CONSIDERATII GENERALE PRIVIND SPIONAJUL SI ACTIVITATEA DE SPIONAJ

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND SPIONAJUL SI ACTIVITATEA DE SPIONAJ

1.1. Notiunea de informatie si secret - elemente de baza ale activitatii de spionaj

Pentru a realiza planificarea, implementarea si controlul activitatii de marketing, managerii au nevoie de informatii despre: cerere, oferta, clienti, concurenti, intermediari si alti factori care actioneaza la nivelul pieaei.Marion Harper, specialist in marketing, a exprimat acest lucru prin urmatoarele cuvinte:

" A conduce bine o firma inseamna a-i asigura viitorul; iar a asigura viitorul inseamna a gestiona informatia".Operatorii de marketing considera tot mai mult informatia nu doar un element ajutator in adoptarea unor decizii bune, ci o adevarata valoare de marketing, care poate oferi detinatorului un avantaj competitiv.

Pe masura ce se extind activitatile la scara nationala sau internationala, firmele au nevoie de un volum tot mai mare de informatii din cele mai vaste privind:

- cunoasterea pietelor si a clientilor carora li se adreseaza;

- decizii si planuri mai concrete, realiste pentru piata;

- decizii care ajuta compania sa-si creasca vanzarile, dand garantii ca nevoile clientilor sunt cunoscute si satisfacute.

Oxford Concise Dictionary, definind notiunea de informatie, ii atribuie trei intelesuri:

. informare;

. cunostinte;

. stiri.

Prin ansamblul mijloacelor de care dispune, legale sau ilegale, prin adoptarea/elaborarea tehnicilor de cercetare, managerii au posibilitatea de a se "informa" asupra produselor, preturilor, clientilor, concurentilor etc.

Studierea pietei imbunatateste intotdeauna "cunostintele", deoarece managerii trebuie sa inteleaga clar care sunt nevoile consumatorilor si cum aceste nevoi se schimba mereu in prezent.

Cercetarea pietei asigura, de asemenea, o multime de "stiri" deoarece un proiect de prospectare bine facut va lua in consideratie fetele si fatetele unor situatii neclare si pe care managerii, e posibil sa nu le fi cunoscut inainte.

Trebuie facuta o distinctie clara intre informatia obisnuita si informatia secreta.Daca prima poate fi procurata oricand si de oriunde de pe piata informationala, cea de-a doua implica mijloace si metode, de multe ori ilicite, de procurare.Informatia secreta face obiectul de cercetare a unei activitati ilegale denumita spionaj.Conform art.19, din Legea nr. 51/1991, in ultimul timp se vorbeste de informatie confidentiala.

O definitie atotcuprinzatoare a spionajului este greu de formulat, datorita atat complexitatii diferitilor factori care intervin, cat si aspectelor multiple sub care poate fi analizat.Se impune insa o clarificare a notiunii de "secret".

Potrivit Dictionarului Explicativ al limbii romane, prin secret se intelege "ceva care este ascuns, care ramane necunoscut, nedivulgat, este confidential".Juristul penalist Frank defineste secretul ca un "fenomen necunoscut".În completarea sa Ebehard Schmidt atrage atentia asupra naturii relative a secretului si anume: "numai considerand alte fapte se poate vorbi de un secret".

Pentru ca o informatie sa devina secreta trebuie sa intruneasca cumulativ urmatoarele conditii:

a. Lipsa de publicitate.Secretul trebuie sa fie cunoscut de un numar restrans de persoane.Daca cercul de persoane se extinde aspectul devine public si nu se mai poate vorbi de un secret.Un secret, insa poate fi cunoscut si de un numar mare sau foarte mare de persoane, aceasta mentinandu-si caracterul, cu conditia ca persoanele respective sa apartina unui grup omogen legat prin anumite reglementari legale sau reguli profesionale;

b. Obligatia de confidentialitate.Aceasta conditie este reglementata prin acte normative sau consimtamantul mutual al unor persoane sau grup de persoane;

c. Interesul determinat de protectia unor valori.Elementul interes este normativ, cu el se poate pronunta o judecata de valoare.Unde se gaseste "un secret fundamental" se poate vorbi de existenta secretului; fara interes, nu exista un secret.

Secretul economic are o sfera larga de cuprindere si priveste orice fapt, procedeu sau imprejurare, referitoare la produsul unei intreprinderi, la modelul sau de fabricatie, canalele de distributie utilizate, mijloacele de promovare alese, natura clientilor si furnizorilor este cunoscuta numai de aceia care au indeplinit la ea - sau indeplinesc - o functie, oricare ar fi natura acesteia, iar divulgarea sau folosirea sa ar fi direct sau indirect pagubitoare pentru intreprindere.

Culegerea in mod clandestin a unor secrete economice, militare, politice, cu scopul transmiterii altei persoane apartinand unei organizatii concurente poarta denumirea de spionaj.

1.2. Spionajul economic - necesitate a confruntarii concurentiale

Lumea spionajului economic reprezinta o realitate de necontestat a modului de viata al economiei de piata.Competitia tehnologica internationala, cucerirea pietelor, concurenta intre furnizori, dorinta de a sti ce fac alti producatori, alti comercianti, a provocat asemenea opozitii de interese, incat spionajul economic a devenit preocuparea multor organizatii, indiferent ca sunt publice sau private.

A spiona sau a cerceta piata, aceasta intrebare si-o pun foarte multi manageri.Dupa cum se exprima Pierro Hervo "a spiona reprezinta mijlocul cu cele mai multe sanse, pentru o firma, de a se dezvolta intr-un timp minim.Spionajul economic poseda, fata de cercetare, avantajul, deloc neglijabil, al rapiditatii".Astfel, in zilele noastre, in cele mai diferite ramuri si domenii - industria constructoare de masini, aeronautica, chimica, nucleara, industria jucariilor, modei - spionajul face parte integranta din politica de concurenta.

Spionajul economic nu se rezuma in exclusivitate la furtul unor procedee secrete de fabricatie.El depaseste sectorul pur tehnic, intrand adesea in sectorul marketingului.Alte tinte vizate de serviciile de spionaj sunt: planurile viitoarelor campanii publicitare pentru lansarea produselor noi, prognoze privind politica de preturi viitoare, proiecte de expansiune, strategiile intreprinse pentru "inghitirea" unor concurenti mai mici, situatia financiara a companiilor concurente, probabilitatea unor investitii noi, structura organelor de conducere, conflicte de munca, starea morala a personalului, probleme interne ce se rasfrang asupra eficientei intreprinderii si cauzeaza intarzierea unor livrari, obtinerea unor contracte si exporturi si multe altele.

Preocuparile se indreapta, mai ales, catre culegerea acelor informatii in masura sa permita firmei sa-si analizeze propria eficienta prin comparatie cu cele ce se petrec la concurenti.Informatiile trebuie sa concure la pastrarea unui raport just intre activitatea de cercetare si cea de marketing, respectiv la determinarea cat mai exacta a momentului potrivit pentru lansarea unui nou produs.

Pentru procurarea materialului informativ, serviciile de informatii ale marilor firme folosesc in mare masura sursele publice printre care: materialele si studiile economice comerciale existente in biblioteci, dezbaterile ce au loc la conferintele nationale si internationale de marketing, materialul de comparatie oferit de participarea firmelor concurente la diferite targuri, presa cotidiana si periodica.

Persoanele care exploateaza aceste surse publice trebuie sa aiba experienta si perspicacitatea necesara de a citi printre randuri si a imbina intr-un tot datele culese.Studiind atent anunturile publicitare referitoare la cererile si ofertele de serviciu, un asemenea functionar experimentat poate sa obtina informatii pretioase privind vulnerabilitatea firmei studiate, ce planuri noi are si in ce directie intentioneaza sa-si extinda activitatea.

De pilda, inlocuirea unei parti a personalului din departamentul de marketing cu elemente mai tinere, mai dinamice, poate indica intentia firmei de a declansa una sau mai multe campanii importante de lansare a produselor noi.Faptul ca firma este interesata sa angajeze un specialist in probleme de marketing, cunoscator, spre exemplu, al limbii arabe, indica fara gres care este sectorul noii ofensive in planul activitatilor comerciale.

În tari precum S.U.A., Japonia, Germania, Elvetia, Anglia, au luat si continua sa ia fiinta organizatii care ofera clientilor informatii despre secretele de productie ale firmelor concurente, despre planurile si strategiile de viitor ce vor fi aplicate pe piata.

S-a nascut astfel si o originala piata a acestei "marfi": "furnizorii" sunt de obicei fosti spioni de profesie sau profesionisti care au avut de a face cu munca de informatii si contrainformatii sau care au hotarat sa faca afaceri pe cont propriu.În ciuda pretului, uneori exorbitant, "marfa" este foarte cautata, iar "productia" ei creste necontenit.

O forma originala de organizatie care se ocupa cu furnizarea si traficul de informatie de piata o reprezinta firmele de consultanta in afaceri.Ele au scopul de a culege, stoca, prelucra, analiza si difuza informatia economica contracost, oricarei firme interesate de acest lucru.

Marile firme dispun de servicii de investigatii si informatii, care au menirea sa-l tina la curent pe manager in legatura cu fluctuatiile preturilor, cu studiul pietei si al concurentei.Pentru a alcatui o informare la zi, asemenea servicii sunt dotate cu aparatura si documentarea necesara.În derularea activitatilor specifice un serviciu de informatii recurge si la actiuni ilicite pentru realizarea scopului propus.

Unele dintre procedeele utilizate de functionarii serviciilor de investigatii si informatii pentru a obtine secretele concurentei sunt perfect ilicite, iar intreprinderile care le sunt victime nu se pot plange sau apela la justitie.Printre aceste procedee mentionam analiza publicatiilor concurentei, cum ar fi brosuri, rapoarte la congrese si diverse reuniuni sau ale reprezentantilor acestora.Valorificarea datelor informative culese din asemenea publicatii este facuta cu mare atentie deoarece materialul raspandit de o anumita firma are si scopul de a "pasa" concurentului informatii eronate strecurate in nenumaratele materiale documentare.

Uneori informatiile sunt culese de "observatori" prezenti la targuri si expozitii sau diverse piete, in care tntreprinderile isi expun produsele, efectueaza demonstratii sau in timpul incheierii unui contract, cand reprezentantul firmei poate face confidente pretioase.

O ancheta efectuata in S.U.A. de "Harvard Business Review" este destul de edificatoare asupra moralitatii "comertului din umbra", indicand ca 77% din oamenii de afaceri consultanti declarau: "cresterea spionajului economic indica o scadere a moralitatii in afaceri".În acelasi timp, o parte din ei nu vedeau nimic incorect in a supraveghea operatiile unui concurent, ascunzandu-se cu aparatura speciala intr-un automobil, intr-un apartament inchiriat sau faptul de a atrage salariatii de baza a unui concurent, pentru a cunoaste politica de preturi sau de promovare sau chiar de produse noi.Ancheta mentionata constata ca aceste practici imorale erau aprobate mai ales de cadrele tinere.

Marile daune provocate de "comertul din umbra" se datoreaza si numarului imens de oameni antrenati in asemenea actiuni.Desi nu se poate alcatui o statistica cat de cat exacta, in aceasta privinta, totusi din datele publicate in presa occidentala se estimeaza ca in S.U.A., Japonia si Anglia, actioneaza circa 300.000 de profesionisti, in Franta cifra se apreciaza la 50.000, iar in Germania la 35.000.La aceste cifre trebuie avut in vedere ca spionii economici de ocazie, neprofesionisti, sunt mult mai numerosi, pratic incalculabili.

1.3. Spionajul militar

Spionajul militar, are in vedere obtinerea de date si informatii din domenii ce au tangenta directa cu apararea tarii.Ele nu se refera insa, in mod simplist, doar la concentrarea sau dislocarea de trupe si tehnica militara ori la anume planuri strategice, ci priveste complexitatea de date privind fortele umane si materiale ce au legatura cu apararea tarii, moralul trupelor si altor formatiuni ce participa la sistemul de securitate (aparare), dotarea, activitatile de stat major, nivelul de pregatire al cadrelor, atasamentul si moralitatea lor, problemele economice specifice armatei si industriei de aparare.În sfera spionajului militar intra si culegerea de date despre capacitatea uzinelor care pot lucra pentru nevoile razboiului, productia unor materiale strategice, caile si mijloacele de transport etc.

Spionajul militar pe timp de razboi difera fata de cel din timp de pace, atat sub aspectul imperativitatii cu care trebuie obtinute informatiile, cat si al ariei mult mai largi de date care se impun a fi cunoscute.În decursul razboiului, timpul care sta la dispozitia spionajului este delimitat precis.În cazul celorlalte genuri de spionaj, politic sau economic, aceasta caracteristica se regaseste intr-o masura mai redusa sau cu totul intamplator.

1.4. Spionajul economic

Spionajul economic implica cunoasterea si obtinerea de informatii privind strategia, orientarile si evolutiile politicii economice ale unui stat, ramura, domeniu de activitate sau chiar intreprindere.

Notiunea de spionaj economic este relativ noua.Unii autori il substituie, in mod impropriu, cu spionajul industrial, care este de fapt o subdiviziune a acestuia.Daca spionajul militar si spionajul politic isi au campul de actiune la nivel statal, in schimb spionajul economic coboara pana la nivel de intreprindere si chiar la nivel de individ.

În literatura se vorbeste si de alte tipuri de spionaj, in functie de domeniul vizat, cum ar fi: stiintific, industrial si comercial.Toate aceste subdiviziuni apartin de fapt aceluiasi domeniu - spionajul economic, dat fiind ca problematica abordata se circumscrie laturii economice.

1.5. Spionajul stiintific

Spionajul stiintific presupune obtinerea de informatii referitoare la cele mai valoroase idei si descoperiri din domeniul stiintelor.Simplul fapt de a afla unde se gaseste o anumita personalitate din lumea stiintei sau la ce problema intentioneaza sa lucreze, constituie deja o informatie de valoare care permite angajarea unei cercetari proprii sau a unei actiuni, care sa invinga concurenta pe propriul teren.S-a putut constata ca in momentul desfasurarii unor conferinte sau congrese stiintifice, multi savanti isi "pierd" servietele sau le gasesc violate.

Agentii spionajului stiintific, pentru obtinerea datelor si informatiilor, nu folosesc numai asemenea metode brutale.Adesea, munca lor de "documentare" este mai simpla.Dupa aprecierea unor ziaristi, peste 98% din informatiile stiintifice sunt obtinute in urma studierii detaliate a milioane de publicatii care apar anual in lume.Exista centre specializate care colecteaza si difuzeaza informatiile stiintifice.Cercetarea atenta a materialelor publicate, chiar si a stirilor izolate, ofera unor firme si laboratoare date stiintifice care, puse in legatura cu alte informatii culese, pot da indicii pentru activitatea de cercetare intr-un domeniu sau altul.

1.6. Spionajul industrial

Spionajul economic urmareste captarea inventiilor si descoperirilor tehnice, aplicate sau cu posibilitati de a fi aplicate in industrie.Frontul pe care actioneaza agentii secreti ai acestui fel de spionaj este foarte intins si adeseori se suprapune cu spionajul militar sau public.

1.7. Spionajul comercial si financiar

Spionajul comercial si financiar are drept scop obtinerea de informatii din domeniul vizat si inlaturarea concurentului de pe piata economica.Agentii unui asemenea tip de spionaj urmaresc aflarea conditiilor in care s-a produs o anumita marfa, publicitatea ce va fi facuta, pretul de vanzare, canalele de distributie utilizate, pentru ca la randul sau, concurentul sa ofere conditii mai avantajoase si astfel sa obtina intaietatea.