Constatarea contraventiei, aplicarea sanctiunilor contraventionale, agentii constatatori ai contraventiei si executarea sanctiunilor contraventionale

Constatarea contraventiei, aplicarea sanctiunilor contraventionale, agentii constatatori ai contraventiei si executarea sanctiunilor contraventionale

Dreptul contraventional substantial se realizeaza prin intermediul actiunii contraventionale, instrument juridic prin care organele competente constata, sanctioneaza, sau pun in executare sanctiunile contraventionale, iar contravenientii isi exercita drepturile prevazute de lege. Normele juridice care prevad faptele antisociale cuprind institutionalizarea aducerii conflictului nascut prin savarsirea contraventiei inaintea organelor competente. Ca orice actiune, actiunea contraventionala exista virtual in norma juridica contraventionala, ea devenind concretaa si putand fi folosita numai in momentul in care aceasta norma a fost incalcata prin comiterea faptei ce constituie contraventie. Se poate spune ca "actiunea contraventionala nu se naste din comiterea contraventiei, deoarece ea era in fiinta in acel moment. In momentul savarsirii contraventiei se realizeaza numai conditia exercitabilitatii".

Activitatile desfasurate in cadrul procesului contraventional constau in acte proceduale si procesuale. Procesul contraventional are 3 faze procesuale: faza constatarii contraventiei si aplicarii sanctiunii contraventionale, faza de judecata si faza punerii in executare a sanctiunilor contraventionale. Fazele procesului contraventional sunt momente sau diviziuni ale acestuia, in cadrul carora anumiti aubiecti desfasoara activitati succesive prevazute de lege.

1 Constatarea contraventiei

Faza constatarii contraventiei si aplicarii sanctiunii contraventionale este prima faza a procesului contraventional si consta in activitatea de stabilire a existentei contraventiei si dispunerii sanctiunilor contraventionale prevazute de lege pentru aceasta. In aceasta faza procesuala participa, de regula, urmatoarele persoane: agentul constatator, contravenientul si martorii. In ceea ce priveste participantii la prima faza procesuala contraventionala, agentul constatator si contravenientul sunt cei mai importanti. Desi s-ar putea spune ca agentul constatator trebuie sa surprinda direct savarsirea contraventiei, se apreciaza ca o asemenea teza nu poate fi primita fiind contrara legii. Faza de judecata consta in ansamblul actelor procesuale si procedurale care pot fi desfasurate in fata instantei de judecata, incepand cu formularea plangerii contraventionale si pana la data ramanerii irevocabile a hotararii instantei. Faza punerii in executare a sanctiunilor contraventionale consta in activitatile efectuate dupa ce actul de aplicare a sanctiunilor contraventionale dobandeste caracter irevocabil, respectiv executarea silita a sanctiunilor contraventionale. Constatarea contraventiei se face printr-un proces - verbal incheiat de persoanele prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite, agenti constatatori. Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp, de acelasi agent constatator, se va proceda la incheierea unui singur proces-verbal.Putem aprecia ca procesul-verbal de constatare a contraventiei este un act administrativ prin care se individualizeaza fapta ilicita si contravenientul si nu un act administrativ jurisdictional.Problema stabilirii naturii juridice a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei s-a aflat in mod constant in atentia specialistilor.

Astfel, intr-o opinie, acesta a fost calificat ca un act administrativ cu caracter jurisdictional urmand ca, in perspectiva unui drept contraventional, sa constituie un act procesual contraventional .Reprezentantii Scolii de la Cluj considera, dimpotriva, ca procesul - verbal de constatare a contraventiei este un simplu act administrativ, prin care se individualizeaza fapta ilicita si contravenientul .In doctrina administrativa intalnim si opinia potrivit careia procesul - verbal de constatare a contraventiei reprezinta o operatiune tehnico - materiala, realizata in forma scrisa, constatatoare a faptului illicit.

Procesul - verbal de constatare a contraventiei trebuie sa cuprinda: data si locul unde a fost incheiat;numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca al contravenientului;descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;indicarea societatii de asigurari in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate;termenul de exercitarea caii de atac si organul la care se depune plangerea. Cand contravenientul este o persoana juridica, procesul - verbal va cuprinde mentiuni cu privire la: denumirea, sediul, numarul de inregistrare in registrul comertului si codul fiscal al acesteia, precum si datele de identificare ale persoanei care o reprezinta. Lipsa unuia dintre elementele pe care trebuie sa le cuprinda procesul - verbal considerate de lege esentiale, atrage nulitatea actului respective. De la regula formei scrise in care se incheie procesul - verbal de constatare este doar o singura exceptie: avertismentul sub forma atentionarii verbale, in cazul in care agentul constatator apreciaza ca aceasta masura este suficienta, fara a se mai incheia act constatator.

2 Aplicarea sanctiunilor contraventionale

In cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea.

Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza contravenientului, pe baza de semnatura de primire. In cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia se face de catre agentul constator in termen de cel mult o luna de la data incheierii. Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de primire sau prin afisare la domiciliul persoanei fizice sau la sediul persoanei juridice contraveniente; operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor.. Daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de indata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal.    Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal. In cazul in care prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, persoana imputernicita sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul expres al persoanei vatamate, facand mentiunea corespunzatoare in procesul-verbal. Daca nu exista tarif de evaluare a pagubei persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile potrivit dreptului comun. Persoana imputernicita sa aplice sanctiunea dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii. In toate situatiile agentul constatator va descrie in procesul-verbal bunurile supuse confiscarii si va lua in privinta lor masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege, facand mentiunile corespunzatoare in procesul-verbal. In cazul in care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor. Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor confiscate si, daca acestea apartin unei alte persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibila. Procesul-verbal se va inmana sau, dupa caz, se va comunica, in copie, contravenientului si, daca este cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate. Comunicarea se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, in termen de cel mult o luna de la data aplicarii acesteia.

In situatia in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost obligat la despagubiri, o data cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica si instiintarea de plata. In instiintarea de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii la institutiile abilitate sa o incaseze, potrivit legislatiei in vigoare si, dupa caz, a despagubirii, in termen de 15 zile de la comunicare, in caz contrar urmand sa se procedeze la executarea silita.

Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza contravenientului, facandu-se mentiune in acest sens in procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.

In cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de catre agentul constatator in termen de cel mult o luna de la data incheierii.

Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor.

Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie mentionata in mod expres. Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare, iar termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.

Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la unitatile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achita la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori ale altor institutii publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a carei raza acestea functioneaza, de cetatenia, domiciliul sau de resedinta contravenientului ori de locul savarsirii contraventiei, precum si la ghiseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei. O copie de pe chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte.

Amenzile contraventionale pot fi achitate si prin intermediul instrumentelor de plata electronica in cadrul Ghiseului virtual de plati, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului Electronic National. In acest caz achitarea unei amenzi contraventionale se dovedeste prin prezentarea extrasului de cont al platitorului sau a dovezii de plata emise de Ghiseul virtual de plati, aceasta specificand data si ora efectuarii platii, se elimina obligativitatea pentru platitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plata emisa de Ghiseul virtual de plati catre agentul constatator sau organul din care acesta face parte.

Daca persoana imputernicita sa aplice sanctiunea apreciaza ca fapta a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, constituie infractiune, sesizeaza organul de urmarire penala competent.

In cazul in care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de catre instanta ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei, impreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe hotararea judecatoreasca, se trimite de indata organului in drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun conform legii. Termenul de 6 luni pentru aplicarea sanctiunii incepe de la data sesizarii organului in drept sa aplice sanctiunea.

Aplicarea sanctiunii contraventionale reprezinta a doua faza a procedurii contraventionale. In lipsa aplicarii sanctiunii, procesul-verbal de constatare a contraventiei nu produce nici un efect juridic fata de contravenient, fiind necesar a i se comunica acestuia un process-verbal prin care se dispune si o sanctiune, conform art.25 din O.G. nr.2/2001. Legea cadru in materie, respctiv O.G. nr.2/2001 stabileste, ca regula generala, aplicarea sanctiunii contraventionale de catre agentul constatator . Totusi, alin.2 al art. 21 al legii cadru, lasa posibilitatea legiuitorului ca, prin actele normative speciale de stabilire si sactionare a unor contraventii, sa prevada ca sanctiunea sa fie aplicata de catre o alta persoana. De asemenea, prin actul normative special, se poate stabili competenta altei persoane, fie pentru a dispune atat asupra sanctiunii principale, cat si asupra sanctiunilor complementare, fie sanctiunea principala este aplicata de catre agentul constator, urmand ca o alta persoana sa dispuna numai asupra sanctiunii complementare. In cazul unor contraventii rutiere, sanctiunea principala se dispune de agentul constator iar sanctiunea complementara a suspendarii dreptului de a conduce pe drumurile publice se dispune, dupa caz, de catre seful politiei rutiere a judetului sau a municipiului Bucuresti ori de seful politiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane sau adjunctul acestuia, conform articolului 96 alin.1 din Codul Rutier.

In aceste situatii, agentul constatator este obligat sa inainteze de indata, procesul-verbal de constatare a contraventiei organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea, sanctiune care va fi aplicata prin rezolutie pe procesul-verbal de constatare a contraventiei. Este evident ca, si in cazul aplicarii sanctiunii de catre alta persoana decat agentul constatator, este imperios necesar a se respecta normele imperative cu privire la competenta, aplicarea unei sanctiuni de catre un organ material sau teritorial necompetent atragand nulitatea absoluta a procesului-verbal.

O alta situatie de exceptie, in care agentul constator nu are dreptul de a aplica sanctiunea contraventionala este aceea cand, potrivit actului normative de stabilire si sanctionare a contraventiei, prestarea unei activitati in folosul comunitatii este prevazuta ca sanctiune contraventionala alternativa cu amenda, iar persoana competenta sa aplice sanctiunea apreciaza ca se impune aplicarea sanctiunii contraventionale a prestarii unei activitati in folosul comunitatii. In aceasta situatie, sanctiunea contraventionala, indiferent daca va fi prestarea unei activitati in folosul comunitatii sau amenda, va fi aplicata numai de catre instanta de judecata. De asemenea, in cazul anumitor contraventii, sanctiunea contraventionala, alta decat aplicarea sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii, va putea fi aplicata numai de instanta de judecata, care este sesizata de catre agentul constatator prin inaintarea procesului-verbal de constatare a contraventiei.

3 Agentii constatatori ai contraventiei

Stabilirea existentei contraventiei si aplicarea sanctiunii contraventionale sunt activitati pe care le desfasoara anumite persoane investite de lege cu aceasta competenta. Legislatia romaneasca desemneaza persoane competente sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile corespunzatoare prin expresia "agenti constatatori". In doctrina a fost criticata aceasta denumire si s-a propus ultizarea expresiei "agenti administrativi". Contraventiile se constata de catre persoane anume prevazute in actul normative care stabileste si sanctioneaza contraventii, persoane denumite, agenti constatatori. Conform art.15 alin.2 al O.G. nr.2/2001 sunt competenti sa constate contraventii: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, precum si alte personae prevazute in legi speciale.

Ofiterii si agentii din cadrul Ministerului Internelor si Reformei administrative, constata contraventii privind: apararea ordinii publice, circulatia pe drumurile publice, regulile generale de comert, vanzarea, circulatia si trasportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilot si bauturilor alcoolice, alte domenii de activitatea stabilite prin lege sau prin hotarari alea Guvernului.

Conform art.61 din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale republicata, primarul indeplineste o functie de autoritate publica. Primarul asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, ale prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor de Guvern, a hotararilor consiliului local, dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilr cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administrative publice centrale, ale prefectului, precum si a hotararilor consiliului judetean, in conditiile legii. Primarii au in competenta constatarea si sanctionarea contraventiilor in domenii foarte diverse, de exempu, in domeniul apararii ordinii si linistii publice, actelor normative ale autoritatilor locale, executarea lucrarilor edilitare, prevenirea si combaterea epidemiilor, intretinerea drumurilor, etc.

Conducatorii anumitor institutii sau autoritati publice au competenta de a imputernici anumite persoane sa constate si sa sanctioneze contraventii. Autoritatile publice care au structuri militare vor stabili prin regulamentele interne organele competente sa constate si sa aplice sanctiunile in cazul contraventiilor savarsite de cadrele militare si de angajatii civili in legatura cu serviciul. Persoanele care mandateaza alte persoane sa fie agenti constatatori, pot fi la randul lor agenti constatori, potrivit argumentului qui potest plus, potest et minus .

Spre deosebire de vechea lege cadru, Legea nr.32/1968, care reglementa o competenta generala pentru primar si organele de politie cu privire la constatarea oricarei contraventii, O.G. nr.2/2001, nu mai reglementeaza o competenta generala a acestor agenti constatatori, intrucat, potrivit prevederilor art.15 alin.1 din ordonanta, actul normative special de stabilire a contraventiilor trebuie sa prevada in mod expres care sunt agentii constatatori competenti a constata contraventiile prevazute si sanctionate de actul normativ special.

Alin.3 al art.15 din O.G. nr.2/2001 reglementeaza o competenta destul de larga a ofiterilor si subofiterilor din Ministerul de Interne, respectiv acestia sunt competenti sa constate contraventii privind: apararea ordinii publice, circulatia pe drumurile publice, regulile generale de comert, vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice, alte domenii de activitate stabilite prin lege sau hotarari ale guvernului. Conform opiniei exprimate in doctrina, potrivit careia niste agenti constatatori sunt competenti numai daca actul normativ special nu stabileste o competenta exclusiva in favoarea altor persoane, iar acest act normativ special are cel putin forta juridica a unei legi ordinare. Asadar, O.G. nr. 2/2001 stabileste categoriile de persoane care pot avea calitatea de agent constatator.

Normele de competenta cu privire la agentii constatatori sunt norme de ordine publica, astfel incat nerespectarea competentei este sanctionata cu nulitatea absoluta a procesului verbal, nulitate care poate fi invocata si din oficiu de catre instanta. Chiar daca nu ne aflam in prezenta unei nulitati exprese, cum sunt cele prevazute de art.17 O.G. nr.2/2001, avandu-se in vedere faptul ca normele de competenta sunt norme procedurale imperative, ocrotind un interes general, se considera ca incalcarea acestra atrage nulitatea absoluta a actului incheiat. Or, in materie contraventionala, actul incheiat de catre agentii constatatori este procesul-verbal contraventional. Sanctiunea nulitatii absolute se aplica atat in cazul nerespectarii normelor de competenta materiala, cat si in situatia nesocotirii competentei teritoriale a agentului constatator. In masura in care acest process-verbal este incheiat de catre agentii constatatori cu nesocotirea regulilor imperative de competenta, petentul va putea invoca pe calea plangerii contraventionale acest aspect, avand ca finalitate anularea procesului-verbal de sanctionare contraventionala. De exemplu, in practica judiciara s-a constatat un astfel de caz:

Legea nr.50/1991, 26 alin(1), art.27 alin (3)

O.G. nr. 2/2001, ar.t 19

Constatarea contraventiilor prevazute de art.26 alin. (1) din Legea nr.50/1991 este de competenta agentilor constatatori din subordinea consiliului local de sector, nu a agentilor constatatori din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Intocmirea unui proces verbal de catre un organ constatator necompetent se sanctioneaza cu nulitatea absoluta, normele legale ce reglementeaza competentele de emitere a autorizatiilor de constructie si de sanctionare a contraventiilor fiind imperative si edictate pentru protejarea unui interes public, nu numai privat.

TRIBUNALUL BUCURESTI, SECTIA A VIII-a DECIZIA

CIVILA NR.1671 DIN 7 IULIE 2005

"Prin sentinta civila nr.289 26.01.2005, pronuntata in dosarul civil nr.39/2005, Judecatoria sectorului 5 Bucuresti a declinat competenta de solutionare a plangerii introduce de petentul P.S.D impotriva intimatei Primaria Municipiului Bucuresti, retinandu-se ca fapta contraventionala a fost savarsita pe teritoriul administrativ al sectorului 4 Bucuresti, si nu 5, cum in mod eronat a mentionat intimata.

Urmare a acestei declinari, cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti sun numarul de dosar 1163/2005.

Prin sentinta civila nr.1923/01.04.2005, pronuntata in dosarul civil nr.1163/2005, Judecatoria sectorului 4 Bucuresti a admis plangerea introdusa de petenetul P.S.D impotriva intimatei Primaria Municipiului Bucuresti si a anulat procesul verbal de contraventie nr.6349 05.11.2004 intocmit de intimata, exonerand totodata petentul de obligatia de plata a amenzii contraventionale aplicate. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca prin procesul-verbal de contraventie nr.6349 05.11.2004 intocmit de intimata, petentul a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 100.000.000 lei, pentru incalcarea prevederilor art.26 alin.(1) din Legea nr.50/1991, retinandu-se ca aceasta a amplasat pe pastila verde din mijlocul B-dului Unirii, in dreptul numerelor 15, bloc 3 si 14, bloc 6, sector 5 Bucuresti, fara avizul Directiei Urbanism si amenajarea a Teritoriului din cadrul primariei Municipiului Bucuresti, un balon electoral de culoare albastra.

Instanta de fond a retinut ca procesul-verbal de contraventie a fost incheiat de un organ constatator necompetent, retinandu-se ca fapta a fost savarsita pe raza sectorului 4 Bucuresti si ca sanctiunea trebuia aplicata de catre reprezentantii Primariei Sectorului 4 Bucuresti, si nu de cei ai Primariei Municipiului Bucuresti, potrivit art.227 alin.(3) din Legea nr.50/1991.

Impotriva acestei sentinte civile, intimate a introdus recurs, inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a VIII-a in data de 03.06.2005, afirmand ca pentru amplasarea balonului electoral, petenta avea nevoie de avizul Directiei Urbanism si Amenajarea a Teritoriului din Cadrul Primariei Municipiului Bucuresti. In drept, recursul a fost intemeiat pe art.304, pct.9 si 10 C.procesul civil. Intimata nu a depus intampinarea in dovedirea recursului, recurenta nu a propus probe.

Analizand recursul civil de fata, atat prin prisma motivelor invocate de recurenta, cat si a celor prevazue de art.304 C. proc.civ, instanta constata urmatoarele:

Prin procesul-verbal de contraventie nr. 6349 05.11.2004 intocmit de intimata, petentul a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 100.000.000 lei, pentru incalcarea prevederilor art.26 alin.(1), lit.1) din Legea nr.51/1991, retinandu-se ca aceasta a amplasat pe pastila verde din mijlocul B-dului Unirii, in dreptul numerelor 15, bloc 3 si 14, bloc 6 sector5, Bucuresti, fara avizul Directiei Urbanism si Amenajarea a Teritoriului din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, un balon electoral de culoare albastra.

Instata constata ca organul constatator a apreciat ca fapta ilicita savarsita de catre petenta consta in contraventia prevazuta de art.26, alin(1), lit a)din Legea nr.50 1991.

Potrivit art.27 alin.(3) din acelasi act normativ, contraventia prevazuta de art.26, alin.(1), lit.a) din Legea nr.50/1991, se constata si se sanctioneaza de catre organele de control ale consiliilor locale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru faptele savarsite in teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului Bucuresti, potrivit competentelor de emitere a autorizatiilor construire-desfiintare.

In aceste conditii, intocmirea procesului-verbal de contraventie trebuia realizata de agentii constatatori din subordinea Consiliului Local al Sectorului 4 Bucuresti, in teritoriul administrativ caruia a fost savarsita contraventia, si nu de ce din subordinea Primariei Municipiului Bucuresti.

Intocmirea unui process verbal de catre un organ constatator necompetent se sanctioneaza, dupa cum in mod concret a retinut prima instanta, cu nulitatea absoluta, normele legale ce reglementeaza competentele de emitere a autorizatiilor de constructie si de sanctionare a contraventiilor fiind impretive si edictate pentru protejarea unui interes public, nu numai privat.

In consecinta, instanta constata ca sentinta atacata este legala si temeinica, motiv pentru care urmeaza a respinge recursul, ca neintemeiat."

Avandu-se in vedere faptul ca in dreptul public s-a sustinut in mod argumentat existanta unei sanctiuni diferite de nulitatea absoluta, respective inexistanta actului administrative, se ridica intrebarea daca nu cumva sanctiunea care se aplica, ca urmare a nerespectarii competentei, ar fi inexistanta procesului-verbal de constatare a contraventiei? Raspunsul poate fi afirmativ, insa problema trebuie nuantata. Astfel, actul inexistent a fost considerat de doctrina a fi acel act care este lovit de vicii atat de vizibile, incat o persoana cu inteligenta mijlocie nu ii poate recunoaste nici macar o singura clipa caracterul obligatoriu. Asadar, in masura in care procesul-verbal de constatare a contraventiei este incheiat de un agent constatator care, in mod evident, nu ar putea fi considerat de nici o persoana ca ar putea avea competenta de a dresa un asemenea act, sanctiunea ar fi inexistanta procesului verbal. In cazul proceselor-verbale inexistente, persoana interesata va putea cere instantei, chiar si dupa expirarea termenului de 15 zile, sa constate inexistanta acestora intrucat, fiind intocmite cu incalcarea grosolana a legii nu beneficiaza nici un moment de prezumtia de legalitate. In majoritatea situatiilor insa, intrucat este destul de greu de imaginat ca in practica, s-ar putea intocmi procese-verbale inexistente, sanctiunea nerespectarii competentei agentului constatator este nulitatea absoluta a procesului-verbal de constatare a contraventiei. Agentii constatatori care indeplinesc conditiile de competenta reglementate de legislatia contraventionala, potrivit unei opinii exprimata in doctrina, trebuie sa indeplineasca conditiile esentiale de moralitate si profesionalism.