METODOLOGIA DE GESTIUNE A IMPLEMENTARII UNUI DEMERS STRATEGIC

METODOLOGIA DE GESTIUNE A IMPLEMENTARII UNUI DEMERS STRATEGIC

Serviciul public de sanatate

Segmentarea strategica a serviciului

Primariile din Romania nu au reusit pana acum, cu mici exceptii sa se ridice la nivelul de administratii europene in ceea ce priveste salubrizarea si mentinerea curata a domeniului public. Capacitatea redusa de a determina populatia spre un comportament civic adecvat si dezinteresul in privinta concesionarii serviciului de salubrizare au transformat orasele, cu mici exceptii, in adevarate focare de infectie.

Ecologizarea localitatilor, inteleasa, in general, ca activitate de salubrizare, are in vedere realizarea si mentinerea igienei unei asezari (urbane sau rurale), de care depind, in buna masura, calitatea vietii populatiei.

In conformitate cu legislatia actuala din tara noastra (Legea nr.139/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor), salubrizarea este 'un serviciu public local de gospodarire comunala, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat si controlat de autoritatile administratiei publice locale' (art.2).

In Romania, in anul 2000, din aproape 13 400 de localitati, orase si sate, beneficiau de avantajele serviciilor de salubrizare doar cele 263 de orase si municipii si unele sate situate in aria de influenta a marilor orase. Aceste date confirma faptul ca salubrizarea este o activitate care se desfasoara, in momentul de fata, cu precadere la nivelul oraselor, prin faptul ca aceste asezari grupeaza un mare numar de locuitori.

Serviciul va fi descompus pe activitati omogene care pot fi analizate si tratate secvential, astfel ca serviciul sa devina competitiv prin masuri de dezvoltare, abandonare a activitatilor actuale, si exploatarea de oportunitati de creare de noi activitati.

Domeniul activitatilor serviciului de salubritate la nivelul comunei Rotaresti se poate descompune astfel: protectia sanatatii oamenilor si a mediului, impotriva tuturor factorilor ce pot fi generati de colectarea, transportarea, tratarea, reciclarea si/sau depozitarea deseurilor urbane, de zapada si gheata de pe caile de circulatie in anotimpul friguros, precum si de populatiile de rozatoare si de insecte si de diferite surse de contaminare cu germeni patologici, curatenia spatiilor verzi.

Diagnosticul starii actuale a serviciului

Scopul diagnosticului este relevarea insuficientelor si/sau disfunctionalitatilor serviciului in raport cu asteptarile cetatenilor.

Se identifica un set de sase criterii pentru serviciul de salubrizare:

1. Metode moderne de efectuare a serviciului de salubritate.

2. Protectia mediului, cetatenilor.

3. Asteptarile utilizatorilor serviciului de salubrizare.

4. Cheltuieli pentru realizarea serviciului de salubrizare.

5. Timpul de indeplinire a sarcinilor de catre personalul angajat.

6. Capacitatea de reciclare a deseurilor.

In ceea ce priveste activitatea de salubrizare desfasurata in comuna Rotaresti, din judetul Vrancea, aceasta este la fel ca in toata tara, desfasurata nu tocmai cum se cuvine, care nu este neaparat interesata de constructia unei gropi de gunoi ecologice, ci este mai degraba interesata din castigarea banilor de pe urma constructiilor care se ridica aici. Nu exista o groapa de gunoi ecologica, dar nici macar tomberoane pentru colectarea gunoiului nu avem, de cele mai multe ori gunoiul ce se strange in casele oamenilor este aruncat in rape, sau este ars.

Depozitul de deseuri municipale care deserveste orasul Odobesti, amplasat la marginea satului Rotaresti, isi face simtita prezenta pe zeci de kilometri patrati, datorita mirosurilor care sunt imprastiate de vant. Ca urmare, viata oamenenilor este un adevarat cosmar, mai ales in sezonul cald, cand mirosurile emanate de gunoaiele in descompunere devin insuportabile. Din aceasta cauza, mai multe luni pe an oamenii nu dechid ferestrele, pentru ca, o data cu mirosurile, in case patrund si roiurile de muste care se inmultesc in voie in mormanele de gunoaie menajere. La toate acestea se adauga cohortele de sobolani, pisici si caini vagabonzi, care maresc pericolul raspandirii unor molime.

Un alt exemplu edificator privind poluarea legata de salubrizare se refera la faptul ca in luna septembrie 2007 aerul din acest sat si din alte sate si orasul Odobesti a devenit irespirabil din cauza incendiilor de la groapa de gunoi.

Metodologia de gestiune a implementarii unui demers strategic

3.a Matricea diagnostic in raport cu metodele moderne de efectuare a serviciului de salubritate.

Serviciul de salubritate face parte din categoria serviciilor comunitare de utilitate publica, si are ca obiectiv principal protectia sanatatii oamenilor, si a mediului impotriva efectelor daunatoare ce ar putea fi generate de colectarea, transportul, tratarea, reciclarea si depozitarea deseurilor.

In ceea ce priveste Romania, se sta foarte prost la capitolul curatenie, salubrizare. Putine dintre orase sunt orase in care se poate spune ca se poate respira putin aer curat, in rest, praful este peste tot intalnit. Mizeria nu este intalnita nu numai in marile orase ale tarii, ci si in cele mici, sa nu mai vorbim de sate sau de comune. Cei ce se ocupa de curatenia oraselor spun ca totul merge foarte bine, ca orasele sunt curate, ca dezapezirea s-a realizat, dar este de ajuns sa aruncam o privire ca sa vedem ca se insala.

Luand ca exemplu comuna Rotaresti, un sat din judetul Vrancea, aflat in apropierea orasului Odobesti observam ca la capitolul curatenie este cu mult in urma celorlalte orase europene, mici sau mari. Inca de la intrarea in oras, care ste foarte aproape de sat, gunoaiele sunt peste tot.

Primarii spun ca exista masini noi de colectare si transportare a gunoiul, acest lucru este rareori vizibil, caci gunoiul se strange tot cu matura, masinile sunt vechi de 7-8 ani, sa nu mai vorbim de faptul ca tari din vest dispun de dispozitive speciale pentru spalatul strazilor, sau aspirarea prafului, iar in Romania doar s-a auzit de ele.    

In Rotaresti sau in Odobesti mai vedem in cand in cand containere de strangere separata a gunoiului, dar nu prea se tine cont de ele. Rar se intampla ca cetatenii sa arunce deseurile in cosul indicat, plastic la plastic, hartie la hartie, etc., observand faptul ca si cetatenii sunt vinovati uneori pentru mizeria din cadrul oraselor. Se spune de asemenea ca exista gropi ecologice, dar daca urmarim drumul deseurilor de la colectare, pana la depunere, observam ca ele tot la glina ajung. Suntem ultimii la capitolul reciclare in Uniunea Europeana. Desi am putea valorifica mai mult de jumatate din deseurile pe care le producem, transformam doar 2% materiale reciclabile.

Iar in ceea ce priveste folosirea unor substante ecologice pentru a eradica insectelor sunt folosite aceleasi substante de cativa ani.

Observam ca serviciul de salubrizare nu s-a schimbat foarte mult in ultimii ani, nu se cunoaste nici o imbunatatire semnificativa. Cat despre noi metode folosite pentru a curata orasele, aceste sunt aproape inexistente si foarte rar folosite daca acestea exista.

Chiar daca groapa de gunoi este atat de aproape, trebuie sa se face ceva pentru a se avea grija sa se combata insectele care vin la gunoi si care ar putea face foarte mult rau oamenilor, si in special copiilor care ar putea sa se imbolnaveasca de hepatita si de alte boli care le-ar putea afecta sistemul imunitar, putand duce chiar si la decesul unora, avand in vedere si faptul ca zona este destul de saraca (ca de astfel tot estul tarii). Insectelor, rozatoarelor si a altor animale pot duce la aparitia adevaratelor focare de infectie.

Servicii pe care firmele de salubritate spun ca le presteaza:

Servicii de salubrizare

• deseuri menajere, comerciale si deseuri asimilate acestora
• deseuri provenite din constructii
• mal, slamuri si deseuri asimilate acestora
• pluguire (deszapezire)
• combaterea poleiului (imprastiere material antiderapant)

Recipienti de precolectare spre vanzare

• container metalic de 5,5 mc
• europubela de plastic cu capac rabatabil si roti, 240 litri
• container metalic 1,1 mc
• cosuri de gunoi pentru montat pe stalpi
• cosuri de gunoi cu picior

Recipienti de precolectare spre inchiriere

• container metalic de 1,1 mc
• container metalic de 5,5 mc
• container metalic de 12 mc
• container metalic 18 mc
• container metalic de 22 mc

3b. Matricea diagnostic in raport cu protectia mediului si cetatenilor.

Serviciul de salubrizare din Romania nu prea este interesat nici de protectia mediului, si nici de protectia cetatenilor, a sanatatii lor, caci daca ar fi, ar face tot ce i-ar sta in putinta sa asigure un cadru cat mai propice dezvoltarii armonioase a membrilor sai, ar face tot ce i-ar sta in putinta sa salveze putina vegetatie care a mai ramas, Romania fiind una dintre tarile cu cele mai putine spatii verzi pe cap de locuitor.     Acest aspect nu face altceva, decat sa duca la o stare de sanatate a populatiei precara, datorita poluarii exesive.

Coordonul forestier al orasului, aceea zona verde filtru existenta in orice zona urbana care isi protejeaza cetatenii, cu rol de echilibru pt temperatura, zgomot, oxigen a fost defrisat aproape complet si astfel tot praful intra nestingherit in oras unde se produce acel efect de 'canion' (strazile inguste si blocuri inalte retine praful la nivelul la care respiram.

Dupa 1989, o serie de "comercianti", speculand greutatilor financiare cu care se confrunta taranii si cresterea preturilor la pesticide si insecticide, au pus in circulatie aceste deseuri pe care le-au sustras cu usurinta din asa-zisele "depozite". Intrucat DDT-ul nu este biodegradabil s-a constatat prezenta acestuia in structura celor mai multe culturi agricole din zona, cum ar fi cele de cartofi, si in laptele de oaie si de vaca. Acelasi lucru s-a intamplat si in Rotaresti. Aici mai este o problema legata de folosirea substantelor otravitoare in perioadele    cand acestea se folosesc la stropitul viei. Nu exista in nici o parte a comunei, si nici in zonele cu vii, zone amenajate pentru depunerea substantelor otravitoare ci acestea sunt puse direct pe pamant, ducandu-se in panza freatica. Aceste substante fac foarte mult rau atat apei de baut, cat si solului.

Ca o paranteza, acum 17 ani aveam 37 milioane mp de zona verde in Bucuresti acum mai avem sub 13 milioane mp de spatii verzi. In medie unui bucurestean ii revine cam 2,5 mp de spatiiu verde pe cap de locuitor la o norma internationala minima admisa in tarile civilizate de 12 mp, (dar in Stockholm sunt 70 mp sau in Viena 60 mp / locuitor). Si daca vom arunca o privire, nici pentru acest spatiu verde care a mai ramas nu se face nimic, el nu este curat, zne intregi din parcuri sunt neingrijite! Se asfalteaza, se construieste, dar nu se mai planteaza nici un copac!

In Bucuresti cetatenii arunca la gunoi saptamanal cel putin 1 milion de sticle de plastic PET -uri din care doar 2 % sunt reciclate, iar restul de 98% ard pe gropile de gunoi ale orasului. ATENTIE - Fumul emis din arderea acestor PRT -uri in aer liber contine Dioxina - una dintre cele mai toxice substante si este adus de vant in oras si inhalat involuntar de bucuresteni care oricum sunt indopati cu noxe auto si praf.

3c. Matricea diagnostic in raport cu asteptarile utilizatorilor serviciului de salubrizare.

Aruncand o privire de ansamblu asupra metodelor de colectare si transportare a gunoiului vom observa ca se folosesc masini vechi, si instrumente la fel de vechi. Putini sunt bucurestenii multumiti de modul in care se realizeaza serviciul de salubrizare, si putini sunt de acord cu instrumentele, metodele si tehnicile care se folosesc pentru a face curat in oras.

Aruncand o privire asupra satisfactiei utilizatorilor de servicii publice, vom observa ca in majoritatea domeniilor, acesti utilizatori sunt partial satisfacuti, atat in ceea ce priveste colectarea si transportarea deseurilor, a protectiei mediului , protectia cetateanului, reciclarea deseurilor, eradicarea daunatorilor, curatirea strazilor, si curatirea spatiilor verzi.

In ceea ce priveste colectarea si transportarea deseurilor, oamenii nu sunt tocmai multumiti de modul in care se face acest lucru. Gunoiul este colectat, dar o data pe saptamana. Si nu exista o diferentiere a deseurilor. Cu toate ca unii oameni, cu toate ca locuiesc intr-o comuna, sunt dornici sa se ingrijeasca de mediu, colectand sticla la sticla, hartie la hartie, etc dar masina care vine sa ridice gunoiul arunca aceste pungi cu gunoi in aceeasi masina, nu se face o diferentiere.

Oamenii sunt nemultumiti si din cauza faptului ca nu se protejeaza mediul. Oamenii din aceasta zona tin foarte mult la aceasta zona, si sunt partial satisfacuti atunci cand vine vorba de protectia mediului. Sunt nemultumiti ca nu au unde sa depoziteze substantele otravitoare cu care se stropeste via, sau ca nu li se da alte substante ecologice pe care sa le foloseasca.

Sunt nemultumiti ca nu se respecta protectia sanatatii oamenilor, multi dintre copii de aici suferind de boli cauzate de proasta gestionare a deseurilor.

In aceasta zona nici nu se pune problema reciclarii, deoarece exista o singura groapa de gunoi, unde sunt aruncate toate deseurile, si nu se tine seama deloc de faptul ca ar trebui sa se faca o deosebire intre materiale. Toate materiale sunt puse la un loc si sunt incinerat, iar fumul degajat deranjeaza oamenii, nu numai pe cei din satul Rotaresti, ci si pe cei din Odobesti, si alte sate din imprejurimi.

In apropierea gropii de gunoi sunt foarte multi daunatori, sobolani, muste, si tot felul de alte insecte sau animale care nu fac altceva decat sa duca "mizeria" de la groapa de gunoi catre satul Rotaresti si catre alte sate si orase. Sunt momente in care oamenii nu pot tine geamul deschis datorita insectelor numeroase care aduc cu ele si microbi si tot felul de boli de la groapa de gunoi. In jurul acestei gropi nu se foloseste nici un fel de substanta pentru inlaturarea daunatorilor, dar nici in sat nimeni nu ia nici o masura ca sa impiedice sobolanii care se inmultesc si uneori ataca animalele oamenilor.

Curatirea strazilor atat in orasul din apropiere, Odobesti, cat si in Rotaresti, este aproape inexistenta. In oras uneori mai sunt oameni care strang gunoaiele de pe strazi, dar in comuna fiecare membru al comunitatii este obligat sa-si stranga gunoiul din fata casei.

In ceea ce priveste aceasta situatie, cand ne referim la spatii verzi, ne referim la toate colturile de natura din zona de care nimeni nu se ingrijeste. Sunt dealuri intinse, pline de vegetatie, dar si de gunoaie si nimeni nu pare a fi interesat de aceasta problema.

3d. Matricea diagnostic cu resurse pentru realizarea serviciului de salubrizare.

Resurse pentru realizarea serviciului de salubrizare sunt, deoarece atat cei din oras cat si cei din comuna platesc o taxa pentru mentinerea curateniei, pentru ridicarea gunoiului, destul de mare pentru ceea ce fac cei ce se ocupa de acest lucru.

Banii luati de la cetateni nu sunt folositi totusi pentru a plati personalul, caruia i se ofera sume modice. Banii stransi de la cetateni sunt folositi in cu totul alte scopuri decat cele pentru care au fost stransi, pentru a asigura un teritoriu cat mai curat, pentru a construi gropi ecologice de gunoi asa cum se procedeaza in vestul Europei chiar si in ceea ce privesc satele de dimensiui mici, unde este foarte curat si unde edilii sunt interesati de curatenie pentru ca astfel, printr-o zona curata si organizata, va atrage turisti. Si noi putem face acelasi lucru in multe zone din Romania. Si in acest sat de deal din Vrancea putem face acelasi lucru, deoarece este un sat frumos si linistit, unde oamenii s-ar putea relaxa, dar care nu poate deveni un punct de atractie turistic deoarece nu sunt conditii.

Investitii in ceea ce priveste acest domeniu al salubrizarii sunt foarte putine sau chiar inexistente in aceasta zona. Nu se face nimic nici pentru a cumpara noi echipamente, si nici pentru a face o groapa de gunoi ecologica.

Colaborarile cu alte unitati interne si externe sunt putine. Cei de aici mai cer cateodata ajutorul Focsaniului, orasul mare in apropierea caruia se afla Rotarestiul pentru a i se oferi mana de lucru sau utilaje, dar cum de astfel in toata tara este o lipsa acuta de mana de lucru care sa se ocupe cu salubrizarea, nici nu exista persoane care sa se ocupe cu conducerea masinilor de gunoi, sau cu strangerea gunoiului.

3e. Matricea diagnostic cu timpul de indeplinire a sarcinilor de catre personalul angajat.

Putinele persoane care se ocupa cu salubrizarea, reusesc de foarte putine ori sa ajunga de cel mult doua ori pe saptamana sa colecteze si sa transporte gunoiul din Odobesti sau din Rotaresti catre groapa de gunoi. Exista foarte putine situatii in care cei ce se ocupa de aceasta munca rusesc sa parcurga intr-o zi satul de la un cap la altul si orasul, ambele fiind foarte mici, un om care ar dori sa le parcurga pe jos ar face cam 4-5 ore, iar acele masini nu reusesc sa faca acest lucru intr-o zi.

Strazile nu sunt curatate in timp util. Se mai intervine uneori in forta la curatarea lor cand in oras mai are loc cate un eveniment special, iar in sat in preajma alegerilor, primarul scoate oameni care sa-l curete, si chiar pune oameni care sa le curete satenilor curtile sau viile. Dar acest lucru nu se intampla decat o data la patru ani atunci cand au loc alegeri.

Cat despre achizitionarea unor substante ecologice de eradicare a parazitilor nici nu poate fi vorba, folosindu-se tot asa zisa soricioaica. Aceasta din urma este foarte toxica si poate crea foarte mari probleme, deoarece copii sunt foarte atrasi de ea, atorita culorii sale, roz. Ea este amplasata in zone in care accesul copiilor nu este interzis.

3f. Matricea diagnostic cu capacitatea de reciclare a deseurilor.

Spre deosebire de alte tari, in Romania, activitatea economica de reciclare a deseurilor este intr-o faza relativ incipienta. Demarajul lent se datoreaza in buna masura dorintei de a 'calca pe pamant solid' de a lasa pe altul sa incerce mai intai.

Resursele fiind insa limitate, castigul celui dindai va fi mai mare decat al celui din urma. Regula celor din urma 'care vor fi cei dintai' nu se aplica si in sectorul economic. Trebuie sa vrei sa fii printre cei dintai ca sa ai sansa sa fii acolo. Aceasta situatie se datoreaza probabil faptului ca nu se cunoaste intr-o masura suficient de mare la ce sunt bune materialele care rezulta din reciclare(materiile prime secundare).Pentru acest motiv voi exemplifica mai jos: Din deseurile de cabluri si din dozele de bauturi se recupereaza metale(cupru, aluminiu, otel) urmand a fi vandute industriilor prelucratoare; Din deseurile de PET se produc fulgi curati din PET, care pot fi exportati ca atare( de la 300 la 400 Euro/tona in functie de calitate) sunt livrati industriilor prelucratoare(in formare) pentru realizarea unor produse foarte diverse. In acest sens trebuiesc mentionate cateva aspecte relevante: - 20 butelii de PET de 2 litri cantaresc circa 1 Kg; - 5 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru a realiza fibre pentru un tricou mare; - 20 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru umplutura unei jachete de iarna; - 20 butelii sunt necesare pentru fabricarea unui filtru; - 35 butelii de 2 litri sunt realizarea unui sac de dormit, etc.

Greenweee International va investi sapte milioane de euro intr-o instalatie de tratare si reciclare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, amplasata in Odobesti, de care va dispune si comuna Rotaresti, in urmatorii doi sau trei ani.

Instalatia cu o capacitate de 50.000 de tone pe an va fi inaugurata la finele anului si va asigura tratarea si reciclarea mai multor tipuri de deseuri provenind de la echipamente electrice si electronice, printre care frigidere, echipamente IT si televizoare, dar si reciclarea materialelor din sticla, plastic sau hartie. In prezent nu se face o astfel de diferentiere.

4. Sinteza analizei diagnostic

Observam din aceasta sinteza a analizei diagnostic faptul ca sistemul de salubrizare din aceasta zona lasa multe de dorit. Observam cu parere de rau ca nu avem nici o situatie satisfacatoare, doar trei de ameliorat si restul sunt nesatisfacatoare, lucru care ar trebui sa ingrijoreze, iar autoritatile ar trebui sa faca ceva pentru imbunatatirea acestui serviciu in zona. Poate ca ar trebui sa vorbeasca mai mult cu cetatenii sa vada care sunt si cerintele cetatenilor in ceea ce priveste salubrizarea, caci poate acestia au idei pentru a le fi si lor bine in ceea ce priveste salubrizarea zonei. Multi sunt foarte interesati de aceste lururi deoarece au copii si traiesc cu teama ca acestia ar putea contacta vreo boala datorita mizeriei, datorita daunatorilor.

Oamenii din aceasta zona sunt preocupati si de aspectul legat de peisaj, deoarece ei tin foarte mult la zona, si nu doresc ca peisajul sa aiba de suferit, mai ales ca doresc sa faca aici o statiune agroturistica. Se gandesc ca turistii ar putea ocoli zona datorita conditiilor precare in ceea ce priveste salubrizarea.

Se pare ca exista noi metode de a recicla, trata deseurile, dar autoritatile nu sunt nerabdatoare sa le foloseasca, si sunt trecute la capitolul de ameliorat. Solutia nu consta in depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiile verzi sau in parcuri, ci in colectarea selectiva si reciclarea lor. Aceasta metoda permite recuperarea substantelor valoroase pentru reciclare Toate deseurile (inca) inevitabile nu trebuie toate, considerate gunoaie. Noua ne revine sarcina sa le triem in asa fel incat sa obtinem materii prime de la care sa avem posibilitatea fabricarii unor produse de o excelenta calitate (reciclare). Aceasta triere are ca avantaj menajarea resurselor naturale limitate. Aceasta nu este posibil decat daca separarea este bine facuta si daca gradul de curatire este ridicat. In principiu, reciclarea trebuie sa se faca dupa principiile ecologice, adica nu trebuie sa se utilizeze in plus energie decat pentru producerea unui material nou.Este de la sine inteles ca aceasta schimbare nu se poate face de azi pe maine, dar aceasta este mult mai rapida. Criteriile esentiale sunt transparenta si credibilitatea, motivatia, actiunea sistematica, o infrastructura buna si, sa nu uitam, reducerea confortului nostru individual.

Iar in ceea ce priveste personalul, sumele de bani pe care acesta le primesc sunt de ameliorat. Oamenii castiga, dar s-ar putea si mai bine. Pentru ca acestia sa faca treaba mai bine, sumele ar trebui sa fie mai mari.

Si in ceea ce priveste intretinerea echipamentelor, acestea pot fi trecute la capitolul amelioare, deoarece aceste echipamente exista, dar nu sunt bine intretinute, iar oamenii care lucreaza cu unele dintre acestea nu sunt instruiti in ceea ce priveste folosirea lor.

In rest toate celelalte domenii legate de salubrizare in comuna Rotaresti sunt nesatisfacatoare si trebuie imbunatatite mai ales daca se doreste ca zona sa dvina o zona agroturistica.

Definirea obiectivelor urmarite de autoritatile publice locale

v    imbunatatirea conditiilor de viata ale  populatiei prin cresterea calitatii si eficientei serviciului de salubizare;

v    cresterea calitatii vietii populatiei prin sustinerea dezvoltarii economice a localitatilor, in principal prin stimularea mecanismelor economiei de piata si prin realizarea unei structuri edilitare moderne, ca baza a dezvoltarii economice si in scopul atragerii investitiilor profitabile pentru autoritatile locale;

v          dezvoltarea durabila a serviciilor;

v    protectia mediului inconjurator.

v    implementarea de masuri concrete pentru salubrizare (de exemplu colectarea selectiva a materialelor vechi in vederea valorificarii, colectarea separata si indepartarea ecologica a deseurilor periculoase, siguranta indepartarii deseurilor);

v    coordonarea si ordonarea masurilor de salubrizare (de exemplu alegerea unei forme legale potrivite pentru functionarea managementului deseurilor, cautarea si gasirea unor terti privati adecvati pentru indeplinirea unor operatii privind evacuarea deseurilor, si masuri de salubrizare, alaturi de comunitatea respectiva, sprijinirea si coordonarea masurilor pentru comercializarea si pastrarea in siguranta a componentei in materiale valorificabile);

v    controlul prestarii serviciului de salubritate (de exemplu elaborarea unor bilanturi asupra cantitatilor si materialelor, ca si examinarea costurilor ca baza pentru o eventuala continuare sau schimbare, respectiv imbunatatire, a obiectivelor de management al deseurilor);

v    informarea si consilierea producatorilor de deseuri in vederea micsorarii cantitatilor de deseuri generate, ca si incurajarea masurilor de valorificare;

v    conceperea si emiterea unor prevederi locale (hotarari ale consilului local, norme si regulamente) considerate ca fiind cea mai importanta baza legala pentru realizarea indepartarii deseurilor, cu posibilitatea influentarii comportamentului cetatenilor in spiritul reducerii cantitatilor de deseuri (de exemplu reglementarea salubrizarii deseurilor, obligatia de a avea recipiente pentru resturi, si de a folosi sistemul de salubrizare, colectare si transport, taxe etc.) ca si formarea unei constiinte in spiritul unei salubrizari mai sigure si ecologice.

6. Stabilirea ecartului strategic intre obiective si concluziile diagnosticului