ROMANIA SI CONCERTUL EUROPEAN: "DE LA CRIZA ORIENTALA" LA MARILE ALIANTE ALE SECOLULUI AL XX-LEA

RELAtIILE INTERNAtIONALE

ROMANIA SI CONCERTUL EUROPEAN: "DE LA CRIZA ORIENTALA" LA MARILE ALIANTE ALE SECOLULUI AL XX-LEA

CHESTIUNEA ORIENTALA, RAZBOIUL CRIMEII SI CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS DIN 1856

"Problema orientala" = criza politico-diplomatica aparuta in Europa in sec XVII, pe fondul reculului IO. In sec al XIX-lea Rusia se autoproclama "aparatoare a slavilor si ortodocsilor din IO" si isi asuma rolul de "pacificator" al Pen Balcanice. In realitate, acest stat si-a consolidat pozitiile in regiunea amintita, urmarind substituirea dominatiei IO cu propria dominatie. Celelalte MP ( si in special Anglia) doresc mentinerea IO ca o contrapondere fata de crestera influentei Rusie in Balcani si in Orient.

Propaganda panortodoxa ruseasca este corect interpretata       emigratia pasoptista romaneasca, aflata in legatura cu cercurile politice occidentale. In pamflete introduse clandestin in Principate, acestia avertizau opinia publica rom de pericolul anexarii rusesti.

In 1853, in drumul spre Constantinopol, armata tarista a ocupat Principatele, incalcand Conventia de la Balta Liman (1849, ocuparea Princip doar in caz de tulburari) → protestele Angliei, Frantei si Prusiei, care se alatura Portii in incercarea de a stopa inaintarea Rusiei spre Stramtori.→ infrangerea Rusiei → Cogresul de pace de la Paris, 1856

Importanta Congresului de la Paris pe romani:

a oferit ocazia revizuirii statutului international al Principatelor, in sensul inlaturarii protectoratului rusesc

a creat cadrul necesar discutiilor referitoare la problema unirii Prinipatelor Romane: Franta, Prusia, Sardinia, Rusia au sustinut ideea unirii romanilor. Anglia, IO si Austria s-au opus . S-a vehiculat ideea ca rom nu ar dori sa se uneasca intr-un stat → compromis: Adunarile ad-hoc 1857 → Conferinta + Conventia de la Paris 1858, care urma sa joace rolul unei Constitutii pentru romani. Acest document a dovedit ca marile puteri nu au acceptat pe deplin dorinta de unire a romanilor. Ele au oferit romanilor o unire trunchiata.:

in      noul stat numit Principatele Unite al Moldovei si Valahiei ar fi trebuit sa functioneze domni, guverne si adunari legislative separate

se recunostea autonomia si neutralitatea noului stat, sub suzeranitatea Portii si garantia colectiva a marilor puteri

Alegerea lui A.I.Cuza in Moldova, la 5 ianuarie 1859 si in Tara Romaneasca , la 24 ianuarie 1859, dovedea respectarea Conventiei de la Paris, dar si impunerea de catre romani a propriei vointe.

Unirea Principatelor si crearea Statului rom mod au fost posibile datorita      aparitiei unei conjuncturi externe favorabile si dorintei romanilor de emancipare politica.

DIPLOMATIE SI ACTIUNE POLITICA (1866-1918)

Dupa crearea statului rom mod, obiectivul pol ext rom era obtinerea independentei si dobandirea unor garantii de securitate care sa apere Romania de posibilele agresiuni. Principele Carol I si politicienii rom au vazut in redeschiderea problemei orientale, in 1876, un prilej pentru schimbarea statutului internat al Romaniei.

Pentru a ajunge sa controleze Stramtorile Bosfor si Dardanele, Rusia, "protectoarea" slavilor si ortodocsilor din Blacani, a sprijinit, in a doua jumatate a sec XIX, o serie de rascoale antiotomane in Pen Balcanica. Statutul international al Tarii noastre nu ii mai permitea armatei Rusiei sa traverseze Romania fara un act semnt de ambele state in acest sens → 4 aprilie 1877, semnarea Conventiei romano-rusa.

Rusii au fost opriti la Plevna, un complex de fortificatii alcatuit din redute →Desi refuza initial sprijinul armatei romane, Marele Duce Nicolae, conducatorul suprem al armatei ruse, cere ajutorul principelui Carol I. → pe 10 mai 1877, Parlamentul Romaniei proclama independenta fata de IO → participarea la razboi, alaturi de trupele ruse → 1878, infrangerea Portii. Interventia diplomatiei internationale si patrunderea flotei engleze in Stramtori au impiedicat prabusirea IO.

Ø          Congresul de pace de la Berlin, 1878

recunoasterea independentei Romaniei si a Serbiei,

recunoasterea autonomiei principatului Bulgariei

Rusia si-a luat revansa, sporindu-si puterea in Balcani:      reprimea sudul Basarabiei (cedat Principatelor sub presiunea MP, in 1856) (controlul asupra gurilor Dunarii)

Dobrogea era cedata de Poarta Romaniei

Rusia a cerut dezarmarea armatei rom si ameninta cu anexarea terit romanesc → incalcarea Conventia din 4 aprilie 1877. Refuzul lui Carol si posibilele complicatii diplomatice au salvat situatia, dar amenintarea rusa ramanea. In aceste conditii, politicienii rom si-au indreptat atentia spre Occ, in speranta obtinenii unui sprijin importiva Rusiei.

Ø         Echilibrul de forte dupa 1878:

Sistemul de aliante realizat de Bismarck cu scopul de a impiedica Franta, dupa infangerea din1881:

1873, Alianta celor trei imparati: Germania, Austria, Rusia. Dupa Congresul de pace de la Berlin 1878, Rusia s-a indeparat de alianta.

1879 Germania si AU incheie o alianta defensiva si isi promit sprijin in cazul unui atac

1882, Italia se alatura G si Au deoarece era nemultumita de politica coloniala franceza din Africa. Din 1882 a existat Tripla Alianta ( Puterile Centrale)= G+Au+It + 1883 Romania

1883 Romania se alatura Puterilor Centrale: iesea din izolare diplomatica, se asigura impotriva unei eventuale actiuni a Rusiei care anexase deja sudul Basarabiei in 1878

"Politica mondiala" lansata de imp Germaniei Wilhelm II a det aparitia celei de a doua aliante europene: Tripla Intelegere (Antanta)= Franta,+ Rusia + Anglia

1892-1893: Franta + Rusia

1904 Anglia + Franta (Antanta cordiala)- delimitarea zonelor de infl in Africa (Maroc, Egipt)

1907 Anglia + Rusia- delimitarea zonelor de infl in Asia (Persia, Tibet)

Consecinta formarii acestor aliante poli-militare: tensionarea relatiilor internationale si declansarea unor crize pol-milit: Maroc 1905, 1911; Pen Balc 1908, 1912-1913.

Ø         Razboaiele balcanice:

Peninsula Balcanica a continuat sa ramana si la incep sec XIX "butoiul cu pulbere al Europei". Statele nat aparute dupa prabusirea dominatiei otomane promovau si sustineau curente nationaliste ale caror manifestari erau de multe ori violente. De asemenea, interesele strategice ale MP se intersectau in SE Europei si determinau amplicarea unei situatii deloc simple.

Primul razboi balcanic a izbucnit in 1912 : Bulgaria+ Serbia+ Grecia + Muntenegru ≠ IO invins→ Tratatul de pace de la Londra

Al doilea razboi balcanic a izbucnit din cauza pretentiilor exagerate ae Bulgariei → coalizarea fostilor aliati, la care s-au adaugat Turcia si Romania → Pacea de la Bucuresti, 1913 (Romania anexa 2 judete din S Dobrogei, Durostor si Caliacra /Cadrilaterul)

Ø         Primul Razboi Mondial (1914- 1918)

Cauze:

politica militarista a marilor puteri (aliantele, inarmarea)

dorinta de suprematie a acestora

Pretext: atentatul de la Sarajevo, 28 iunie 1914. Cititi 1/56

à 28 iulie 1914 AU declara razboi Serbieià partenerii celor doua aliante pol-militare isi declara razboi:

Blocuri militare:

      Tripla Alianta/ Puterile Centrale

+ Italia (1882)+ Romania (1883) + IO (1914 ) + Bulgaria (1915)

      Tripla Intelegere/Antanta:

Franta + Rusia +Ag (1893, 1904, 1907) + Japonia (1914) + Italia (1915) + Portugalia, Romania (1916) + Grecia, SUA, China (1917)

Desfasurarea razboiului:

Germania invadeaza BelgiaàAg declara razboi Germaniei

Victoriile Germaniei in zona Liege, Lorena, Luxembourg

Oprirea germanilor pe Marna

Victoria Rusiei in Prusia Orientala

Infrangeri ale Rusiei la Tannenberg si Lacurile Mazuriene

razboi de uzura, in transee

se fol grenada, mitraliera, minele, casca de fier, masca de gaze, uniforme de camuflaj

statele beligerante organizeaza economia de razboi

Bulgaria si Italia intra in razboi

germanii ataca armatele Antantei la Verdun, unde pierde batalia. à contraofensiva Antantei pe raul Somme (englezii fol I data 47 de tancuri)

situatia provinciilor romanesti inainte de razboi

Basarabia-anexata la Rusia din 1812;

Transivania, Banatul, Crisana, Maramures si Bucovina- apartineau Imp. Habsurgic

Inainte de razboi Rom facea parte din Tripla Alianta ( 1883)

motivele aderarii Rom la Puterile Centrale:Reintregirea nationala(Basarabia), motive economice, originea dinastiei Hohenzolern.

Rom renunta la alianta cu PC din urmatoarele motive:Situatia rom din Transilvania, moartea regelui Carol I, regina Maria de origine britanica, I C Bratianu antantofil, influenteaza politica regala

In 1914, atitudinea oficiala a Rom. a fost hot la Consiliul de Coroana de la Sinaia: s-a decis ca Rom. sa ramana neutra (1914-1916). La 28 august 1916 Rom intra in razboi alaturi de Antanta pentru eliberarea Transilvaniei de sub dominatie a-u si pentru reintregirea statului. Trupele bulg-germane au ocupat Muntenia si sudul Moldoveiàcapitala la Iasi; luptele de la Marasti (Al. Averescu) Marasesti (Eremia Grigorescu), Oituz + Henri Berhelot.

Germania declanseaza razboiul total, inclusiv impotriva neutrilor, cu submarine (pe ca Ag sa nu mai poata fi aproviz) à SUA intra in razboi la 6 april 1917 de partea Antantei, care pierde Rusia din cauza Revol din oct 1917

3 martie 1918, Rusia incheie pace separata cu PC à Romania, izolata, este nevoita sa incheie Pacea de la Bucuresti, mai 1918, cu cditii f dure (tezaurul):

Romania incheie pace separata, urmand sa demobilizeze armata

Romania pierdea teritorii: crestele Carpatilor si Dobrogea

Era dependenta economic si politic de Puterile Centrale

Se recunostea unirea Basarabiei cu Romania

Germanii reiau ofensiva in Vest, dar sunt opriti pe Marna

Contraofensiva Antantei in iulie àgermanii sunt infranti in sept.

Capitulari:

29 septembrie 1918, Bulgaria

30 octombrie 1918, Turcia

3 noiembrie 1918, Austro-Ungaria

11 noiembrie 1918, Germania

Consecinta cea mai insemanta a Primului razb Mond: destramarea imperiilor multinationale. Pe ruinele acestora s-au format state nationale: Romania, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia.