Cunoasterea acquis-ului Schengen; modalitati de implementare a acquis-ului Schengen in legislatia nationala ( acte direct aplicabile )

Cunoasterea acquis-ului Schengen; modalitati de implementare a acquis-ului Schengen in legislatia nationala ( acte direct aplicabile )

Principalele prevederi ale Conventiei Schengen, Codului Frontierelor Schengen   

si Cataloagelor de recomandari si bune practici

1. Controlul frontierelor

Traversarea frontierelor interne si externe

Art. 2-8 din Conventia Schengen au fost abrogate de Codul Frontierelor Schengen (Regulamentul nr.562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod Comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de catre persoane), acest regulament continand reglementari privind trecerea frontierelor interne si externe Schengen.

Regulamentul prevede absenta controalelor la frontiera pentru persoanele care trec frontierele interne dintre statele membre ale Uniunii Europene si stabileste regulile ce stau la baza controlului la frontiera pentru persoanele care trec frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Romania nu aplica in prezent prevederile referitoare sau strans legate de trecerea frontierelor interne, acest lucru urmand a avea loc doar dupa adoptarea unei Decizii a Consiliului in acest sens.In ceea ce priveste trecerea frontierelor externe, sunt stabilite conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un tert la trecerea frontierei pentru sederi de pana la trei luni (sa detina documente valabile, vize, sa justifice scopul sederii, sa posede mijloace suficiente de subzistenta, sa nu fie semnalati cu alerte, sa nu fie considerati o amenintare la adresa ordinii publice, securitatii interne, sanatatii publice sau relatiilor internationale a statelor membre, etc.)

Sunt, de asemenea, stabilite procedurile specifice aplicabile la trecerea frontierei, in special in ceea ce priveste stampilarea documentelor, refuzul intrarii, obligatiile statelor membre referitoare la separarea fluxurilor de pasageri si alte aranjamente legate de infrastructura, cooperarea dintre statele membre.

2. Regimul de vize

Art. 9 din Conventia Schengen prevede adoptarea unei politici comune privind circulatia persoanelor si in special aranjamentele privind regimul de vize. In cazuri exceptionale, o parte contractanta poate sa deroge, prin consultare cu celelalte state membre, de la regimul comun de vize in legatura cu un stat tert, atunci cand ratiuni imperative de politica nationala impun adoptarea urgenta a unei decizii.

Vizele de sedere pe termen scurt

Art. 10-17 reglementeaza regimul de eliberare a vizelor pentru acele vizite care nu depasesc trei luni. Aceste vize pot fi de calatorie - pentru una sau mai multe intrari, cu conditia ca nici durata unei vizite fara intrerupere si nici durata totala a unor vizite succesive sa nu depaseasca trei luni intro perioada de jumatate de an, de la data primei intrari, de tranzit - traversarea teritoriilor partilor contractante o data, de doua ori sau, in mod exceptional, de mai multe ori in drumul spre teritoriul unui stat tert, cu conditia ca nici o perioada de tranzit sa nu depaseasca cinci zile.

Vizele de sedere pe termen lung

Art. 18 din Conventia Schengen, care reglementa regimul de eliberare a vizelor pentru acele sederi care depasesc trei luni, a fost inlocuit de prevederile Regulamentul Consiliului CE nr.1091/2001 din 28 mai 2001 privind libera circulatie cu vize de sedere pe termen lung

3. Circulatia strainilor in spatiul Schengen

Art. 19-24 din Conventie reglementeaza libera circulatie in spatiul Schengen, timp de maximum trei luni de la data primei intrari, a strainilor care detin vize uniforme si care au intrat in mod legal pe teritoriul unei parti contractante. Strainii care nu sunt supusi conditiei obtinerii unei vize pot circula liber pe teritoriile partilor contractante timp de maximum trei luni in decursul termenului de sase luni de la data primei intrari.

Declararea sosirii (art.22) - in momentul intrarii pe teritoriul respectiv sau in termen de trei zile lucratoare de la intrare.

Alertarea in vederea non admisiei

Art. 25 reglementeaza modalitatile de eliberare a unui permis de sedere, pentru motive serioase, cu precadere motive umanitare, sau ca urmare a angajamentelor internationale, pentru strainii in legatura cu care exista o alertare in vederea non-admisiei.

Masuri de insotire

Art. 26-27 reglementeaza obligatia transportatorului care a adus strainul pana la frontiera externa pe cale aeriana, maritima sau terestra a unui stat Schengen ce ii refuza intrarea pe teritoriul sau, de a-i returna pe straini in statul tert din care acestia au fost transportati, sau in statul tert care a eliberat documentul de calatorie cu care au efectuat calatoria sau intr-un alt stat tert unde exista certitudinea ca vor fi primiti.

4. Cererile de azil

Art. 28-38 au fost inlocuite de Conventia de la Dublin din 1990 privind determinarea statului responsabil pentru examinarea cererilor de azil inaintat intr-un stat membru al Comunitatii Europene, numita Dublin I. Aceasta conventie a fost inlocuita de Regulamentul nr. 343/2003 sau Regulamentul Dublin II. Prin aceste reglementari a fost introdus sistemul EURODAC.

5. Cooperare politieneasca

Cooperarea politieneasca, vamala si cea judecatoreasca au fost dezvoltate impreuna cu principiul liberei circulatii a persoanelor pentru a asigura faptul ca desfiintarea controalelor la frontiera nu va conduce la o intensificare a criminalitatii organizate.

In art. 39 se stipuleaza ca autoritatile politienesti ale statelor membre trebuie sa se asiste in prevenirea si descoperirea infractiunilor. Este specificata posibilitatea infiintarii unor structuri comune de cooperare si schimb de informatii la frontierele interne. In privinta schimbului de date si in scopul desfasurarii activitatilor aferente cercetarii penale sau operatiunilor informative judiciare, prevederilor art. 39 alin. 1, 2 si 3 vor fi inlocuite de prevederile aferente ale Deciziei cadru a Consiliului JAI nr. 960/2006 din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de date si informatii intre autoritatile de aplicare a legii din statele membre ale Uniunii Europene.

Art. 40, 41 si 43 se refera la instrumentele care privesc supravegherea si urmarirea transfrontaliera a unui suspect, care se sustrage urmaririi traversand frontierele nationale.

Art. 40 alin. 1 par. 1 si 7 au fost modificate prin Decizia Consiliului JAI nr. 725/2003 din 2 octombrie 2003 privind modificarea art. 40 alin. 1 si 7 din Conventia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele interne.

Ministerele, autoritatile competente si ofiterii prevazute la art. 40 alin. 4 si 5 pot fi oricand actualizate, de fiecare stat membru, cu informarea Secretariatului General al Consiliului UE, care va informa celelalte state membre, astfel cum este prevazut in Decizia Consiliului JAI nr. 586/2000 din 28 septembrie 2000 privind stabilirea unei proceduri de modificare a art. 40 alin. 4 si 5, art. 41 alin. 7 si art. 65 alin. 2 din Conventia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele interne

Art. 44 si 45 stipuleaza imbunatatirea legaturilor de comunicatie in zonele de frontiera si obligatia adoptarii masurilor necesare pentru confirmarea identitatii pentru document de identitate valabil.

Art. 46 acorda autoritatilor politienesti dreptul de a schimba informatii cu alte state membre, din proprie initiativa, pentru prevenirea infractiunilor si amenintarilor la ordinea publica. In privinta schimbului de date si in scopul desfasurarii activitatilor aferente cercetarii penale sau operatiunilor informative judiciare, prevederilor art.46 vor fi inlocuite de prevederile aferente ale Deciziei cadrul

a Consiliului JAI nr. 960/2006 din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de date si informatii intre autoritatile de aplicare a legii din statele membre ale Uniunii Europene.

Art. 47 prevede posibilitatea detasarii de ofiteri de legatura in alte state Schengen. Articolul 47 alin. 4 - abrogat in conformitate cu prevederile art. 11 alin. 2 din Decizia Consiliului JAI nr. 170/2003 din 27 februarie 2003 privind utilizarea in comun a ofiterilor de legatura trimisi in strainatate de catre structurile de aplicare a legii din statele membre.

Asistenta reciproca in materie civila si penala

Articolele 48-69 fac referire la asistenta reciproca in materie civila si penala, care se poate acorda in actiuni intentate de autoritatile administrative cu privire la acte care sunt pedepsibile conform legislatiei nationale a uneia din cele doua parti contractante, in actiuni pentru solicitarea de daune pentru cazurile de urmarire penala sau condamnare eronata, in proceduri de gratiere, etc.

Art. 49 alin. 2, 52 si 53 au fost abrogat de Actul Consiliului din 29 mai 2000 stabilind in concordanta cu articolul 34 din Tratatul privind Uniunea Europeana la Conventia privind asistenta reciproca in domeniul penal dintre statele membre ale Uniunii Europene (2000/C 197/01)

Art. 50 a fost abrogat de Protocolul elaborat de Consiliu in concordanta cu art. 34 din Tratatul privind Uniunea Europeana la Conventia de asistenta reciproca in materie penala intre statele membre ale Uniunii Europene

Prevederile din Titlul III-Capitolul 4-Extradarea (art. 59-66) au fost inlocuite de prevederile din domeniul extradarii din Deciziei Cadru a Consiliului JAI nr.584/2002 din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de predare dintre statele membre

Art. 61, 62 alin. 1 si 2, 63, 65 si 66 au fost abrogate prin Decizia Consiliului JAI nr.

169/2003 din 27 februarie 2003 privind determinarea acelor prevederi din Conventia privind stabilirea unei proceduri simplificate de extradare intre statele membre ale Uniunii Europene din 1995 si Conventia privind extradarile dintre statele membre ale Uniunii Europene din 1996, prevederi care reprezinta dezvoltari ale acquis-ului Schengen in concordanta cu Acordul privind asocierea Islandei si Regatului Norvegiei la implementarea, aplicarea si dezvoltarea acquis-ului Schengen

6. Substante narcotice

Articolele 70-76 din Conventia Schengen abordeaza chestiunea substantelor narcotice, statele membre Schengen angajandu-se sa adopte toate masurile necesare pentru a preveni si pedepsi traficul ilegal de substante narcotice si substante psihotrope. De asemenea, statele contractante vor lua masuri pentru capturarea si confiscarea veniturilor din traficul ilegal de substante narcotice si substante psihotrope.

7. Arme de foc si munitie

Articolele 77 - 91 abordeaza problematica armelor de foc si munitiilor in contextul cooperarii Schengen. Astfel, se face referire la armonizarea legislatiei nationale referitoare la achizitionarea, detinerea, comertul si instrainarea armelor de foc si munitiilor, precum si la clasificarea armelor de foc.

Art. 77-81, 83-90 au fost inlocuite de Directiva CEE nr. 477/1991 privind controlul achizitiei si posesiei armelor, astfel cum este prevazut in anexa B art. 2 partea 1 din Decizia Consiliului CE nr.435/1999 privind definirea acquis-ului Schengen in scopul determinarii, in conformitate cu prevederile relevante din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si Tratatul Uniunii Europene, bazei legale pentru fiecare prevedere sau decizie care constituie acquis.

Prin art. 91 se instituie schimbul de informatii privind achizitionarea de arme de foc si munitii, modalitatea de comunicare a acestora si autoritatea nationala competenta sa trimita si sa primeasca aceste informatii.

8. Sistemul Informatic Schengen (SIS)

Sistemul Informatic Schengen (SIS) face parte din Titlul IV al Conventiei de Aplicare a Acordului Schengen, art. 92-101. Conform acestora, partile semnatare ale Conventiei vor crea si administra un sistem informatic comun, denumit Sistemul Informatic Schengen, compus din:

o sectiune nationala (N SIS), in fiecare stat

. un serviciu de asistenta tehnica - o unitate centrala (C SIS), ce se afla la Strasbourg, Franta.

Sistemul Informatic Schengen trebuie sa permita autoritatilor desemnate de fiecare stat membru ca, prin intermediul unei proceduri de cautare automata, sa aiba acces la semnalarile cu privire la persoane si obiecte (pentru controale la frontiera, in concordanta cu legislatia nationala, "precum si in cazul semnalarilor prevazute la art. 96, pentru acordarea vizelor, permiselor de sedere si pentru supravegherea strainilor, in contextul aplicarii dispozitiilor Conventiei referitoare la circulatia persoanelor.")

Fiecare Stat Membru creeaza si administreaza, in nume propriu si pe riscul sau sectiunea sa nationala din Sistemul Informatic Schengen - N SIS al carei fisier de date va fi identic cu fisierele celorlalte sectiuni nationale ale fiecarui Stat Membru, prin utilizarea serviciului de asistenta tehnica.

Pentru a permite transmiterea rapida si eficienta a datelor, fiecare Stat Membru se conformeaza, din momentul crearii sectiunii sale nationale, protocoalelor si procedurilor stabilite de comun acord cu celelalte state pentru serviciul de asistenta tehnica.

Toate sistemele nationale sunt conectate on-line cu sistemul central. Atunci cand un stat introduce date in SIS, prin intermediul N SIS, acestea sunt transmise catre C SIS, de unde automat sunt retransmise catre toti corespondentii nationali, toate bazele N SIS. In acest fel, se asigura uniformitatea tuturor bazelor nationale.

SIS II va permite diversificarea autoritatilor care au acces la SIS (Europol, Eurojust, Interpol, autoritatea de inregistrare a vehiculelor); de asemenea, va permite utilizarea datelor biometrice avand ca principala functie individualizarea mandatului de arest european.

Protectia datelor in cadrul SIS

Conventia Schengen mentioneaza ca datele din SIS pot fi copiate numai in scopuri tehnice, cu conditia ca aceasta copiere sa fie necesara pentru ca autoritatile competente sa poata efectua o cautare directa.

Datele nu pot fi utilizate in scopuri administrative.

Alerta introdusa in SIS nu poate fi accesata, suplimentata, corectata sau modificata decat de partea care a introdus-o.

Persoanele au dreptul de a avea acces la datele personale introduse in SIS, potrivit legislatiei nationale, daca ele solicita acest lucru.

Datele introduse in SIS in scopul localizarii persoanelor urmarite se pastreaza numai atata timp cat este necesar pentru atingerea scopului pentru care au fost furnizate.

Orice persoana are dreptul sa ceara autoritatilor de control sa verifice datele introduse in Sistemul de Informatii Schengen cu privire la ea insasi si modul in care au fost folosite aceste date. Acest drept este reglementat de legislatia nationala a partii contractante careia i se adreseaza solicitarea. Daca datele au fost introduse de o alta parte contractanta, verificarea se efectueaza in stransa coordonare cu autoritatea de control a acelei parti contractante.

Principalele prevederi in domeniul liberei circulatii a persoanelor in Uniunea Europeana

Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam (la data de 01.05.1999), Uniunea Europeana are pentru prima oara competente legislative largite in domeniile controlul frontierei, imigrare, vize, azil si colaborare politieneasca. In aceste conditii, UE are posibilitatea ca pentru domeniile mentionate sa emita legislatie cu aplicabilitate nemijlocita. In viitor, autoritatile si instantele nationale vor trebui sa aplice tot mai mult norme europene in domeniul dreptului strainilor si azilului.

Cele patru drepturi la libera circulatie a persoanelor in UE

Libera circulatie a fortei de munca (art. 39 TCE - fost art. 48 TCE pana la 01.05.1999), introdusa in 1969, dupa trecerea unei perioade de tranzitie;

Libera circulatie a serviciilor (art. 49 si urmat. TCE), ceea ce inseamna dreptul de a presta sau beneficia de servicii in regim transfrontalier;

Libertatea de stabilire (art. 43. TCE), adica dreptul de infiintare a unei societati comerciale in orice stat UE/SEE, respectiv desfasurarea unei activitati economice independente, de durata;

In fine, art. 18 TCE asigura in subsidiar un drept general la libera circulatie, adica fara un scop determinat. Astfel, fiecare cetatean UE/SEE poate sa se deplaseze liber si sa aiba sederea in statele UE/SEE.

Principalele prevederi ale Strategiei nationale de aderare a Romaniei la spatiul Schengen

Obiectivul Strategiei nationale este stabilirea directiilor de actiune pentru aducerea la indeplinire a masurilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului roman in vederea aderarii la spatiul Schengen.

Strategia nationala privind aderarea la spatiul Schengen contine directiile de actiune si programele generale pentru aducerea la indeplinire a masurilor, activitatilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului roman in vederea aderarii la spatiul Schengen, in calendarul propus.

Scopul documentului este realizarea cadrului general necesar abordarii unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen, precum si conjugarea eforturilor institutiilor cu atributii in domeniu.

- identificarea, programarea si realizarea corelata a actiunilor la nivel national, pentru asigurarea masurilor premergatoare aderarii la spatiul Schengen,

- crearea premiselor unei armonizari consecvente si coerente prin utilizarea unitara a resurselor avute la dispozitie pentru acest demers.

Strategia nationala prezinta:

- elementele procedurale si mecanismele care stau la baza procesului de evaluare Schengen, proces care are ca finalitate decizia Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne;

- pasii facuti de Romania pentru pregatirea aderarii la spatiul Schengen;

- etapele pe care trebuie sa le parcurga Romania pentru aderarea la spatiul Schengen;

- masurile avute in vedere de Romania pentru aderarea la spatiul Schengen.

Categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

- Prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - Categoria I, etapa pre-aderare la spatiul Schengen;

- Prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - Categoria a II-a, etapa post-aderare la spatiul Schengen.

Masurile avute in vedere pentru aducerea la indeplinire a obiectivelor stabilite:

- adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen;

- constructia institutionala;

- componenta de investitii, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si sisteme specializate, precum si pregatirea adecvata a personalului care va fi implicat in acest demers.

Riscurile identificate:

- stabilirea unui calendar privind demararea si desfasurarea procesului de evaluare Schengen pentru Romania.

- eventuala indisponibilitate a fondurilor necesare finantarii investitiilor, la termenele stabilite

- respectarea termenelor si sincronizarea proiectelor aflate in derulare, in vederea realizarii masurilor continute in Planul de Actiune Schengen.

- insuficienta cooperare intre institutiile participante la implementarea Strategiei nationale este un alt risc care trebuie luat in considerare de autoritatile responsabile.

Pincipalele prevederi ale Planul de Actiune Schengen si ale Strategiei nationale de management

integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 2007 - 2010

Planul de Actiune Schengen a fost actualizat in anul 2007 si adoptat de Guvernul Romaniei la data de 30 mai 2007.

Planul de Actiune Schengen 2007 contine:

- referiri clare la prevederile acquis-ului relevant acceptat in intregime de Romania;

- descrie situatia actuala, precum si masurile legislative, institutionale, administrative-tehnice prevazute pentru adoptarea si implementarea acquis-ului relevant.

Scopul Planului de Actiune Schengen este identificarea si prioritizarea actiunilor care urmeaza sa fie adoptate pentru indeplinirea preconditiilor pentru implementarea completa a acquis-ului Schengen, cat de curand posibil, precum si implementarea graduala a acestuia.

Obiectivele propuse in Plan:

a. Intarirea controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontiera externa si luptei impotriva criminalitatii trans-frontaliere;

b. Imbunatatirea controlului prin cresterea capacitatii de furnizare si accesare a informatiilor;

c. Dezvoltarea capacitatii de cooperare internationala in combaterea criminalitatii transfrontaliere.

Scopul Strategiei nationale il reprezinta stabilirea de politici, principii si obiective pentru realizarea unui management comun, coerent si eficace al frontierei de stat a Romaniei, aliniat la cerintele comunitare, care sa asigure cresterea gradului de securitate a cetatenilor, respectand drepturile si libertatile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor si marfurilor la frontiera si indeplinirea, cat mai curand posibil, a conditiilor necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen si pentru accederea in acest spatiu.

Obiectivul general este imbunatatirea capacitatii statului roman de realizare esalonata a unui nivel inalt de control la frontiera externa a U.E.

Pentru realizarea obiectivelor Strategiei nationale se va adopta o politica unitara si coerenta, in spiritul politicii U.E. in domeniu, ce include urmatoarele componente interdependente:

- un mecanism comun de coordonare si cooperare operationala;

- analiza de risc integrata comuna;

- personal pregatit si echipament interoperational;

- corp comun de legislatie;

- efort comun al tuturor institutiilor;

Principiile generale ale Strategiei nationale:

- principiul subsidiaritatii

- principiul continuitatii si coordonarii;

- principiul cooperarii si coerentei;

- principiul responsabilitatii.

Managementul integrat al frontierei reprezinta sistemul de coordonare interna a actiunilor si procedurilor desfasurate de institutiile si organismele abilitate prin lege menite sa asigure mentinerea starii de normalitate la frontiera de stat, realizarea cooperarii privind regimul de frontiera cu alte state si institutii similare din tarile vecine, precum si asigurarea compatibilizarii permanente cu normele si practicile de supraveghere si control a frontierei aplicate in tarile U.E.

Modelul celor patru filtre / niveluri

a) Filtrul I- activitati desfasurate in terte tari, in special in tarile de origine si de tranzit;

b) Filtrul II - cooperarea internationala privind frontiera;

c) Filtrul III - controlul si supravegherea frontierei de stat a Romaniei;

d) Filtrul IV - activitati desfasurate in interiorul teritoriului national.

SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI DE STAT

SISF reprezinta principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a Romaniei. Are in componenta multiple subsisteme autonome complexe, aflate in stransa interrelationare. Realizarea acesteia constituie o prioritate a Romaniei, prin prisma asigurarii securitatii propriilor frontiere si a frontierei externe a U.E.

Realizarea SISF este un angajament asumat prin Planul de Actiune Schengen.

Componente si subsisteme:

a)componenta operativa : subsistemul legislativ; subsistemul resurselor umane; subsistemul procedurilor operationale;

b)componenta tehnica : subsistemul infrastructura; subsistemul supraveghere a frontierei; subsistemul control al trecerii frontierei; subsistemul I.T., subsistemul de radiocomunicatii mobile, subsistemul de comunicatii fixe, subsistemul de comunicatii voce si date; subsistemul mobilitate; subsistemul suport logistic integrat, cu urmatorul obiectiv: realizarea si implementarea subsistemelor SISF

Prevederi referitoare la protectia si gestionarea datelor

Problematica protectiei datelor cu caracter personal a capatat o amploare si importanta deosebite, tendinte relevate de consolidarea cadrului normativ, dar si de crearea unei institutii specifice domeniului abordat, precum Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (A.N.S.P.D.C.P.).

In ceea ce priveste institutia Politiei de Frontiera Romane, in calitate de operator, conform prevederilor legale in vigoare, aceasta are obligatia de a respecta caracterul privat si securitatea prelucrarii datelor cu caracter personal ale fiecarei persoane. De asemenea, are obligatia de a administra, in conditii de siguranta, bazele de date anume create pentru indeplinirea atributiilor legale ce-i revin si de a asigura persoanelor inregistrate, in calitate de persoane vizate, drepturile anume prevazute in cuprinsul Legii nr. 677/2001, cu modificarile ulterioare.

A. Legislatie comunitara (acquis relevant) in domeniul protectiei datelor persoanelor

. Conventia de Implementare a Acordului Schengen - art.102-118 - protectia datelor personale in SIS si art. 126 - 130 - protectia datelor cu caracter personal;

. Conventia pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981;

. Directiva Consiliului 95 / 46 / EC a Parlamentului European si a Consiliului European din data de 24 octombrie 1995 cu privire la protectia persoanelor referitoare la procesarea datelor personale si la libera circulatie a acestor date;

. Directiva 2002/58/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 12.07.2002 privind procesarea datelor personale si protectia intimitatii in sectorul comunicatiilor electronice;

. Regulamentul (EC ) nr.45/2001 al Parlamentului European si al Consiliului privind protectia persoanelor in procesarea datelor personale de catre institutiile si organismele comunitare si la libera circulatie a acestor date.

B. Legislatie interna

. Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date;

. Legea nr. 682/2001 privind ratificarea de catre Romania a Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg - 1981.

. Legea nr. 102/2005 privind infiintarea si functionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.

DEFINITII

. Date cu caracter personal - orice informtii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila; o persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, in mod particular prin referire la un numar de identificare ori la unul sau la mai multi factori specifici identitatii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

. Prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueaza asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea catre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, stergerea sau distrugerea.

. Stocarea - pastrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;

. Sistem de evidenta a datelor cu caracter personal - orice structura organizaa de date cu caracter personal, accesibila potrivit unor criterii determinate, indiferent daca aceasta structura este organizata in mod centralizat ori descentralizat sau este repartizata dupa criterii functionale ori geografice;

. Operator - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care stabileste scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; daca scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normative sau in baza unui act normativ, operator este persoana fizica sau juridica, de drept public ori de drept privat, care este desemnata ca operator prin acel act normativ sau in baza acelui act normativ.

. Persoana imputernicita de catre operator - o persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care prelucreaza date cu caracter personal pe seama operatorului;

. Tert - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, alta decat persoana vizata, operatorul ori persoana imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a operatorului sau a persoanei imputernicite, sunt autorizate sa prelucreze date;

. Destinatar - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, careia ii sunt dezvaluite date, indiferent daca este sau nu tert; autoritatile publice carora li se comunica date in cadrul unei competente speciale de ancheta nu vor fi considerate destinatari;

. Date anonime - date care, datorita originii sau modalitatii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoana identificata sau identificabila;

a. Ce este ANSPDCP ?

Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (A.N.S.P.D.C.P.) are ca obiectiv apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata in legatura cu prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Acest drept are un continut complex, de mare importanta pentru libertatea si personalitatea cetateanului, iar in tara noastra este garantat prin Constitutie (art. 26).

Potrivit legii de infiintare, organizare si functionare, ANSPDCP este o autoritate publica cu personalitate juridica, autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica, precum si fata de orice persoana fizica sau juridica din domeniul privat.

b. Drepturile persoanelor vizate

Ca o garantie a realizarii scopului declarat al legii cadru, drepturile ce revin persoanei vizate au fost prevazute expres de legiuitor:

. dreptul la informare (art. 12);

. dreptul de acces la date (art. 13);

. dreptul de interventie asupra datelor (art. 14);

. dreptul de opozitie (art. 15);

. dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale (art. 17);

. dreptul de a se adresa justitiei (art. 18) .

. Dreptul la informare

In cazul in care datele cu caracter personal sunt obtinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat sa furnizeze acesteia cel putin urmatoarele informatii:

- identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;

- scopul in care se face prelucrarea datelor;

- informatii suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; daca furnizarea tuturor datelor cerute este obligatorie si consecintele refuzului de a le furniza; existenta drepturilor prevazute de prezenta lege pentru persoana vizata, in special a dreptului de acces, de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;

- orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere, tinand seama de specificul prelucrarii.

In cazul in care datele nu sunt obtinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat ca, in momentul colectarii datelor sau, daca se intentioneaza dezvaluirea acestora catre terti, cel mai tarziu pana in momentul primei dezvaluiri, sa furnizeze persoanei vizate cel putin urmatoarele informatii, cu exceptia cazului in care persoana vizata poseda deja informatiile respective:

- identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;

- scopul in care se face prelucrarea datelor;

- informatii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenta drepturilor prevazute de lege pentru persoana vizata, in special a dreptului de acces, de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;

- orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere, tinand seama de specificul prelucrarii.

. Dreptul de acces la date

Orice persoana vizata are dreptul de a obtine de la operator, la cerere (in mod gratuit, pentru o solicitare pe an), confirmarea faptului ca datele sale personale sunt sau nu sunt prelucrate de acesta, precum si urmatoarele informatii:

- informatii referitoare la scopurile prelucrarii, categoriile de date avute in vedere si destinatarii sau categoriile de destinatari carora le sunt dezvaluite datele;

- comunicarea intr-o forma inteligibila a datelor care fac obiectul prelucrarii, precum si a oricarei informatii disponibile cu privire la originea datelor;

- informatii asupra principiilor de functionare a mecanismului prin care se efectueaza orice prelucrare automata a datelor care vizeaza persoana respectiva;

- informatii privind existenta dreptului de interventie asupra datelor si a dreptului de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;

- informatii asupra posibilitatii de a consulta registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal, de a inainta plangere catre autoritatea de supraveghere, precum si de a se adresa instantei pentru atacarea deciziilor operatorului, in conformitate cu dispozitiile legale.

Operatorul este obligat sa comunice informatiile solicitate, in termen de 15 zile de la data primirii cererii.

. Dreptul de interventie asupra datelor

Orice persoana vizata are dreptul de a obtine, in mod gratuit, de la operator, printr-o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata:

- rectificarea, actualizarea, blocarea sau stergerea datelor a caror prelucrare nu este conforma legii, in special a datelor incomplete sau inexacte;

- transformarea in date anonime a datelor a caror prelucrare nu este conforma cu Legea nr. 677/2001;

- notificarea catre tertii carora le-au fost dezvaluite datele, daca aceasta notificare nu se dovedeste imposibila sau nu presupune un efort disproportionat fata de interesul legitim care ar putea fi lezat.

Operatorul este obligat sa comunice masurile luate, precum si, daca este cazul, numele tertului caruia i-au fost dezvaluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, in termen de 15 zile de la data primirii cererii.

. Dreptul de opozitie

Persoana vizata are dreptul de a se opune in orice moment, printr-o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata, din motive intemeiate si legitime legate de situatia sa particulara, ca datele care o vizeaza sa faca obiectul unei prelucrari, cu exceptia cazurilor in care exista dispozitii legale contrare. In caz de opozitie justificata, prelucrarea nu mai poate viza datele in cauza.

Persoana vizata are dreptul de a se opune in orice moment, in mod gratuit si fara nici o justificare, ca datele care o vizeaza sa fie prelucrate in scop de marketing direct, in numele operatorului sau al unui tert, sau sa fie dezvaluite unor terti intr-un asemenea scop.

Operatorul este obligat sa comunice persoanei vizate masurile luate, precum si, daca este cazul, numele tertului caruia i-au fost dezvaluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, in termen de 15 zile de la data primirii cererii.

. Dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale

Orice persoana are dreptul de a cere si de a obtine:

a. retragerea sau anularea oricarei decizii care produce efecte juridice in privinta sa, adoptata exclusiv pe baza unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuata prin mijloace automate, destinata sa evalueze unele aspecte ale personalitatii sale, precum competenta profesionala, credibilitate a, comportamentul sau ori alte asemenea aspecte;

b. reevaluarea oricarei alte decizii luate in privinta sa, care o afecteaza in mod semnificativ, daca decizia a fost adoptata exclusiv pe baza unei prelucrari de date care intruneste conditiile prevazute mai sus.

. Dreptul de a se adresa justitiei

Fara a aduce atingere posibilitatii de a se adresa cu plangere autoritatii de supraveghere, orice persoana care a suferit un prejudiciu in urma unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuate ilegal, se poate adresa instantei competente pentru repararea acestuia.

Instanta competenta este cea in a carei raza teritoriala domiciliaza reclamantul. Cererea de chemare in judecata este scutita de taxa de timbru.

c. Contraventii si sanctiuni

Autoritatea de supraveghere poate aplica sanctiuni contraventionale operatorului pentru:

. omisiunea de a notifica si notificarea cu rea-credinta;

. prelucrarea nelegala a datelor cu caracter personal;

. neindeplinirea obligatiilor privind confidentialitatea si aplicarea masurilor de securitate;

. refuzul de a furniza informatii.

Sanctiunile contraventionale se aplica de catre autoritatea de supraveghere prin personalul imputernicit in acest scop. Cuantumul amenzilor care pot fi aplicate, in cazul savarsirii contraventiilor sus- mentionate, variaza intre 500 RON si 50.000 RON.

Impotriva proceselor-verbale de constatare si a deciziilor de sanctionare se poate face plangere la sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor.