Euro - scepticii si Uniunea Europeana

Euro - scepticii si Uniunea Europeana

Cei care sunt categoric impotriva U.E. se considera adeptii culturii europene si a civilizatiei occidentale. Idei privind (re)unificarea Europei exista de peste 1.500 de ani, cand a avut loc prabusirea Imperiului Roman de apus. In evul mediu ele au avut un aspect religios, pentru ca in epoca moderna sa capete un aspect mai mult laic. Aceste idei nu au avut un prea mare succes - epoca moderna constituindu-se pe schisma protestanta, revolutia burgheza, imperialismul marilor puteri si nasterea ideii de natiune. Dupa al doilea razboi mondial, Europa s-a trezit ingenuncheata in fata S.U.A. si a U.R.S.S. fiind impartita practic intre aceste superputeri. Cu ajutor american - fara a fi totusi niciodata lasate din "lesa" - tarile occidentale si-au reconstruit economiile. S-a impus ideea unei cooperari cat mai bune intre ele si formarea unui cadru in care sa nu poata avea loc un razboi intre ele. Astfel s-a format Uniunea Europei Occidentale sau Piata Comuna.

Cei care sunt impotriva Uniunii Europene considera ca pe scheletul acestei constructii politice - demne de apreciat dealtfel - a aparut astazi U.E., care este considerata a fi un dezastru pentru toti cetatenii Europei - pentru francezi, germani, italieni, danezi, englezi, mai de curand unguri etc. Fiecare cetatean occidental a simtit pe pielea sa scaderea dramatica a nivelului de trai odata cu trecerea la moneda unica. Fiecare cetatean a simtit cresterea somajului, scaderea nivelului de trai, declinul economic, trecerea bogatiilor nationale catre o structura supranationala rapace.

Un alt punct de vedere tot in acest sens este acela ca Uniunea Europeana este un organism extrem de birocratic, sistemul de conducere al sau fiind considerat a fi artificial, ineficient si extrem de corupt, U.E. fiind o organizatie cu totul nenecesara, ba chiar mai mult, un "parazit" din ce in ce mai puternic care vlaguieste popoarele europene. Din punct de vedere politic, U.E. este considerat a fi un stat totalitar, condus de o "elita" birocratica ce isi doreste permanentizarea puterii, si, chiar daca formal exista partide politice, parlamente, chiar si opozitie, rezultatele alegerilor ar fi stabilite dinainte. Totodata, miscarile sau partidele considerate "periculoase", in general partidele extremiste din multe state ale Uniunii Europene, cum ar fi Frontului National din Franta sau Partidul Libertatii din Austria ar fi tinute in frau.

In viziunea celor care sunt impotriva Uniunii Europene, scopul acestei organizatii ar fi acela de a distruge natiunile, cultura europeana, care in mod genetic este o cultura a natiunilor - franceza, engleza, germana, italiana, romana etc. - si traditiile nationale si de a forma un imperiu asemanator cu S.U.A. - datorita impartirii in state - si subordonat in fond acestuia, limba unica fiiind engleza.

Un alt punct de vedere este acela ca U.E. se remarca prin introducerea de reglementari - specifice unui control etatist totalitar - in cele mai marunte lucruri aspecte ale economiei si ale societatii. Gainile, porcii, cainii trebuie dotati cu microcipuri, semintele de plante sau puietii care sunt vanduti prin piete au nevoie de un "certificat" de sanatate! Un alt exemplu hilar: in U.E. se pot vinde doar castraveti cu o curbura de un maxim precizat si lungimi intre anumite limite precise. Exemple se pot da cu duiumul

S-a spus ca U.E. s-ar dori a fi o refacere a Imperiului Roman. In viziunea euro - scepticilor s-ar putea spune ca e vorba de refacerea perioadei de decadenta a Romei. In orice caz, diferentele sunt majore. Roma s-a cladit de-a lungul secolelor prin cuceriri teritoriale. De asemenea, cultura romana a avut drept contrapondere cultura greaca - ceea ce a dus dealtfel, in cele din urma, la divizarea Imperiului. Pe langa greci, romanii au cucerit multe popoare cu o cultura mult mai veche decat a lor - si fata de toate acestea a dus o politica de toleranta. Libertatea de gandire din epoca de aur a Imperiului Roman este de neatins in zilele noastre Ceea ce ne impune U.E. ar fi o religie unica - banul, un unic mod de viata si de gandire - corectitudinea politica, o renuntare la identitatea nationala, la cultura si la limba materna etc.

Un celebru autor englez[1], intr-una dintre lucrarile sale, face chiar o paralela intre Uniunea Europeana si al treilea Reich considerand ca, desi adeseori se spune ca nazistii si fascistii sunt doar niste extremisti xenofobi si nationalisti, in totala opozitie fata de "bunele" organizatii internationale cum ar fi U.E. - un copil al razboiului, totuti exista nenumarate similitudini intre cele doua notiuni. Cea mai importanta asemanare ar fi, o carte publicata in 1942 si intitulata "Comunitatea europeana" si in care, principalul sau autor, doctor in economie, a militat in 1940 pentru o "Uniune a Europei Centrale" si o "zona economica europeana" si pentru rate fixe de schimb, alfel spus, pentru o moneda comuna (de genul euro).

In aceasta carte, autorul[3] a scris: "Nici o natiune europeana nu poate atinge singura un inalt nivel de libertate economica, compatibil cu toate cerintele sociale. Formarea unor blocuri economice foarte largi urmeaza o lege naturala a dezvoltarii acordurile interstatale din Europa vor controla fortele economice generale Trebuie sa existe o pregatire pentru a subordona propriile interese, in multe cazuri, intereselor comune ale Comunitatii Europene."

Unul dintre coautori[4] scria ca "economia nationala clasica e moarta destinul comunitar este cel al unei economii europenedestinul si extinderea cooperari europene depinde de un nou plan economic unitar". Un alt coautor obseva ca "Avem sarcina de a realiza o Comunitate europeana. Sunt convins ca acesta efort va continua dupa sfarsitul razboiului." Ordinele lui Goering din 1940 prevedeau un proiect pentru o "unificare economica pe scara larga a Europei". In acelasi an, Goebbels compara drumul spre unificare al Germaniei din secolul 19 cu cel de unificare al Europei din secolul 20, afirmand totodata ca "peste 50 de ani, oamenii nu vor mai gandi in termeni de tari".

Ribbentrop a propus in 1943 un plan pentru o confederatie europeana. Guvernatorul Olandei Seyss-Inquart, spunea ca "noua solidaritate europeana si cooperare economica vor duce la o rapida crestere a prosperitatii, odata ce granitele economice nationale sunt inlaturate."

Si alti oficiali nazisti gandeau la fel. Quisling spune ca nu exista nici o opozitie intre national-socialism si cooperarea economica europeana. Un ministrul francez din guvernul de la Vichy[6] afirma ca Franta trebuie "sa abandoneze nationalismulsi sa-si ia locul in Comunitatea Europeana, cu demnitate." Dupa cuvintele unui alt celebru autor englez "Comunitatea Europeana a fost in intentia nazistilor drept o cauza comuna impotriva Marii Britanii si ca un sistem de liber schimb."

In cartea sa[8], acelasi autor englez mentionat enumera o lista de paralele intre "Europa lui Hitler" si "Europa de azi":

- Europaische Wirtshaftsgemeinschaft = Comunitatea Economica Europeana

- European Currency System = European Exchange Rate Mechanism

- Europabank (Berlin) = European Central Bank (Frankfurt)

- European Regional Principle = Committee of the Regions

- Common Labour Policy = Social Chapter

- Economic and Trading Agreements = Single Market

Urmatoarele citate ar fi de asemenea interesante:

"Doar germanii pot organiza cu adevarat Europa" (Goebbels)

"Viitorul va apartine germanilor atunci cand vom construi Casa Europei"(Helmuth Kohl)

"Sistemul economic anglo-saxon, economia nationala clasica, este mort"(Heinrich Hunke)

"Este esential sa stabilim o unica moneda europeana pentru a contracara valorilor anglo-saxone." (ministrul belgian de finante, Phillipe Maystadt,1996)

Cei care sunt impotriva Uniunii Europene nu doresc totusi sa insinueze ca toti "eurofilii" sunt apropiati de ideologia nazista, evident ei neimpartasind rasismul lui Hitler, fiind democrati liberali. Totusi, ei considera ca toate regimurile totalitare se bazeaza pe concentrarea puterii in mainile unei birocratii centrale, cu totii dorind sa controleze viata privata a cetatenilor si sa dea directive fara a consulta un parlament liber ales. Pe scurt, chiar daca eurocratii nu au o ideologie totalitara, au un compartament care aminteste de totalitarism.[9]

O alta paralela facuta de contestatarii UE ar fi aceea referitoare la Uniunea Europeana - Uniunea Sovietica, UE avand mai multe sanse de reusita decat fosta Uniune Sovietica, chipurile pentru ca UE, cu ajutorul marilor corporatii monopoliste, va da oamenilor "ce vor ei", hrana din belsug de calitate proasta, dar frumos ambalata sau produse farmaceutice care sa faca omului viata mai suportabila. Individul s-ar retrage intr-un "cocon" in care poate exista singur (clasicul individualism occidental), toate nevoile sale fiind asigurate de UE si de stat. Odata devenit total dependent, el va resimti teroare fata de orice initiativa care sa-i schimbe status-quo-ul. Exemplele pe care le dau aceste persoane ar fi acelea ale Spaniei si Portugaliei, tari care au aderat in anul 1986 si in care s-au pompat sume enorme de bani, si care acum considera UE drept un fel de mana cereasca, paralela mergand chiar mai departe, ele asemanandu-se cu primii castigatori a jocurilor piramidale.

In sprijinul celor afirmate mai sus, sta si afirmatia recenta tinuta chiar la Bruxelles de un fost dizident sovietic Vladimir Bukovsky[10] care spunea ca "Uniunea Europeana - numita de fostul presedinte sovietic Gorbaciov "Noul Soviet European" - reprezinta o continuare a viziunii totalitariste cu care el s-a luptat in Rusia. Ea este un monstru care trebuie distrus, cu cat mai repede, cu atat mai bine, inainte sa se dezvolte intr-un stat pe deplin totalitar."

Bukovsky a facut referire la documente confidentiale din arhivele sovietice la care a avut acces in 1992. In opinia sa, acestea confirmau existenta unei conspiratii destinate a transforma Uniunea Europeana intr-o organizatie de tip socialist, prin aceasta referindu-se "la anumite structuri, anumite ideologii care sunt induse, la planuri, directii, la inevitabila expansiune; la anularea natiunilor, care a fost scopul Uniunii Sovietice. In timp ce marxism-leninismul promitea sa accelereze "stergerea" statelor nationale, regimul sovietic - la fel ca toate regimurile cu radacini in marxism - si-a consolidat puterea si s-a razboit cu identitatile nationale. URSS a devenit un stat foarte puternic, insa pe seama obliterarii natiunilor, Uniunea Europeana urmand aceleasi obiective in numele crearii unei noi identitati europene".

Referitor la arhivarea pe termen lung a informatiilor electronice, tot in viziunea opozantilor UE, ar avea loc o supraveghere totala a vietii cetatenilor, argumentele fiind deseori puerile, prin:

Arhivarea informatiei electronice. Operatorii de telefonie si internet vor fi obligati sa pastreze cel putin trei ani orice informatie privind traficul electronic (la cine suni, cui trimiti sms, e-mail, ce pagini internet vizitezi etc.).

Perchezitii secrete la domiciliu. Politia secreta poate efectua perchezitii domiciliare secrete si confisca obiecte. Acelasi drepturi le va avea si politia obisnuita, in cazul infractiunilor grave.

3. Ascultarea preventiva a convorbirilor telefonice. Politia va putea asculta convorbiri telefonice chiar daca nu s-a savarsit nici o infractiune, dar considera ca exista un asemenea risc.

4. Informatiile pot fi utilizate si "colateral". Informatiile rezultate in urma interceptarii convorbirilor telefonice ori a corespondentei electronice, pot fi folosite de autoritati si in alte cauze decat cele pentru care au fost utilizate initial.

5. Interceptarea convorbirilor si a corespondentei persoanelor nesuspectate de savarsirea vreunei infractiuni, daca politia considera de interes acest lucru.

6. Prelevarea de probe ADN de la persoane, fara conditionarile actuale. Cu alte cuvinte, impotriva vointei persoanei.

7. Posibilitati sporite pentru organele de politie, de a lucra sub identitate falsa si de a depune marturie in fata instantei de judecata sub date de identitate false.

Ministrul suedez, Thomas Bodstrm, sustine ca deja operatorii de telefonie si internet arhiveaza informatii electronice la solicitarea politiei si ca este de preferat sa existe o reglementare legala in acest sens.

In opinia celor "anti - UE" aceasta propunere reflecta o "atitudine isterica" in combaterea cu orice pret a criminalitatii si a asa-zisului "terorism", reprezentand totodata o violare grosolana a vietii private. In plus, informatiile pot ajunge si in alte maini, putand fi folosite in scopuri necurate - spre exemplu, santaj. Exista dovezi ca autoritatile nu pot garanta securitatea unei astfel de baze de date.

In aceiasi ordine de idei, Federatia Internationala a Ziaristilor (IFJ) afirma ca in statele UE, exista o "cultura a supravegherii de rutina" a ziaristilor de catre politie, care pune in pericol libertatea presei. IFJ a protestat de asemenea fata de incalcarea drepturilor jurnalistilor in Danemarca, unde doi ziaristi au fost chemati in instanta si risca sa fie condamnati la inchisoare pentru publicarea de "informatii obtinute ilegal de o terta parte", intr-o ancheta asupra motivelor invocate de autoritati pentru a sustine razboiul din Irak.

In ceea ce priveste Constitutia Europeana, iata cum sunt interpretate unele dintre prevederile sale de catre contestatarii Uniunii Europene:

- U.E. isi schimba statutul din cel actual de organizatie bazata pe intelegere mutuala, devenind un veritabil nou stat. (art. I-1). Astfel, U.E. capata personalitate juridica, legile sale avand intaietate fata de cele ale guvernelor nationale (art. I-6). Totodata, U.E. iti propune sa realizeze o "coeziune" intre statele membre. Pe scurt, noua constitutie inseamna disparitia tarilor europene;

- Se creeaza institutia presedintelui U.E. (art. I-22) care va fi cel mai puternic om din noul stat - mult mai puternic decat actualul presedinte al Consiliului. Noul presedinte va fi practic un imparat, neales de cetatenii europeni, nici macar la modul indirect - prin parlamentul european (organism dealtfel pur decorativ);

- Noua constitutie permite U.E. sa aiba o politica externa si de razboi comuna (art. I-12). Statele membre sunt obligate sa se conformeze neconditionat acestei politici. Va exista un ministru de externe al U.E. (art. I-28);

- Guvernele nationale nu vor avea dreptul sa faca legi, exceptand doar anumite cazuri. Legile comune acopera practic toate domeniile: piata interna, politici sociale, agricultura, mediu, protectia consumatorului, transportul, energia, libertatile, securitatea justitia, sanatatea publica, etc.

- Sistemul actual de veto national va fi eliminat. Legile "emanate" de la Bruxelles vor deveni obligatorii pentru toti cetatenii U.E.

- "Reforma justitiei" inseamna crearea unei structuri proprii a U.E. cu procurori, curte suprema (art. III-273). etc. Codul penal european va elimina codurile penale nationale. De asemenea, se va crea o forta politieneasca numita Europol, care va beneficia de imunitate in fata guvernelor nationale;

- Prin articolul II-112, drepturile fundamentale ale omului pot fi "limitate" daca acest lucru este "necesar pentru obtinerea obiectivelor de interes ale U.E.". Articolul II-114 interzice orice campanie politica de a critica orice aspect al Constitutiei Europene;

- Actuala structura de conducere a U.E. - total nedemocratica - va deveni prin Constitutie permanenta. Comisia Europeana, nealeasa de nimeni, este singura in masura sa propuna legi (art. I-26). Banca Centrala Europeana controleaza finantele U.E.;

- Posibilitatea unei tari de a parasi U.E. este practic nula prin Constitutie.

Au fost elaborate[11] de asemenea si asa zisele argumente impotriva Constitutiei Europene, 11 la numar, dupa cum urmeaza, unele explicatii date de cei care sunt impotriva Uniunii Europene fiind de-a dreptul hilare:

1. Proiectul constitutional este un plan pentru o Uniune Europeana mai centralizata, mai inegala si mai nedemocratica, in care controlul cetatenilor obisnuiti este transferat in si mai mare parte "elitelor" politice din statele membre, in special din cele mari cum ar fi Franta si Germania.

2. Pana acum, Uniunea Europeana s-a bazat pe tratate intre statele membre, fiind o creatie a acestora si neputand exista in lipsa lor. Insa "tratatul constitutional" pune bazele unui nou stat, facand din UE o persoana juridica pe plan international, separata si superioara statelor membre, capabila de a negocia tratate cu tari straine, ceea ce statele membre nu vor mai putea face. Cetatenii europeni doresc ca statele lor sa fie independente si conduse de guverne care raspund in fata lor si nu ca tarile lor sa se reduca la statutul de provincii intr-un superstat centralizat ale carui politici sunt decise de comitete supranationale cum ar fi "Comisia Europeana", "Consiliul de Ministri" si "Curtea de Justitie", care au o conduceri "elitiste", nedemocratice.

3. Constitutia UE face apel la toate tratatele anterioare, cum ar fi Tratatul de la Roma sau Tratatul de la Nisa si incorporeaza elementele lor principale. Asta ar trebui sa fie un prilej pentru a redefini aceste elemente, pentru a repatria puterile de la Bruxelles catre tarile membre si pentru a remedia lucrurile evident gresite - cum ar fi de exemplu "politica agricola comuna" (P.A.C.), Euroatom, si, in general, nesfarsitele reglementari si reguli emanate de la Bruxelles. Cetatenii vor asemenea schimbari, insa Constitutia UE exprima exact opusul lor.

4. Cetatenii europeni, in general, nu au nici macar habar de reglementarile cuprinse in aceasta Constitutie a UE. Asta spune foarte mult despre ce intelege UE prin "mai multa democratie, transparenta si eficienta".

5. Articolul I-10 al Constitutiei UE: "Constitutia, si legile adoptate de institutiile UE au intaietate in fata legilor statelor membre". Aceasta reglementare nu a aparut explicit in nici unul dintre tratatele anterioare. Mai mult, aceasta "inovatie" se va aplica in toate domeniile, nu doar in cele acoperite de tratatele anterioare. Aceasta va inlatura practic democratiile nationale si independenta politica a statelor membre. Din punct de vedere politic, dar si legal, statele membre se vor transforma in niste provincii ale unui nou stat numit Uniunea Europeana, iar Constitutiile si legile lor vor fi subordonate Constitutiei si legilor UE.

6. Noua Constitutie inlocuieste de asemenea sistemul actual de vot ponderat stabilit prin Tratatul de la Roma, printr-un nou sistem in care legile vor fi votate printr-o majoritate simpla a statelor atata timp cat populatia acestora atinge 60% din populatia UE. Aceasta avantajeaza fireste statele care au o populatie mai mare - dand de exemplu puteri mai mari Germaniei si Frantei, care, impreuna, constituie aproape 40% din populatia UE. In consecinta, legile UE vor trece mai usor, centralizarea va spori, iar parlamentele nationale - si cetatenii care le aleg - vor avea puteri tot mai reduse. Aceasta inseamna mai putina democratie, nu mai multa asa cum se declama.

7. Constitutia elimina controlul national in 30 de noi arii politice. Printre acestea se numara si procesele civile si penale, legi privind dreptul de azil si imigratia, instituirea unei politii europene, Europol si a unei Curti de Justitie, Eurojust, politici privind energia, fondurile structurale, tratatele culturale si nu in ultimul rand, cultura. Oamenii de rand nu vor o asemenea extindere imensa a puterilor UE. Aceasta extensie nu e necesara si nu e nici democratica.

8. Noua Constitutie elimina sistemul actual de rotatie a presedintiei UE la fiecare 6 luni, instituind in schimb functia de presedinte al UE, ales de Parlamentul European pe o perioada de 5 ani. De asemenea, Constitutia stabileste functia de ministru de externe al UE si un serviciu diplomatic, separat de cele ale tarilor membre, si de asemenea un Procuror Public.

9. Constitutia interzice Statelor membre sa duca o politica externa independenta. Articolul I-15 spune clar: "Statele membre vor urma activ si fara rezerva politica externa si de securitate a Uniunii Europene, intr-un spirit de loialitate si de solidaritate mutuala si vor indeplini actele adoptate de Uniune in aceste domenii.". Termenul de "loialitate" este emblematic pentru subordonarea statelor membre in fata Uniunii Europene. Articolul     I-40 viseaza formarea unei aliante militare intre statele membre si a unei politici comune de aparare, care va inlocui obligatiile catre NATO ale statelor membre in aceasta organizatie, si va sfarsi neutralitatea statelor care nu sunt membre NATO.

10. Constitutia da puterea Curtii de Justitie de la Luxemburg de a stabili "drepturile fundamentale ale cetatenilor UE", trecand peste Constitutiile nationale si Curtile Supreme de justitie, la fel si peste Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg. Aceasta permite Curtii de Justitie a UE sa intervina practic in orice domeniu al vietii si societatii, cum ar fi - dreptul la viata, legile familiei, legile proprietatii, legislatia muncii, educatie si invatamant, reglementarea cultelor etc. La ora actuala, in unele domenii sensibile, exista diferente in asemenea standarde printre tarile membre UE - cum ar fi in domeniul detentiei preventive, legalizarea sau nu a drogurilor usoare, avortul, eutanasia etc. Ar trebui oare ca o Curte de Justitie a UE sa aiba putere de a impune acelasi standard asupra Europei? Aceasta propunere are de-a face de fapt cu dorinta de a extinde tot mai mult puterile UE. Uniunea Europeana ar trebui sa respecte drepturile omului; nu sa aiba puterea de a decide care sunt drepturile noastre.

11. Articolul I-12 al Constitutiei permite Presedintilor si primilor ministri sa treaca orice arie politica din domeniul unanimitatii spre cel al votului majoritar, fara a fi nevoie de a adopta tratate noi in acest scop care sa fie ratificate de Parlamente sau prin referendumuri populare. Articolul I-17 spune ca daca aceasta Constitutie nu ofera suficiente puteri UE pentru a-si atinge obiectivele, Consiliul de Ministri poate "lua masurile necesare" pentru a conferi UE respectivele puteri.

Contestatarii Uniunii Europene considera ca articolele din Constitutia Europeana prezentate mai sus ofera un cadru pentru ca tot mai multe puteri sa fie luate parlamentelor nationale si cetatenilor care le aleg si sa fie conferite structurilor nealese ale Uniunii Europene, acest fapt fiind unul profund anti-democratic.

Aceste concluzii sunt repetate si de economistii din sectorul privat, care privesc cu ingrijorare situatia. Acum un an, grupul financiar HSBC a produs un raport intitulat "Necazul cu Europa" in care se arata ca, in zona euro, cresterea economica a scazut la 1,5 % cu sanse sa se ajunga la mai putin de 1% daca nu se va interveni. Documentul mai previziona o crestere, intre 2006 - 2009, cu doar 1,8 procente, urmand sa scada apoi la 1,5 si chiar 1,2% in perioada 2020 - 2029.