Declaratia Americana de Independenta ( 1776 )

Declaratia Americana de Independenta )

Declaratia de independenta a Statelor Unite ale Americii (in engleza, conform originalului, [The] Declaration of Independence) este un document prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicand totodata clar motivul pentru care au facut-o.Documentul a fost ratificat de Congresul Continental in ziua de 4 iulie . Originalul semnat olograf de delegatii Congress-ului se gaseste expus permanent in cladirea Arhivelor Nationale (National Archives) din capitala Statelor Unite, Washington, D.C.. De-a lungul decadelor si , relatiile dintre Regatul Marii Britanii si cele treisprezece din coloniile sale in America de Nord au devenit din ce in ce mai tensionate, pana cand, in ziua de 19 aprilie , precedand cu peste un an Declaratia de independenta, razboiul a izbucnit cu adevarat prin confruntarea militara cunoscuta sub numele de Bataliile de la Lexington si Concord (conform, Battles of Lexington and Concord). Aceste batalii, care au fost de fapt conflicte armate multiple la diferite scale, s-au desfasurat in aceeasi zi, de 19 aprilie, in apropiere de Boston, cuprinzand o suprafata delimitata de localitatile Lexington, Concord, Lincoln, Menotomy (Arlington) si Cambridge, toate din acelasi comitat, Middlesex County, Province of Massachusetts Bay. Aceste confruntari militare, ale caror efective participante de ambele parti au putut fi doar estimate, au produs urmatoarele victime exact numarate: 73 de morti, 26 de disparuti si 174 de raniti de partea britanica, respectiv 50 de morti, 5 disparuti si 39 de raniti de partea americana. Simultan, aceste batalii multiple sunt considerate de catre toti istoricii ca fiind inceperea efectiva a Razboiului Revolutionar American ( - ). Desi initial fusese prea putina dorinta de independenta de partea americana si mult mai mult o puternica convingere ca 'jugul colonial' va fi 'imbunatatit,' daca americanii vor arata ca sunt gata sa lupte pe viata si pe moarte, totusi in doar cateva luni, se va manifesta o cresterea exponentiala a dorintei de a scapa pentru intotdeauna de 'tutela' Marii Britanii si, in acelasi timp, o puternica manifestare a sentimentului de patriotism national. Cel putin doua documente pot fi mentionate aici de a fi contribuit decisiv la transformarea unor colonii de agricultori, mestesugari si comercianti, care au avut prea putine legaturi puternice intre ele, intr-o viitoare natiune, avand o clara constiinta colectiva si o dorinta intensa de a fi independenta. Primul este actul britanic puternic restrictiv, perceput de colonisti ca un act de opresiune, cunoscut sub numele de Intolerable Acts si care aproape a sugrumat auto-guvernarea coloniilor americane ale Angliei. Cel de-al doilea este minunatul pamflet a lui Thomas Paine, intitulat Common Sense, publicat in ziua de 10 ianuarie , care a avut un puternic rol de galvanizare a mintilor, sufletelor si mandriei colonistilor, dandu-le tuturora impulsul esential de a trece de la cantarirea pragmatica a sanselor si a avantajelor si/sau dezavantajelor la radicala atitudine exprimata hiper-sintetic de Patrick Henry, 'Give me Liberty or give me Death', 'Dati-mi Libertate(a) sau dati-mi Moarte(a)'. Urmatorii sunt cei 56 de semnatari ai Declaratiei de Independenta, pe care toti au semnat-o in calitatea lor de delegati ai Congresului Continental din partea celor treisprezece colonii originare, care au devenit cele 13 state originare ale Statelor Unite ale Americii. Este demn de remarcat ca toti erau oameni educati si avuti (printre ei se gaseau 24 de juristi si avocati, 11 erau comercianti, iar 9 erau fermieri si detinatori de plantatii), absolut toti fiind cetateni britanici. Cand au afirmat solemn ca 'jurau cu viata, averea si onoarea lor', acesti oameni erau pe deplin constienti ca riscau arestarea, confiscarea totala a averii si executarea prin spanzuratoare, care era in acele timpuri pedeapsa comuna pentru orice act ce era considerat tradare de catre coroana britanica Prima semnatura, cea mai mare si cea care a devenit de-a lungul timpului cea mai cunoscuta a fost a lui John Hancock, presedintele Congresului Continental. Doi viitori presedinti ai Statelor Unite au semnat Declaratia, John Adams, al doilea presedinte si Thomas Jefferson, al treilea presedinte. Cel mai in varsta semnatar a fost Benjamin Franklin, la 70 de ani, in timp ce Edward Rutledge, la 26 de ani, a fost cel mai tanar.

• Delaware (3) . Thomas McKean . George Read . Caesar Rodney
• Pennsylvania (9) . George Clymer . Benjamin Franklin . Robert Morris . John Morton . Benjamin Rush . George Ross . George Taylor . James Smith . James Wilson
• Massachusetts (5) . John Adams . Samuel Adams . John Hancock . Robert Treat Paine . Elbridge Gerry
• New Hampshire (3) . Josiah Bartlett . Matthew Thornton . William Whipple
• Rhode Island (2) . William Ellery . Stephen Hopkins
• New York (4) . William Floyd . Francis Lewis . Philip Livingston . Lewis Morris
• Georgia (3) . Button Gwinnett . Lyman Hall . George Walton
• Virginia (7) . Carter Braxton . Benjamin Harrison V . Thomas Jefferson . Richard Henry Lee . Francis Lightfoot Lee . Thomas Nelson, Jr. . George Wythe
• North Carolina (3) . Joseph Hewes . William Hooper . John Penn
• South Carolina (4) . Thomas Heyward, Jr. . Thomas Lynch, Jr. . Arthur Middleton . Edward Rutledge
• New Jersey (5) . Abraham Clark . John Hart . Francis Hopkinson . Richard Stockton . John Witherspoon
• Connecticut (4) . Samuel Huntington . Roger Sherman . William Williams . Oliver Wolcott
• Maryland (4) . Charles Carroll . Samuel Chase . William Paca . Thomas Stone