Elitism si democratie

Elitism si democratie

Democratia liberala - reprezentativa, asigura verticabilitatea unui sistem politic democratic.

Alegerea unui numar mic de oameni considerat reprezentativ pentru a conduce politic comunitatea face ca dmeocratia, al carei principiu fundamental este domnia majoritatii, sa impuna de fapt o evidenta domnie a minoritatii. Conducerea societatii de catre un grup minoritar a fost in perioada interbelica unul dintre cele mai criticate aspecte ale democratiei parlamentare. G. Mosca identifica:

o clasa care conduce: intotdeauna mai putin numeroasp, indeplineste toate functiile politice, monopolizeaza puterea si dse bucura de avantajele acesteia

o clasa care e condusa: intotdeauna mai numeroasa, este controlata si condusa de prima.

Dominatia minoritatii asupra majoritatii e inevitabila in orice comunitate. Deomcratia inteleasa ca putere a poporului etse o iluzie si o imposibilitate. Mosca, Pareto, Michels au incercat sa deomnstreze ca in interiorul oricarei organizatii politice functioneaza intotdeauna o structura ierarhica, instaurandu-se astfel o minoritate dominanta privilegiata.

Michels: "cine zice organizatie, zice oligarhie" (legea de fier a oligarhiei). El considera partidele politice elemente fundamentale ale democratiei. Felul in care acestea sunt structurate, precum si modalitatea lor de functionare in interior, detrmina caracteristicile sistemului politic democratic.

Legea de fier a oligarhiei arata ca orice organizatie, partid politic, are aspectul unei structuri ierarhice oligarhice. Partidele sunt constituite intr-un mod piramidal, fapt ce ilustreaza imposibilitatea unei democratii reale. Criticile interbelice aduse democratiei parlamentare, axate pe teoriile despre dominatia elitelor au fost amplu comentate si analizate in cadrul teoriei democratiei, care in efortul de a dovedi legitimitatea democratiei, fie le-a respins in totalitate, fie a pastrat doar partea compatibila cu sistemul democrat.

La mijlocul sec. XX, Joseph Schumpeter construieste modelul elitismului competitional, ca model propriu democratiei liberale. Importanta este explicarea modului in care functioneaza democratia si nu expunerea normativa a ceea ce ar trebui sa fie.

Doctrina clasica a democratiei considera ca sistemul politic democratic presupune un aranjament instiutional (care sa creeze decizii politice) prin care se realizeaza binele comun, determinandu-i pe oameni sa decida mersul lucrurilor prin alegerea unor indivizi care se vor reuni in vederea indeplinirii vointei cetatenilor.

Democratia abordata de Schumpeter, in maniera realista, se va diferentia de cea clasica, intrucat nu va face apel la notiuni ca binele comun sau autoguvernare. "nu exista un bine comun asupra caruia toti oamenii, cu forta argumentelor rationale, sa cada de acord." (Schumpeter) In opinia lui, democratia trebuie privita ca o metoda prin care indivizii cuceresc puterea de a decide printr-o lupta competitiva pentru voturile cetatenilor. Rolul esential al electoratului este de a legitima clasa conducatorilor politici. Alegatorilor nu se poate si nu trebuie sa li se ceara altceva decat sa accepte sau nu anumiti lideri politici, care se lupta intre ei pentru obtinerea unui numar mare de voturi, intr-o maniera ce aminteste de tehnicile firmelor comerciale de cucerire a clientilor. Exista un numar de elite provenite din partide politice care candideaza pentru obtinerea puterii politice.

Democratia este procedura care reglementeaza, prin apel la voturile cetatenilor, felul in care elitele politice acced la guvernare. Partidul si politicienii sunt reactia fireasca la faptul ca masa electoratului e incapabila sa actioneze altfel decat haotic si constituie o incercare de a regla competitia politica intr-un mod similar practicilor comerciale. Viziunea elitist competitionala asupra democratiei accentueaza importanta pluralismului politic, rolul hotarator al conducerii politice si al tehnicilor electorale de cucerire a voturilor reducand in acelasi timp patriciparea politica a cetatenilor doar la momentul alegerii elitelor care vor controla puterea.