Ce se intele prin piata interna unica din perspectiva integrarii economice europene?

Ce se intele prin piata interna unica din perspectiva integrarii economice europene?

In anii ce au urmat incheierii Tratatului de la Roma, fizionomia comunitara s-a modificat sensibil, procesul integrarii nu a fost uniform, perioada initiala cunoscand

succese economice importante - realizarea in avans fata de calendarul stabilit a uniunii vamale.

Mai multe conditii favorabile au stimulat procesul de extindere a Comunitatii Europene.

-In primul rand, performantele economice ale organizatiei i-au sporit indicele de atractivitate;

-In al doilea rand, Comunitatea ca atare dobandise o experienta semnificativa, inregistrase suficiente progrese pentru a simti nevoia extinderii; extindere care, in termeni comerciali vorbind, sporea piata interna

►Comunitatea Europeana a reprezentat permanent un pol de atractie pentru celelalte state europene fiind perceputa ca o mare putere comerciala mondiala, hotarata sa combine reusit

aprofundarea integrarii cu extinderea.

►De aceea, o serie de ari au solicitat admiterea in aceasta organizatie.

►primele tari candidate in mod oficial, in mai 1967, au fost: Marea Britanie, Danemarca, Irlanda si Norvegia.

►Comunitatea si-a marit numarul de membri, prin actele succesive de aderare ale Danemarcei, Irlandei si Regatului Unit in 1973 (prima extindere), a Greciei in 1981 (a doua extindere), a Portugaliei si Spaniei in 1985 (a treia extindere).

►Dupa perioada de boom din anii '60 -'70, Comunitatea s-a confruntat in anii '70 -'80 cu crize interne, recesiune economica si instabilitate monetara

→necesitatea unei reforme a CEE.

"Cartea alba"

Ideile principale ale reformei au fost incluse in "Cartea alba pentru desavarsirea pietei unice adoptata de Comisia Europeana in iulie 1985

scop - unificarea pie ei europene prin:

-desfiintarea tuturor formelor de obstacole,

-armonizarea reglementarilor, coordonarea legislatiei si a structurilor fiscale,

-realizarea pana in 1992, a pie ei interne unitare a comunitatii, in care sa fie posibila libera circula ie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor.

Cartea Alba preconiza deci, ca in decurs de 7 ani, sa se realizeze o piata unica, care sa permita suprimarea frontierelor fizice, tehnice si fiscale, bazata pe cele "4 libertati" libertatea de miscare a

_bunurilor,

_serviciilor,

_persoanelor

_capitalurilor.

Acest proiect de reforma a condus la negocierea si semnarea in februarie 1986, a Actului Unic European, care a intrat in vigoare la 1 iulie 1987.

Obiectivul principal al Actului Unic European, in spiritul Cartii Albe

a ramas crearea pietei unice, respectiv a unui "spatiu fara frontiere interioare in care libera circula ie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurata

a devenit posibil in etapa urmatoare, la 1 ianuarie 1993, prin crearea unei piete de peste 340 milioane de locuitori, care dispune de o totala libera circulatie in interior a marfurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor.

In aceasta etapa obiectivul pietei interne unice nu a putut fi indeplinit datorita

inexistentei monedei unice si a eterogenitatii politicilor macroeconomice ale statelor membre. Prin urmare, uniunea economica si monetara devine singura cale dezirabila pentru a beneficia de avantajele pietei unice.

Actul Unic European a marcat, de asemenea, si debutul unificarii diferitilor poli de dezvoltare ai Uniunii Europene

constructia comunitara

cooperarea monetara in cadrul SME,

cooperarea politica europeana

Includerea unei serii de domenii politice noi in cadrul politicii specificate in Tratat. Printre acestea se numarau politica mediului, men ionata anterior, dar si politica cercetarii si a tehnologiei, precum si politica regionala

Realizarea pietei interne ca obiectiv inclus in Tratat.

Modificarea si completarea modalitatilor de luare a deciziei deja existente. Aici era vorba, printre altele, de introducerea unei noi proceduri de decizie, care prevedea majoritatea calificata in cadrul Consiliului Ministrilor, precum si modalitati de influentare cu mult mai puternice pentru Parlamentul European, care pana in acel moment nu avusese decat o functie consultativa