Rolul zonelor libere in integrarea europeana

Scurt istoric

Cartagina, primul port liber la Marea Mediterana, este mentionat inca din anul 814, inainte de nasterea lui Hristos. Zone libere comerciale au existat in China, Grecia si Roma antica. Aproape 70 de orase din nordul Europei, aflate la incrucisarea unor importante drumuri comerciale, se bucurau de statutul de oras liber pentru comertul cu marfuri inca din secolul al XIII-lea, toate fiind cuprinse in asa-numita Liga Hanseatica.

Primele porturi libere italiene au fost Toscana (1547) si Livorno (1696). Secolele al XVIII-lea si al XIX-lea cunosc o adevarata proliferare de porturi libere: Gibraltar (1704), Civita Vecchia (1732), Bangkok (1782), Singapore (1819), Hong Kong (1842, dupa alte surse 1860), Macao (1849), Copenhaga (1894). Cele mai multe zone libere au fost realizate insa in secolul al XX-lea, cand sunt incheiate si primele acorduri de comert liber intre state.

Intre anii 1870-1931 a functionat in regim de zona libera portul Sulina, ceea ce a permis tranzitarea unor cantitati sporite de marfuri pe Dunare, din Europa Centrala catre tari din Orientul Apropiat si Mijlociu. In 1910 s-a votat de catre Senat un proiect de lege pentru incurajarea industriei nationale, care prevedea si infiintarea de teritorii libere in porturile Braila, Galati si Constanta, pentru a inlesni conditionarea marfurilor aduse din exterior spre a fi apoi reexportate si, in parte, introduse in tara, precum si pentru a transforma materii prime care sa fie apoi reexportate. In proiectul de lege se prevedea si crearea de fabrici in teritoriile libere, aceste fabrici fiind considerate a fi in afara teritoriului national. Proiectul de lege nu s-a mai supus votului in Camera Deputatilor, asa ca nu i s-a dat curs. In 1929, a fost votata de ambele Camere ale parlamentului roman Legea pentru zone libere, ale carei 29 de articole pot fi considerate actuale chiar si azi, cand este valabila si se aplica in acest sens Legea nr. 84/1992, pentru care Agentia Zonelor Libere din cadrul Ministerului Transporturilor a elaborat o Metodologie privind intocmirea documentatiei pentru aprobarea regimului de zona libera. In prezent, se aplica metodologia pentru concesionarea de terenuri si constructii in zonele libere.

1.Prezentarea generala a zonelor economice libere

O "zona de liber schimb" este un ansamblu geografic si economic in care nu exista nici un obstacol al schimburilor de marfuri si servicii,nici taxe vamale, nici obstacole netarifate.Formarea unei zone de liber schimb poate sa fie considerata ca un prim pas spre unificarea economica a regiunii respective .

Una dintre caracteristicile evolutiei economiei mondiale in ultimele decenii o constituie integrarea crescanda a economiilor nationale. Aceasta se manifesta in primul rand prin expansiunea mai rapida a schimburilor comerciale decat cresterea productiei pe plan mondial, in paralel cu intensificarea fluxurilor monetar-valutare internationale.

Unul dintre obiectivele tranzitiei la economia de piata a devenit realizarea unei economii deschise, cu o insertie activa pe plan mondial, menita sa sprijine transformarile economice interne. In aceasta evolutie complexa si uneori contradictorie, de regionalizare si internationalizare a economiilor, zonele economice libere (ZEL ) reprezinta o structura aparte pe linia favorizarii insertiei in economia mondiala. Prin multitudinea operatiunilor economice realizate in regim liber, circumscris la o anumita zona, ZEL sunt considerate cel mai promitator instrument de parcurgere a etapelor integrarii economice, de la uniunea vamala la uniunea economica si monetara. Pro- cesul vast al integrarii economiilor contemporane este insotit de liberalizarea zonala a schimburilor economice, respectiv de libera circulatie a bunurilor, a capitalurilor si persoanelor. In consecinta, integrarea poate influenta deschiderea catre exterior a fiecarei economii, ca si a tuturor tarilor in general. Interesul si importanta atribuite ZEL se reflecta in faptul ca, in cadrul celor sase-sapte grupari de state integrate economic, regional sau continental, functioneaza aproximativ 600 de zone economice libere si 108 uniuni vamale si zone de comert liber.

Independent de ZEL sau pe acelasi teritoriu sunt constituite uneori asa numitele paradisuri fiscale in care statul respectiv nu percepe nici un fel de impozite pentru sumele de bani depozitate aici.

Avantajele si eficienta zonelor economice libere

Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri si servicii "la crearea", dar si la "devierea" de comert, la liberalizare schimburilor de marfuri si servicii deosebinduse net de zonele de comert liber in care sunt eliminate treptat obstacolele tarifare si netarifare existente in relatiile comerciale dintre tarile respective.

ZEL influenteaza alocarea resurselor si rezultatele activitatii economice in regiunea in care se afla.Teoria comertului international demonstreaza ca eliminarea barierelor vamale din cadrul ZEL conduce la cresterea schimburilor si specializarea in productie, care au drept consecinta prosperitatea colectivitatii respective.

ZEL au urmatoarele trasaturi comune: situarea in apropierea unei cai de transport;

Preponderenta marfurilor destinate exportului;diversele operatiuni la care sunt supuse marfurile (ambalare, cantarire, combinare, depozitare, marcare, sortare, vopsire etc);

Concentrarea unor servicii (bancare, comerciale, pregatirea resurselor umane de transport);desfasurarea activitatilor in interiorul ZEL sub coordonarea unui organ special (administratia ZEL), pe baza unor acte normative specifice.

O parte din avantajele importante oferite de ZEL constau in: importul de marfuri cu scutire de taxe vamale, anularea controlului asupra preturilor, angajarea libera a fortei de munca,oferirea unor avantaje suplimentare privind marimea chiriei solicitate, stabilirea termenilor de plata etc.

Avantajele economice rezultate din crearea ZEL prespun cu necesitate o integrare treptata in programul de dezvoltare a economiei tarii gazda.

Avantajele si eficienta demonstrata de ZEL fac din acestea un factor propice de realizare a integrarii economice.Interesele diferitilor parteneri economice influenteaza insa procesul.

ZEL din tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare europene

Europa poseda cele mai vechi si caracteristice ZEL. In Irlanda a fost realizat primul aeroport cu regim vamal complet liberalizat din lume - Shannon, care, prin reteaua sa de facilitati, a facut ca zona respectiva si portul liber Shannon sa inregistreze una din cele mai inalte rate anuale ale profitului(33%-35%) inregistrate in astfel de zone.

La Cardiff, in Scotia, exista o ZEL eficienta. Grecia poseda zone libere intinse, prevazute cu depozite si instalatii pentru industria usoara la Piure si Tessalonic. In Elvetia zonele libere sunt mai numeroase decat in orice alta tara de pe mapamond. Pe teritoriul elvetian relativ mic(41293 kmp, din care un sfert este acoperit cu ghetari, lacuri si masive muntoase) exista 19 ZEL: 3 la Geneva, 4 la Basel, 2 la Zurich si 2 la St. Margarethen, si cate una in orasele Aarau, Berna, Chiasso, Lausanne, Saint-Gall, Brigue, Buchs si Codenazzo.

In martie 1996, prim-ministrul francez Alain Juppe, a propus crearea unei zone libere in insula Corsica. Programul a fost aprobat si esalonat pe 5 ani, valorand 600 milioane USD, care vor fi varsati la bugetul comunitar pentru cele trei tipuri de exonerari ale agentilor economici ai insulei:

incetarea prelevarii taxelor profesionale

incetarea impozitelor pe beneficii

incetarea taxelor sociale patronale.

Dintre tarile central si est-europene, Polonia a decretat portul Szczecin ca ZEL si desfasoara o activitate intensa pentru declararea altor zone libere. In Ungaria, din 1982, statutul de ZEL se acorda intreprinderilor si nu unui anumit teritoriu, cum se obisnuieste de regula. Budapesta are, de asemenea, o ZEL; orasele Belgrad si Pancevo din fosta Iugoslavie sunt si ele zone libere. Din 1989, Bulgaria a declarat ZEL portul Burgas, Vidin Ruse, Svilengrad, Plovdiv, Dobrotita si Dragoman.

Unele tari dunarene au creat deja o serie de ZEL (Belgrad, Pancevo, Budapesta, Vidin, Ruse, Giurgiu, Constanta). Aceste realizari pledeaza in favoarea posibilitatii de a crea, de-a lungul intregului curs al Dunarii[3], zone cu un regim special, care ar putea deveni veriga colaborarii si integrarii intre tarile din aceasta parte a continentului. Se studiaza, in prezent, propunerea de creare a unor ZEL in statele riverane Marii Negre. O alta idee in acest sens este intentia guvernului Federatiei Ruse de a crea un cadru favorabil investitorilor straini si de a stabili o zona de liber schimb cu toate tarile din est.

Rolul ZEL in dezvoltarea comertului exterior al Romaniei

Comertul exterior al Romaniei cuprinde toate bunurile materiale care se schimba intre tara noastra si alte tari, avand ca obiect:

importul de marfuri direct pentru consum;

marfurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse in consum;

exportul de produse nationale;

exportul de marfuri importate declarate pentru consumul intern;

importurile temporare de bunuri straine pentru prelucrare in interiorul tarii(prelucrare activa);

exporturile de produse compensatoare dupa prelucrarea in tara;

exporturile temporare de bunuri pentru prelucrarea in alte tari(prelucrare pasiva);

importurile de produse compensatoare dupa prelucrarea in afara tarii;

importurile si exporturile de bunuri in leasing financiar.

Relatiile economice si comerciale cu tarile vest-europene reprezinta o prioritate a politicii economice externe romanesti. Schimburile comerciale cu statele membre ale Uniunii Europene(U.E.) reprezinta 60% din totalul schimburilor comerciale ale Romaniei. Un instrument central al procesului de reforma in comertul exterior al Romaniei il reprezinta politica de investitii si promovarea investitiilor straine, care sa conduca la cresterea capitalului intern/privat, sa introduca principiile managementului de tip vestic si un comportament de piata adecvat pe piata autohtona. Romania garanteaza investitorilor straini acces nediscriminatoriu pe piata si in toate domeniile de activitate permise de lege, infiintarea de patronale libere, precum si dreptul de proprietate. Principalele avantaje comparative oferite investitorilor straini, precum si celor autohtoni, sunt:

Piata autohtona(22,43 milioane consumatori), a doua piata ca marime din Europa Centrala;

Plasarea geografica la intersectia principalelor trasee comerciale traditionale care ofera acces la o piata de 240 milioane consumatori, pe o raza de 1000 km;

Facilitati extinse de navigatie maritima si riverana(Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra);

Forta de munca cu un nivel ridicat de calificare, relativ ieftin salarizata;

O structura industriala diversificata;

O mare varietate de resurse naturale, pamant fertil si un vast potential turistic;

O legislatie ce prevede un camp larg de oportunitati pentru investitii;

Un rol deosebit de important in promovarea si dezvoltarea schimburilor internationale si in atragerea capitalului strain, de investitori straini si autohtoni, il joaca zonele libere, create pe teritoriul Romaniei in acest scop. Crearea acestor zone economice libere a insemnat pentru tara noastra cresterea volumului schimburilor internationale, sporirea numarului de investitori si parteneri straini, introducerea de noi tehnologii moderne si marirea locurilor de munca.

In cele ce urmeaza, sunt prezentate date despre evolutia comertului exterior al Romaniei in ultimii ani, precum si partenerii externi ai acesteia, investitori in zonele libere romanesti.

CONCLUZIA MEA

Tinand cont de documentatia pe care am parcurs-o consider ca a investi intro zona economica libera este o afacere profitabila.

BIBLIOGRAFIE:

Emilian M. D. - "Integrare economica" editia a-II a, editura All Beck 2001 pag.91-99;

Emilian M. D.- "www.financiarul.com, 30 decembrie 2008, ora 14:10;

Ene, Constantin - "Studiu asupra zonelor libere de pe malul Dunarii", editura Academia, 1995.