ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CURTII CONSTITUTIONALE

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CURTII CONSTITUTIONALE

1. Locul si rolul Curtii Constitutionale

Adunarea Constituanta aleasa in mai 1990 a trebuit sa opteze intre controlul jurisdictional al constitutionalitatii legilor si controlul politic al acestora, fiecare avand avantaje dar, in acelasi timp, si dezavantajele sale. Autoritatea publica politico-juridica, special instituita pentru controlul jurisdictional al constitutionalitatii legilor, este Curtea Constitutionala care, ca si alte autoritati, cum ar fi Curtea de Conturi, Inalta Curte de Casatie si Justitie, are un statut constitutional, intrucat principiile sale de organizare si functionare sunt stabilite de Constitutie.

Caracterul politic al controlului consta in:

Procedura de desemnare a candidatilor la functia de judecator constitutional

Alegerea a sase dintre judecatori de catre cele doua Camere ale Parlamentului

Alegerea celorlalti judecatori (trei) de catre Presedintele Romaniei

Caracterul politic al jurisdictiei rezulta si din continutul politic al normelor fundamentale a caror garantare este asigurata prin efectuarea controlului.

Caracterul jurisdictional rezulta din:

Procedura de verificare a constitutionalitatii unei dispozitii legale

Statutul judecatorilor

Modul de organizare si functionare al autoritatii publice respective

Potrivit dispozitiilor cuprinse in art.146 din Constitutie, Curtea Constitutionala are, pe langa prerogative de control constitutional, si alte atributii care vizeaza asigurarea suprematiei normelor constitutionale in domenii de activitate de interes social si politic deosebit, cum ar fi:

Procedura de alegere a Presedintelui Romaniei;

Procedura de suspendare din functie a presedintelui Romaniei;

Exercitarea de catre cetateni a dreptului de initiativa legislativa;

Revizuirea Constitutiei;

Contestarea constitutionalitatii unui partid politic, s.a.

Curtea Constitutionala nu face parte din sistemul celor trei puteri in stat, fiind independenta fata de acestea, deci putem spune ca nu exista nici un raport de subordonare a Curtii fata de aceste trei puteri, cu toate ca judecatorii Curtii sunt numiti de puterea legislativa si puterea executiva (Presedintele Romaniei).

Locul Curtii Constitutionale in ansamblul organizarii puterilor in stat este stabilit de art.1, alin.2 din Legea nr.47/1992, potrivit careia Curtea Constitutionala este independenta fata de alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei si legii sale organice.

Constitutia a delimitat sfera de actiune a Curtii Constitutionale de domeniul de activitate al celorlalte autoritati publice. Legea organica a Curtii Constitutionale precizeaza ca scopul Curtii este garantarea suprematiei Constitutiei, deosebindu-l de atributia Presedintelui, de a veghea la respectarea Legii fundamentale, precum si de cel al Consiliului Legislativ. Potrivit art.142 alin.1 din Constitutie, aceasta autoritate publica este garantul suprematiei acesteia.

2. Organizarea Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania, ceea ce semnifica caracterul exclusiv al competentei acesteia. Nici o alta autoritate publica nu se pronunta - cu valoare de decizie obligatorie sau executorie - in ceea ce priveste constitutionalitatea legilor.

O autoritate publica cum ar fi Guvernul, Camerele Legislative, instantele pot sustine ca o lege este neconstitu-tionala, insa numai decizia Curtii privind neconstitutionalitatea sau, dimpotriva, caracterul constitutional al legii are caracter executoriu in materie.

Art.3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii prevede ca aceasta este singura in drept sa hotarasca asupra competentei sale, in cazurile expres si limitativ prevazute in art.144 din Constitutie.

Prin raportarea stricta a Curtii la atributiile ce i se cuvin prin Constitutie, rezulta ca aceasta autoritate publica indeplineste rolul de judecator constitutional in cazul in care se pronunta asupra:

Constitutionalitatii legilor si ordonantelor (art. 146 lit. a si b);

Regulamentelor Parlamentului (art.146 lit.c);

Initiativelor de revizuire a Constitutiei (art.146 lit.j);

Constitutionalitatii unui partid politic (art.146 lit.k);

Constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale.

Curtea Constitutionala se compune din 9 judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Cate un judecator este numit de Camera Deputatilor, de Senat si de Presedintele Romaniei. O treime din numarul de judecatori se innoieste din trei in trei ani.

Candidatii la functia de judecator al Curtii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de art.143 din Constitutie:

Sa aiba pregatire juridica superioara

Sa aiba o inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.

Curtea Constitutionala isi desfasoara activitatea in plen. In cadrul plenului deciziile sunt luate in prezenta a cel putin 2/3 din numarul majoritatii Curtii.

Atributiile conferite Curtii pot fi realizate numai prin adoptarea unei hotarari de catre majoritatea judecatorilor. Sedintele plenului se convoaca de catre Presedintele Curtii, din proprie initiativa sau la cererea altui judecator.

Potrivit art.9 din Legea nr.47/1992, Curtea Constitutionala are un presedinte ales prin vot secret pentru o perioada de trei ani, cu majoritatea voturilor judecatorilor. Alegerea se desfasoara in termen de 5 zile de la innoirea Curtii.

3. Competenta Curtii Constitutionale

Competenta Curtii este configurata in art.146 din Constitutie, ale carei prevederi sunt dezvoltate de Legea nr.47/1992. Potrivit art.146 din Constitutie, Curtea Constitutionala trebuie sa se limiteze la verificarea conformitatii constitutionale a dispozitiilor legale cu a caror neconstitutionalitate a fost sesizata.

In ceea ce priveste actele supuse controlului de constitutionalitate, prevazute de Legea fundamentala, acestea sunt:

Legile adoptate de Parlament, atat inainte de promulgare, cat si cele intrate in vigoare;

Regulamentele celor doua Camere legislative;

Ordonantele Guvernului;

Initiativele de revizuire a Constitutiei, indiferent de initiator;

Initiativele legislative prezentate de cetateni;

Tratate sau acorduri internationale.

1. Controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare (control anterior)

Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutio-nalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori precum si a Avocatului Poporului. Cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunica Guvernului si Inalta Curte de Casatie si Justitie si se depune la secretarul general de la Camera Deputatilor si de la Senat. In cazul in care legea a fost adoptata cu procedura de urgenta, termenul este de 2 zile.

In cazul in care sesizarea catre Curtea Constitutionala este facuta de unul dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern sau de Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceasta se va comunica Presedintelui Romaniei.

Dezbaterea are loc in plenul Curtii Constitutionale, cu participarea judecatorilor Curtii, pe baza sesizarii, a documentelor si punctelor de vedere primite. Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea legii se comunica Presedintelui Romaniei, precum si presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului.

In cazurile de neconstitutionalitate constatate de Curte, legea respectiva se trimite spre reexaminare Parlamentului ceea ce echivaleaza cu un veto suspensiv. Termenul de promulgare este de 10 zile de la primirea de catre Presedintele Romaniei a legii reexaminate de Parlament.

B.  Curtea se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale la sesizarea presedintilor Camerelor, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

C. Controlul constitutionalitatii

regulamentelor Parlamentului

Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutiona-litatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre cei doi presedinti ai celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau al unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. Acest control este unul posterior. Acest control poate fi declansat dupa ce regulamentul respectiv a fost publicat in Monitorul Oficial, adica dupa ce este pus in aplicare. In cazul regulamentelor, decizia Curtii este definitiva, dispozitiile neconstitutionale supuse dezbaterii nemaiputand fi aplicate.

C.  Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate

Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta de care depinde solutionarea cauzei. Exceptia poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului.

Art.146 lit.d din Constitutie, cat si art.23 alin.1 din Legea nr.47/1992 se refera la competenta instantelor judecatoresti de a sesiza Curtea, din oficiu sau la cererea partilor, privind neconstitutionalitatea unor prevederi legale de care depinde judecarea cauzei.

Exceptia de neconstitutionalitate poate viza numai acele dispozitii legale de care depinde judecarea cauzei, deciziile Curtii urmand sa se refere numai la dispozitiile legale de care depinde solutionarea cauzei in care s-a invocat acesta.

Decizia definitiva prin care se constata neconstitutionali-tatea unei legi sau a unei ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie.

D.  Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii Camerelor, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

E.   Respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei

Atributiile Curtii in acest caz au ca obiect verificarea legalitatii procedurii de alegere a Presedintelui Romaniei, inclusiv de a solutiona contestatiile impotriva diferitelor operatiuni electorale intreprinse de autoritatile competente. In ceea ce priveste confirmarea rezultatelor sufragiului, Curtea se limiteaza la confirmarea rezultatelor anuntate de B.E.C.     

F. Judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic

In cadrul competentelor sale, Curtea decide si asupra contestatilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic. Aceasta contestatie poate fi formulata de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Presedintele Camerei poate formula contestatia numai pe baza unei hotarari adoptate de Camera respectiva, cu votul majoritatii membrilor sai.

Pentru solutionarea contestatiei, presedintele Curtii, va desemna un judecator ca raportor, care este obligat sa comunice, impreuna cu actele doveditoare, partidului politic la care se refera contestatia, precizandu-i data pana la care poate depune un memoriu de aparare insotit de dovezi corespunzatoare.

Camera Parlamentului care a depus contestatia poate fi reprezentata de persoana desemnata de acesta, iar guvernul, de Ministerul Justitiei. Partidul politic poate fi reprezentat si prin avocat cu drept de a pleda in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Decizia Curtii nu este supusa nici unei cai de atac si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Partidele politice pot fi declarate neconstitutionale in cazurile prevazute in art.37 alin.2 din Constitutie.

F.   Emiterea avizului pentru suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei

Curtea Constitutionala da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei. Propunerea de suspendare, cat si dovezile pe care se intemeiaza, se trimit Curtii Constitutionale.

Primind cererea, Presedintele Curtii va desemna trei judecatori ca raportori, cate un judecator numit de Camera Deputatilor, de Senat si de Presedintele Romaniei, care vor efectua investigatiile necesare.

Avizul cu privire la suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei se face, se emite in plenul Curtii, cu votul majoritatii judecatorilor Curtii.

G.  Contestarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei

Curtea Constitutionala constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului.

Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei se constata la cererea presedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a presedintelui interimar care exercita atributiile Presedintelui Romaniei, pe perioada cat acesta este suspendat din functie.

In cazul in care Presedintele Romaniei a fost suspendat din functie, cererea pentru contestarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul se face de presedintele care a condus lucrarile sedintei comune a celor doua Camere ale Parlamentului, pe baza hotararii adoptate in sedinta comuna.

Daca interimarul functiei de Presedinte al Romaniei se datoreaza imposibilitatii temporare de a-si exercita atributiile, cererea se face de Presedintele Romaniei sau de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului.

H.  Competenta Curtii Constitutionale privind revizuirea Constitutiei

Inainte de sesizarea Parlamentului pentru initierea procedurii legislative de revizuire a Constitutiei, proiectul de lege sau propunerea legislativa se depune la Curtea Constitutionala, care este obligata ca in termen de 10 zile sa se pronunte asupra constitutionalitatii sale.

Decizia Curtii se pronunta in plen, cu votul a doua treimi din judecatorii Curtii si se comunica celor care au initiat proiectul de lege sau propunerea legislativa ori, dupa caz, reprezentantului acestora. Decizia se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

I.    Alte atributii ale Curtii Constitutionale

In conformitate cu Constitutia Romaniei, Curtea este competenta sa vegheze la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.

Curtea verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni.

4. Actele Curtii Constitutionale

In cadrul exercitarii atributiilor sale, Curtea Constitutionala adopta decizii, hotarari si emite avize, insa Constitutia nu stabileste situatiile in care Curtea poate lua, adopta, aceste decizii, hotarari si decizii.

Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Fata de textele constitutionale, Legea nr.47/1992 prevede in art.13 alin.1 ca potrivit competentei stabilite in art.146 din Constitutie, Curtea pronunta decizii, hotarari si emite decizii. Curtea Constitutionala adopta decizii in cazurile in care:

Se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Se pronunta din oficiu asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei.

Se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori.

Hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si ordonantelor.

Hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.

Se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau acordurilor internationale.

Hotararile se adopta de Curtea Constitutionala in cazurile in care:

v   Vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului.

v   Constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului.

v   Vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.

v   Verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni.

Avize consultative ale Curtii Constitutionale se emit numai atunci cand este propusa suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei.

Deciziile Curtii Constitutionale au caracter obligatoriu.