FACTORII DETERMINANTI AI MIGRATIEI

FACTORII DETERMINANTI AI MIGRATIEI

Natura, cauzele, tendintele si intensitatea cu care s-a manifestat migratia a constituit de mult obiectul analizei teoretice contemporane. Examinarea acestor fenomene a fost totdeauna conjugata cu realitatile lumii contemporane, care ii confera nuante, tendinte si aspecte noi legate de procese si conditii complexe cum sunt: agravarea crizei economiei mondiale, intensificarea dominatiei monopolurilor, desfasurarea revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, accentuarea inegalitatii economice dintre tarile capitaliste, precum si accentuarea decalajelor economice dintre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Toate acestea fac ca migratia sa aiba un caracter deosebit de complex si cu efecte multiple asupra relatiilor economice internationale, asupra fiecarei economii nationale, cat si asupra indivizilor.

Motivele care stau la baza migratiei persoanelor si modalitatile de realizare a acesteia sunt extrem de variate si necesita a fi analizate separat. Astfel, daca supunem analizei motivul care sta la baza emigrarii suntem pusi in postura de a raspunde la doua intrebari cheie:

Ce anume ii determina pe emigranti sa ia hotararea plecarii din tarile de origine?;

Ce anume ii atrage la tarile de destinatie?

Cautand raspunsul la prima intrebare constatam ca factorul esential care stimuleaza plecarea oamenilor din tarile de origine este speranta pentru un viitor mai bun si ideea ca obtinerea unui anume profit poate sa le garanteze acest viitor. Profitul urmarit este strans legat de conditiile existente in locurile de origine, conditii care constituie elementul de baza al motivelor ce determina emigrarea.

Fiecare individ care migreaza are propriile sale motivatii care stau la baza acestei decizii, este influentat de anumiti factori care actioneaza diferit sau concertat asupra      sa, el insusi actionand, la randul sau, in circumstante specifice de aceea, studiul acestui fenomen, care trebuie sa fie abordat nu numai de catre economisti ci si de catre sociologi, psihologi, demografi, analisti politici si alte categorii de specialisti - necesita sa fie privit din doua perspective:

1. perspectiva individuala, care ia in consideratie:

1. individul ce migreaza drept o fiinta umana rationala care are propriile evaluari si drepturi de a decide si alege destinatia care ii asigura combinatia optima a elementelor motivationale (costurile calatoriei, siguranta acesteia si securitatea personala, problema locului de munca, a salariatului, a conditiilor de trai etc.);
2. individul privit drept c"canal uman" care incorporeaza in sine investitii deosebit de valoroase (ce tin de sanatate, calificare, educatie, experienta etc.), capital care tinde sa capete, ca orice alt tip de capital, din utilizarea investitiei sale, maximum de profit.

2. perspectiva structurala care ia in consideratie conditiile carora trebuie sa le faca fata indivizii care migreaza si care le vor influenta si determina decizia si implicit viata.

Exista doua categorii de factori care ii imbina pe cei de natura economica, sociala, politica, demografica, ambientala etc. si care determina migratia, combinand cele doua perspective:

factori care ii "imping", ii forteaza pe indivizi sa emigreze,, sa isi paraseasca tara de origine;

factori care ii "atrag", ii captiveaza pe indivizi spre anumite destinatii, tari de emigrare.

Interconditionarea si interactiunea celor doua perspective sunt obiective intrucat structurile nu pot fi constituite decat in indivizi, care, la randul lor, nu pot lua decizii decat in cadrul acestor structuri, decizii prin care indivizii creeaza, sau modifica efectiv, cadrul acestor structuri, decizii prin care indivizii creeaza sau modifica efectiv cadrul economic, politic, cultural in care traiesc.[2]

In general, asa cum rezulta din cadrul retrospectivei istorice si a modului de manifestare a fenomenului migratiei contemporane, principalii factori care influenteaza si/sau determina emigrarea sunt:

saracia si o sansa minima de a obtine un loc de munca in tara de origine;

calamitatile naturale si dezastrele ecologice produse in zona sau existenta unor amenintari in aceasta directie;

conflictele locale si regionale;

persecutiile politice sau religioase, indeosebi atunci cand acestea imbraca forma actiunilor teroriste;

crizele economice prelungite;

cresterea rapida a numarului populatiei ca urmare a sporului ridicat al natalitatii;

suprapopularea unor centre urbane ca urmare a migratiei interne;

promovarea unei politici care incurajeaza efectuarea controalelor formale la plecarea din tara de origine;

inexistenta obligativitatii vizelor pentru deplasarea imigrantilor in diferite tari de tranzit sau usurinta cu care ambasadele (consulatele) acestor tari emit vizele solicitate de emigranti

existenta discrepantelor intre sistemele democratice ale diferitelor state si optiunile cetatenilor din tarile de origine;

posibilitatile mari ale sistemelor de comunicatii si, prin intermediul acestora, realizarea unor contacte cu imigrantii deja stabiliti in alte zone ale globului, care ii influenteaza pe cei apropiati in luarea deciziei de a emigra.

Bineinteles ca, in ceea ce priveste factorii care determina emigrarea, exista si o serie de particularitati de ordin strict personal - spre exemplu: motivul reintregirii familiei, al emigrarii temporare pentru studii sau pentru tratamente medicale etc. -, factori care nu trebuie minimalizati.

In ceea ce priveste raspunsul la cea de-a doua intrebare, principalul factor de atractie il constituie inegalitatile in standardele de viata existente intre tarile de origine ale emigrantilor si tarile tinta (de destinatie). Sub acest aspect emigrantii intrevad posibilitati multiple "de mai bine" in alte zone geografice, posibilitati care in general constau in:

numeroase solicitari pentru munca ieftina, de regula necalificata, in anumite sectoare economice accesibile lor;

chiar si in conditiile unei munci mai prost platite, castigurile realizate in tara de destinatie sunt mult mai mari decat cele obtinute in conditii de munca asemanatoare in tara de origine;

posibilitatea unei afirmari pe plan profesional, posibilitate care in tara de origine este inexistenta sau limitata (acest aspect genereaza asa numitul exod al "creierelor" -personalul cu studii superioare si cu reale potente in domeniul cercetarii stiintifice sau al aplicatiilor IT);

existenta unor masuri de securitate sociala atractive;

libertatea persoanei si posibilitatea exercitarii depline a drepturilor fundamentale ale omului in tarile democratice, fata de controlul sever exercitat in tarile cu regimuri dictatoriale;

posibilitatile oferite de piata comerciala "la negru" prin intermediul careia imigrantii intrevad obtinerea de castiguri substantiale intr-un timp scurt;

prezenta comunitatilor de straini, formate de regula din conationali ai emigrantului si care ii pot oferi sansa unei integrari rapide;

situatia economica, privita prin prisma alimentarii pietei cu bunuri de larg consum si a calitatii acestora;

mediul existent in tara tinta (natural, ambiental din cadrul comunitatii, de afaceri etc.) care sporeste confortul si conduce la cresterea nivelului de trai;

starea de normalitate si de legalitate care garanteaza securitatea sociala in tara de destinatie.