit-uri, care a fost initiata la Summit-ul de la Riga din 2006 si se va incheia cu Summit-ul organizat cu prilejul aniversarii a saizeci de ani de la infiintarea NATO, anul viitor.

In cadrul acestui interval de timp mai curand scurt, dorim sa acceleram in mod semnificativ transformarea NATO: prin intermediul unor capabilitati operationale mai solide si al unor noi relatii politice cu alte tari si institutii, Alianta va fi un furnizor de securitate mai eficient intr-o lume din ce in ce mai globalizata si plina de pericole.

Din perspectiva numarului tarilor participante, Summit-ul de la Bucuresti va fi cel mai mare desfasurat de NATO vreodata. Sefii de state sau guverne din toate cele 26 de tari membre NATO si partenere de pe intreg globul, precum si reprezentantii multor institutii internationale de prim rang se vor intalni pentru a discuta despre noile modalitati de edificare a securitatii.

Nimic nu ar putea sublinia mai clar rolul evolutiv al NATO ca un nod al unor coalitii mai extinse - un instrument politico-militar flexibil in slujba nu numai a statelor sale membre, ci si in slujba comunitatii internationale mai largi.

Care vor fi principalele aspecte la Summit-ul de la Bucuresti? Patru domenii cheie sunt evidente.

In primul rand, operatiile.

Summit-ul nostru de la Bucuresti va demonstra o axare accentuata asupra angajamentelor operationale ale NATO. Peste 60.000 de militari curajosi, barbati si femei, sunt dislocati astazi in misiunile si operatiile conduse de NATO, pe trei continente diferite. La Bucuresti, vom sublinia angajamentul celor 26 de aliati pentru asigurarea succesului acestor operatii si vom transmite un mesaj puternic de sprijin in special pentru oamenii din Kosovo si Afganistan.

In ceea ce priveste Kosovo, aliatii au aratat clar ca Forta Kosovo (KFOR) va ramane acolo in baza Rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, atata vreme cat Consiliul nu va lua o alta decizie. KFOR este acolo pentru a asigura un mediu sigur de securitate pentru toti oamenii din Kosovo.

Dar ei au subliniat, de asemenea, ca trebuie sa fie un proces controlat si coordonat. Regiunea balcanica se afla in centrul Europei si este vitala pentru stabilitatea continentului nostru. Vrem ca toate tarile din Balcani sa se integreze cu restul Europei. Acesta este motivul pentru care NATO va continua sa ajute Kosovo sa se puna pe picioare si va continua de asemenea sa asigure asistenta eforturilor de reforma depuse de Serbia, Bosnia-Hertegovina si Muntenegru.

Trebuie sa continuam sa ajutam Afganistanul sa devina un stat stabil, democratic si guvernat in mod corespunzator.

Afganistanul reprezinta un angajament pe termen lung pentru NATO. Trebuie sa continuam sa ajutam Afganistanul sa devina un stat stabil, democratic si guvernat in mod corespunzator, care nu mai exporta terorism, criminalitate si droguri catre tarile noastre si restul lumii. Exista semne clare de progres, in cateva domenii - o mai buna educatie, o mai mare crestere economica si institutii care functioneaza mai bine. Provocarea din fata noastra este de a consolida si mentine acest progres.

Astept ca Summit-ul nostru de la Bucuresti sa convina asupra unei strategii clare privind ceea ce urmeaza sa fie facut in continuare in Afganistan: o prezenta robusta a NATO, care sa sublinieze angajamentul nostru; o instruire mai solida a Armatei Nationale Afgane, care sa ofere siguranta ca afganii sunt mai capabili sa-si asigure propria lor securitate; o mai buna inter-actiune intre organizatiile internationale, inclusiv intre Organizatia Natiunilor Unite si Uniunea Europeana, care sa ofere siguranta complementaritatii dintre preocuparile privind securitatea si cele pentru reconstructie si dezvoltare; un apel puternic la adresa vecinilor Afganistanului sa sprijine obiectivul nostru comun al unui Afganistan stabil si democratic.

Un al doilea aspect major pe agenda Summit-ului nostru de la Bucuresti este extinderea NATO.

Aliatii NATO s-au angajat sa adreseze la Bucuresti invitatii tarilor aspirante care indeplinesc standardele noastre bazate pe performanta si sunt capabile sa contribuie la securitatea euro-atlantica. Am depus eforturi considerabile in contextul Planului de Pregatire in vederea Aderarii (MAP) pentru a asigura asistenta Albaniei, Croatiei si fostei Republici Iugoslave Macedonia* in cadrul pregatirilor lor pentru aderarea in perspectiva la Alianta. Si este clar ca eventuala lor aderare ar reprezenta un pas major in procesul de integrare euro-atlantica a regiunii balcanice.

In momentul in care scriu aceste randuri nu s-a decis inca nimic. Toate cele trei tari MAP mai trebuie sa depuna eforturi pentru a merita sa primeasca o invitatie. La fel ca si in cazul extinderilor precedente ale NATO, decizia de la Bucuresti va fi, in cele din urma, una politica. Nu pot si nu vreau sa ma ante-pronunt in privinta acestei decizii acum si aici. Aceasta va reflecta consensul la nivelul tuturor celor 26 de aliati in privinta urmatorului stadiu al extinderii NATO. In mod cert, NATO nu sufera de o oboseala a extinderii - si sper ca acelasi lucru poate fi spus si despre Uniunea Europeana. Deoarece combinatia dintre extinderea NATO si a UE este cea care ofera cea mai buna garantie pentru pacea si stabilitatea pe termen lung pe continentul nostru.

In al treilea rand, Summit-ul nostru de la Bucuresti trebuie sa asigure avansarea procesului de transformare a NATO.

Aceasta presupune adaptarea propriilor structuri si capabilitati ale NATO la noul mediu de securitate. Este evident ca nu toate provocarile de securitate solicita solutii militare, dar componenta militara este si, fara indoiala, va ramane esentiala in confruntarea cu multe dintre ele. Si, de aceea, este vital ca Alianta sa-si mentina capacitatea militara si ca toate tarile membre sa continue sa faca investitiile necesare - pentru a face fortele noastre mai flexibile si cu un grad mai inalt de utilizare si a le inzestra cu echipamentul corespunzator in vederea indeplinirii misiunii lor.

.este vital ca Alianta sa-si mentina capacitatea militara si ca toate tarile membre sa continue sa faca investitiile necesare - pentru a face fortele noastre mai flexibile si cu un grad mai inalt de utilizare si a le inzestra cu echipamentul corespunzator in vederea indeplinirii misiunii lor.

Desi ne consolidam capacitatea de a raspunde cerintelor curente, trebuie totodata sa privim spre viitor si sa ne pregatim pentru a raspunde provocarilor de securitate emergente. Avand in vedere proliferarea armelor de distrugere in masa si a mijloacelor pentru transportul acestora la tina, am decis sa analizam din nou apararea anti-racheta si sa examinam modalitatile de a asigura complementaritatea intre sistemul pe care SUA il negociaza cu Polonia si Republica Ceha si programele in curs de derulare ale NATO.

Dar cautam, de asemenea, cai pentru a proteja mai bine securitatea infrastructurilor noastre din domeniul energiei si modalitati pentru a permite NATO sa contribuie la eforturile depuse de comunitatea internationala in vederea asigurarii unei securitati energetice sporite. Si elaboram politici pentru a imbunatati protectia sistemelor informationale cheie ale NATO impotriva criminalitatii prin intermediul Internet-ului si atacurilor cibernetice.

Cel de al patrulea si ultimul aspect al Summit-ului de la Bucuresti pe care vreau sa-l subliniez este dezvoltarea relatiilor de parteneriat ale NATO.

In ultimii 15 ani, NATO a ajutat tarile ne-membre din intreaga Europa sa depaseasca provocarile dificile generate de reforme - si acest lucru a reprezentat o contributie majora la securitatea si stabilitatea continentului nostru.

Multi dintre partenerii nostri euro-atlantici au dovedit o puternica determinare de a fi furnizori de securitate in loc de simpli consumatori, aducand contributii valoroase la misiunile si operatiile NATO. Si, de aceea, NATO este foarte interesat sa mentina aceasta politica de parteneriat - sa o adapteze mai bine la necesitatile si solicitarile partenerilor nostri euro-atlantici si sa-i angajeze pe acestia in continuare in confruntarea cu provocarile de securitate curente. Cu prilejul Summit-ului de la Bucuresti, va avea loc o intalnire cu partenerii nostri euro-atlantici, care va constitui o ocazie excelenta pentru a realiza o comunicare mai buna cu partenerii nostri din intreaga Europa si Asie Centrala.

Rusia reprezinta o parte integranta a acestui efort in domeniul parteneriatelor si astept cu nerabdare participarea acesteia la Summit-ul de la Bucuresti. In pofida recentei sale retorici cu accente dure si a pozitiei adoptate fata de unele teme precum Kosovo si Tratatul privind Fortele Conventionale din Europa, Rusia ocupa un loc special printre partenerii NATO. Noi apreciem si dorim sa mentinem dialogul nostru constructiv si sincer cu Rusia, inclusiv pe unele teme asupra carora nu suntem de acord, pentru a cauta in continuare o platforma comuna. Cat despre NATO, nu exista niciun fel de "linii rosii" si limite in privinta dezvoltarii acestei relatii.

In fine, dorim de asemenea sa intarim reteaua de parteneriate a NATO dincolo de spatiul euro-atlantic. Din Africa de Nord, pana in Orientul Mijlociu si regiunea Asia-Pacific, interesul pentru NATO este in crestere, pentru motive bine intemeiate. Tarile din aceste regiuni au urmarit cu multa atentie evolutia NATO. Ele au ajuns la concluzia ca multe dintre operatiile NATO ofera beneficii pentru propria lor securitate si ca este in interesul lor sa conlucreze cu echipa NATO. Noi cei din NATO trebuie sa facem acest lucru posibil - prin angajarea in dialog, deschiderea de noi canale de cooperare si intarirea interoperabilitatii intre fortele noastre si cele ale tarilor interesate.

Si acum, ce urmeaza dincolo de Bucuresti?

Asa cum am mentionat la inceput, Summit-ul de la Bucuresti nu va fi un eveniment izolat. El va realiza progrese in implementarea multor decizii luate la Summit-ul anterior de la Riga si va genera de asemenea decizii care sa fie implementate in lunile urmatoare. Anul viitor, cand NATO va aniversa 60 de ani de la infiintarea sa, vom face un nou pas major inainte in cadrul transformarii Aliantei. Cred ca acesta trebuie sa includa o decizie privind reanalizarea fundamentelor conceptuale ale NATO, posibil prin initierea elaborarii unui nou Concept Strategic. Un astfel de document trebuie sa evidentieze de ce Alianta este unica, modul in care aceasta se transforma si cum va combate ea principalele provocari de securitate aflate in fata noastra. Acesta va intari scopul nostru comun si va asigura certitudinea ca Alianta este in continuare inteleasa de opinia publica din tarile noastre si relevanta pentru necesitatile acesteia in domeniul securitatii.

Jaap de Hoop Scheffer este Secretarul General al NATO.

* Turcia recunoaste Republica Macedonia conform denumirii constitutionale a acesteia.