GESTIONAREA MIGRATIEI - UN OBIECTIV PRIORITAR LA INCEPUTUL SECOLULUI XXI

GESTIONAREA MIGRATIEI - UN OBIECTIV PRIORITAR LA INCEPUTUL SECOLULUI XXI

La scara mondiala migratia este relativ redusa, cca 3% din populatia lumii. Desi fluxuri migratorii importante intalnim intr-un numar relativ moderat de state ale lumii "nici o tara din lume nu ramane in afara fluxurilor migratorii internationale'. Acestea sunt fie tara de origine, fie tara de tranzit sau de destinatie pentru migranti, ori detin toate cele trei atribute simultan. Asemeni fluxurilor financiare, comerciale ori de informatii sau idei, cresterea proportiei persoanelor ce traverseaza frontierele nationale se numara intre cei mai semnificativi indicatori de masurare a intensitatii procesului de globalizare".

Globalizarea si internationalizarea pietelor determina noi comportamente migratorii, o fluiditate sporita a deplasarilor teritoriale, fenomenele migratorii temporare avand o semnificatie aparte. Schimburile de populatie inter-tari, joaca un rol tot mai important, definit in principal pe doua paliere : al transferurile interculturale dintre state si al impactului politic al fluxurilor migratorii atat asupra statelor de origine cat mai ales asupra celor primitoare. In fapt, treptat, fenomenul migratiei, dintr-un obiectiv de studiu secundar sau rezidual a devenit unul principal, intensificandu-se eforturile pentru evidentierea diferitelor sale aspecte in mod sistematic si sistemic.

In acest context se impun urmatoarele precizari :

a)      constructia Europei de maine nu se poate realiza fara a obtine un consens in ceea ce priveste migratia internationala, fara a elabora o politica migratorie comuna. Cunoasterea fluxurilor migratorii efective, a atributelor si dinamicii acestora, permite definirea si a ajustarea echilibrelor in mediul economic si social. Migratia nu (mai) poate fi apreciata ca un fenomen instantaneu, imprevizibil, circulatia persoanelor avand determinari multiple, istorice, comportamentale, economico-sociale etc.

b)      noua economie, TIC, mijloacele moderne si tot mai rapide de transport, libera circulatie a persoanelor pe regiuni/teritorii intinse (teritoriul tarilor membre UE), fac ca notiunea de "spatiu" sa nu mai aiba o relevanta atat de mare in prezent. Emigratia nu mai este importanta prin libertatea de a trai si munci intr-un alt loc, ci reprezinta doar o varianta/optiune de schimbare temporara/permanenta a resedintei. Mai mult munca in strainatate poate sa presupuna sau nu deplasarea persoanei la locul de munca.

c)      presiunea fluxurilor migratorii catre spatiul UE, desi importanta pe termen mediu, nu va atinge cote alarmante. Obiectivul fixat de CE la Lisabona in martie 2000, potrivit caruia ". UE va deveni cea mai competitiva si dinamica economie a cunoasterii din lume, capabila de o crestere economica durabila acompaniata de ameliorarea cantitativa si calitativa a ocuparii fortei de munca si de o mai mare coeziune sociala" (Dcision du Conseil, 2001) schimba, in perspectiva politica statelor membre privitoare la circulatia fortei de munca. Nu este vorba de a se renunta la cuceririle de pana acum, ci de schimbarile pe care le va determina noua diviziune a muncii in care, probabil deplasarea spatiala a indivizilor, spatiul geografic, schimbarea resedintei vor avea relevanta mai mica in raport cu dinamismul circulatiei ideilor, al noului tip de relatii industriale, a capitalului social etc.

d)      in viitor migratia devine o sursa tot mai apreciata de completare a deficitului de forta de munca din tarile dezvoltate. Tarile membre UE, deja afectate de imbatranirea demografica se orienteaza spre atragerea de resurse de munca tinere bine instruite, competitive vor putea atenua efectele ce tind sa devina dramatice ale imbatranirii demografice[1], sa dezamorseze pe cat posibil o probabila bomba sociala.

e)      migratiei i se asociaza, intr-o masura tot mai ridicata avantaje/dezavantaje economice. Fiecare din cei afectati de fluxurile migratorii vor inregistra beneficii dar si pierderi, marimea si intensitatea acestora fiind dependenta de calitatea fluxurilor de iesire/intrare.

Aspectele mentionate, si nu numai, schimba perspectiva migratiei. Dintr-un fenomen aleator si nedorit, devine un instrument de politica economica si sociala. Aceasta presupune, o alta atitudine fata de fluxurile migratorii est-vest si sud-nord. Pe de o parte, o politica de deschidere pentru migratia est-vest cu scopul acoperirii deficitului de munca slab calificata si, pe de alta parte, intensificarea atragerii temporare/definitive a creierelor pentru sustinerea progresului prin tehnologii performante, deci prin forta de munca cu pregatire de varf. Pentru prima categorie, in functie de marimea deficitului vor exista bariere cantitative concretizate in contigentarea fluxurilor pe meserii si profesii.

Pentru a doua categorie se va intensifica competitia intre statele primitoare pentru atragerea de personal care sa acopere deficitul de inalta competenta, conditie pentru continuarea dezvoltarii tarilor membre UE si nu numai. Insa aceste fluxuri vor fi limitate pe termen mediu si lung pe de o parte datorita proceselor accentuate de imbatranire demografica din tarile est-europene si, pe de alta parte datorita accentuarii deficitului de forta de munca din tarile de origine. Cu toate acestea, inegalitatea economica, diferentele de venit dintre natiuni, dintre diferite categorii ocupationale isi vor mentine caracterul de puternica motivatie a proceselor migratoare.