Politica Agricola Comunitara

Politica Agricola Comunitara

Obiective

. Cresterea productivitatii in agricultura, prin asigurarea unei dezvoltari rationale a productiei, precum si printr-o folosite optima a factorilor de productie, indeosebi a resurselor umane;

. Asigurarea unui nivel de viata echitabil pentru populatie,

. Stabilizarea pietelor,

. Garantarea securitatii aprovizionarii;

. Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori.

Principii

. Liberalizarea comertului cu produse agricole si comercializarea acestora la preturi unice comunitare;

. Preferinta comunitara;

. Compensarea pierderilor inregistrate in cazul exporturilor pe pietele externe;

. Solidaritatea financiara,

. Protejarea agriculturii de concurenta externa printr-un mecanism complex de bariere comerciale tarifare si netarifare;

Modul de transpunere practica a PAC

. Organizarea comuna a pietei

Reguli comune in domeniul concurentei

Coordonarea obligatorie din partea diferitelor organizatii nationale

. Organizarea europeana a pietelor

. Actiuni in domeniul formarii profesionale, cercetarii si diseminarii informatiilor

. Actiuni comune in cadrul programelor de dezvoltare economica

. Protejarea exploatatiilor defavorizate de conditiile naturale sau structurale

Marile etape ale PAC

. Perioada de formare (Stressa)

. Perioada maratoanelor si a crizelor

. Planul Mansholt

. Cresterea pericolelor

. Primii pasi pe calea reformei

. Reforma MacSharry

. Reforma reformei

Mecanismul functional al PAC

. Preturile indicative (orientative)

. Preturile de interventie

. Preturile prag sau de ecluza

. Restituirile comunitare

Momente de referinta in cadrul evolutiei PAC

. 1957: Tratatul la Roma (cateva mentiuni in cadrul articolelor 38-46

. 1958: Conferinta de la Stresa intre ministrii agriculturii din cele sase tari membre ale CEE pune bazele PAC

. 1962: primele masuri de politica agricola comuna: sistemul de preturi, interventia pe piata, prelevari si cote la import, subventii la export

. Perioada anilor '70: politica orientata preponderent spre sustinerea veniturilor. CEE devine exportator net de produse agricole, apar surplusuri de productie in special la cereale, lapte,carne de vita, cheltuielile agricole cresc la cca. 2/3 din bugetul comunitar

. Perioada anilor '80: masuri mai restrictive: introducerea sistemului de cote, stabilizarea cheltuielilor agricole, scaderea preturilor garantate, introducerea schemei de "inghetare" a terenurilor (setaside) si a programelor de extensificare a productiei agricole. Insa problemele vechi (supraproductia, cheltuielile bugetare) persista si apar unele noi: dispute comerciale, efecte daunatoare asupra mediului datorita caracterului intensiv al productiei

. 1992: reforma MacSharry: reducerea preturilor garantate in paralel cu introducerea de plati compensatorii, permanentizarea schemei de "inghetare" a terenurilor (set-aside), introducerea primelor masuri de protejare a mediului si pensionare anticipata a fermierilor

. 1986-1994: negocieri in cadrul GATT (runda Uruguay): tarificarea barierelor netarifare, reducerea protectiei tarifare, reducerea subventiilor la export, introducerea accesului minim garantat pentru produsele agricole in proportie de 5% din cererea interna.

. Perioada anilor '90: lipsa de competitivitate pe pietele internationale determinata de preturile mari, proceduri administrative complicate, cheltuielile agricole in continuare ridicate

. 1999: Consiliul European de la Berlin isi insuseste documentul strategic Agenda 2000. Noi masuri de reforma: reducerea mai accentuata a preturilor de interventie, cresterea platilor directe; importanta sporita acordata politicii de dezvoltare rurala, care devine pilonul al doilea al PAC

. Iulie 2002: Comisia analizeaza stadiul PAC si propune noi directii de reforma (mid-term review)

. Ianuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi masuri de reforma

. Iunie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reforma a PAC

. 2005-2007: Noua reforma a PAC intra in vigoare

Obiectivele reformei din 1992

. mentinerea Comunitatii in randul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin cresterea competitivitatii agricultorilor sai, atat pe pietele interne, cat si pe pietele de export;

. diminuarea productiei pana la nivelul cererii manifestate pe piata;

. concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor asupra acelora ce au in mod evident

cea mai mare nevoie de sprijin;

. incurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile;

. protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natur

Castigatori si perdanti ai PAC (1999)

Noul model european de agricultura- Agenda 2000

- un sector agricol competitiv care sa faca fata competitiei de pe pietele internationale fara a fi nevoie de subventii;

- metode de productie sanatoase si care protejeaza mediul;

- forme diverse de agricultura, bogate in practici traditionale care nu sunt numai orientate catre un nivel mare de productie, dar cauta sa si mentina si frumusetile naturii, generand si mentinand nivelul de ocupare al fortei de munca;

- o politica agricola mult mai simpla si mai simplu de inteles, care stabileste clar liniile de separatie intre deciziile ce trebuie luate in comun si cele ce raman de competenta Statelor Membre;

- o politica agricola care stabileste clar ca cheltuielile pe care ea le implica sunt justificate de serviciile pe care fermierii le furnizeaza societatii in sens larg.

Reforma din 2003

. 1) o singura plata pentru fiecare ferma, independent de nivelul productiei obtinute;

. aceasta va inlocui majoritatea primelor care se acordau pentru diferitele sectoare (Organizatii Comune de Piata - OCP);

- platile directe nu se vor mai acorda in stransa legatura cu nivelul productiei;

- pentru stabilirea nivelului sumei de plata va fi luata ca referinta perioada 2000-2002;

- in sectorul cerealelor, statele membre UE pot mentine maximum 25% din plati in stransa legatura cu nivelul productiei, pentru a evita riscul abandonarii cultivarii pamantului;

- in sectorul bovine, statele membre pot opta pentru mentinerea a 100% din prima pentru alaptare si 40% din prima pentru sacrificare sau mentinerea a 100% din prima

pentru sacrificare sau, alternativ pana la 75% din prima speciala pentru masculi;

- in sectorul ovine si caprine, pana la 50% din prima, inclusiv prima suplimentara, care pentru zonele cel mai putin favorizate ar putea fi mentinuta in continuare de catre statele membre;

- platile pentru sectorul lactate vor fi incluse in plata unica incepand cu 2008, odata cu implementarea completa a reformelor in acest sector (nota bene - statele member au posibilitatea de a introduce sistemul inainte);

- pentru a incuraja dezvoltarea anumitor sectoare, statele membre pot decide asupra acordarii unor plati aditionale care sa nu depaseasca 10% din nivelul platii unice;

- noul sistem a intrat in vigoare incepand cu 2005. In vederea implementarii complete a sistemului, statele membre pot solicita o perioada de tranzitie de maximum 2 ani, urmand a aplica plata unica incepand cu 2007

. 2) suma ce urmeaza sa fie platita va fi in mod direct legata de respectarea anumitor standarde de mediu, siguranta alimentara, sanatatea plantelor si animalelor, precum si de anumite cerinte in ceea ce priveste mentinerea in buna stare a pamantului agricol ("cross-compliance");

. in cazul nerespectarii acestui principiu, platile directe vor fi reduse proportional cu nivelul respectivului risc sau pagubei produse;

. 3) o politica de dezvoltare rurala intarita prin alocarea unor sume mai mari din bugetul Comunitatii, promovarea de masuri noi in ceea ce priveste protectia mediului, calitatea produselor, bunastarea animalelor, ce va ajuta fermierii europeni sa indeplineasca standardele referitoare la productie;

- vor creste fondurile comunitare care vor fi alocate in acest scop, iar aria de cuprindere a notiunii de dezvoltare rurala va fi extinsa prin introducerea de noi masuri;

- schimbarile intra in vigoare incepand cu 2005;

- plati stimulative vor fi acordate fermierilor care vor participa la programele de imbunatatire a calitatii produselor agricole si proceselor de productie - asemenea ajutoare pot fi platite pentru o perioada de 5 ani, iar cuantumul lor va fi de maximum 3000 euro

anual pentru o ferma;

- sprijin financiar temporar va fi acordat fermierilor pentru adaptarea la noile conditii privind standardele comunitare (maxim 10000 euro / an);

- vor creste fondurile alocate pentru stimularea investitiilor tinerilor fermieri;

. 4) reducerea platilor directe pentru fermele mari ("modulation") pentru a finanta noua politica de dezvoltare rurala

- fondurile rezultate se situeaza la nivelul de 1,2 mld. euro anual;

- 1% din fondurile rezultate vor ramane in statele membre unde fondurile au fost stranse, restul sumei fiind redistribuita intre statele membre in functie de anumite criterii: suprafata agricola, populatia angajata in agricultura si PIB pe locuitor;

- fiecare stat membru va primi (urmare redistribuirii) cel putin 80% din fondurile pe care le-a strans;

. 5) instituirea unui sistem care sa asigure disciplina financiara, care sa nu permita depasirea cheltuielilor prevazute;

. 6) revizuirea politicilor sectoriale:

. reduceri asimetrice ale preturilor in sectorul laptelui;

. reformarea pietelor orezului, graului, cartofilor si furajelor uscate;

. 7) instituirea unui sistem de consiliere pentru fermieri

. a intrat in vigoare din 2007;

. participarea fermierilor va fi voluntara, insa, din 2010, in urma raportului Comisiei cu privire la functionarea sistemului, se poate decide ca acesta sa devina obligatoriu pentru fermieri;

. sistemul isi propune sa informeze fermierii cu privire la modalitatile concrete de aplicare a standardelor comunitare in procesele de productie;

. se vor desfasura actiuni de audit al fermelor si vor fi analizati anumiti parametri in functie de aspectele vizate (mediu, securitate alimentara si bunastarea animalelor);

. fondurile pentru sprijinirea fermierilor in vederea realizarii auditului vor fi disponibile in cadrul bugetului pentru dezvoltare rurala.

Cu ocazia finalizarii negocierilor, Romania s-a angajat

. Organizarea si functionarea Agentiei de Interventie si Plati - termen: decembrie 2006;

. Organizarea si functionarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS) - termen: decembrie 2006;

. Realizarea Registrului plantatiilor viticole - termen: 2004;

. Respectarea Programului de actiuni pentru imbunatatirea calitatii si salubritatii laptelui

materie prima - termen: 2007;

. Implementarea sistemului de cote pentru lapte -termen: 2006;

. Introducerea grilei de clasificare, plata corelata cu aceasta clasificare, organizarea controlului, instruire clasificatori pentru: bovine, ovine, caprine si porcine - termen: 2005

. Identificarea si inregistrarea animalelor. Termen:

- pentru bovine: decembrie 2004

- pentru ovine, porcine si cabaline: iunie 2006.

. Implementarea Planului de Actiune pentru alinierea la sistemul de control al Comunitatii privind controalele la frontiera - termen: 2006

. Implementarea planurilor de modernizare si respectarea de catre unitatile agro-alimentare a exigentelor comunitare in domeniu - termen: decembrie 2006;

. Implementarea Planului de Actiune pentru modernizarea laboratoarelor de testare a

reziduurilor - termen: 2006;

. Implementarea Planului de actiune pentru controlul contaminantilor -termen: 2006;

. Implementarea Planului de actiune pentru finalizarea procesului de acreditare a laboratoarelor si a sistemului de omologare - termen: 2006

Derogari cerute de Romania

. 1. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea abatoarelor si alinierea la cerintele europene a unitatilor de procesare a carnii (26 unitati)

. 2. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a carnii de pasare (2 unitati).

. 3. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui (28 unitati), precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte.

. 4. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut

. 5. Romania a solicitat si a obtinut incadrarea in categorii a zonelor viti-vinicole

. 6. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 8 ani, pana la 31.12.2014 pentru defrisarea suprafetelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interzisi si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoasterea dreptului de replantare

. 7. Romania a solicitat si a obtinut drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala cultivata cu vita de vie

. 8. Romania a solicitat si a obtinut dreptul de adaugare a zaharozei pentru imbogatirea

musturilor in zahar in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor

. 9. Romania a solicitat si a obtinut recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pentru:

- 13 bauturi spirtoase din prune, respective 'tuica', 'horinca' si 'turt'

- 5 bauturi spirtoase din distilat de vin, respectiv 'vinars'

- 7 tipuri de lapte

- 3 tipuri de iaurt

- 1 lapte batut

- 4 tipuri de cas

- 21 de tipuri de branza

- 26 de tipuri de cascaval

- 8 tipuri de telemea

- 1 tip de salam (Sibiu)

- 1 tip de carnati (Plescoi)

- 2 tipuri de paine

- 2 tipuri de covrigi

- 1 tip de placinta

. 11. Romania a solicitat si a obtinut derogare de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea prin mijloace traditionale pentru 58 de tipuri de branza si produse lactate de vaca, oaie, capra si bivolita, produse prin tehnologii traditionale

. 12. Romania a solicitat si a obtinut posibilitatea utilizarii a 20% din fondurile destinate dezvoltarii rurale pentru suplimentarea platilor directe (top-up).

. 13. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009 - pentru utilizarea produselor de protectie a plantelor omologate in prezent in

Romania si care contin urmatoarele substante active incluse in Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor, dimetoat si respectiv 2 ani pentru substanta activa 2,4 D, cupru (sub forma de sulfat, oxiclorura sau hidroxid).