Obiectul si partile contractelor administrative

Obiectul si partile contractelor administrative

Administratia isi indeplineste serviciile sale cu ajutorul serviciului public[1],obiectul contractului fiind astfel o prestatie, a face.

Obiectul contractului il constituie punerea in valoare a unor bunuri apartinand domeniului public sau prestarea unor servicii publice. Spre exemplu, pot forma obiectul unor astfel de contracte:

Concesionarea de servicii publice

Achizitii guvernamentale

Executarea de lucrari de constructii-montaj public

Prestari de servicii etc.

Contractul fiind un act juridic bilateral, ce se formeaza prin acordul de vointa al partilor, implica existenta a cel putin 2 parti care sa-si exprime consintamantul valabil cu privire la scopul contractului. Prin aceasta elementele esentiale pentru validitatea contractului sunt: capacitatea, consimtamantul,obiectul si cauza contractului.

Contractul administrativ se incheie intre un organ al administratiei publice si un particular. De regula, particularul este un agent economic (comercial), deoarece obiectul contractului administrativ este de prestarea unor activitati cu caracter civil sau comercial.

In ceea ce priveste partile in contractul administrativ, intotdeauna partea contractanta purtator al autoritatii publice, este cea care actioneaza in temeiul competentei cu care este investita de lege in vederea realizarii unui interes public sau a utilizarii domeniului public. Referindu-ne la partea din contract purtatoare a interesului public, aceasta poate fi:

Ministrii si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale,de persoanele imputernicite de acestia (pentru domeniul public al statului);

Presedintii consiliilor judetene, pentru contractele administrative care privesc domeniul public al judetului;

Primarii comunelor si oraselor, pentru contractele administrative care privesc domeniul public al comunelor, oraselor respective;

Conducatorii institutiilor publice pentru contractele incheiate potrivit sumelor alocate din bugetul propriu de venituri si cheltuieli sau potrivit subventiilor alocate de la bugetul de stat ori de la bugetele locale,potrivit normelor legale.

Cealalta parte a contractului administrativ poate fi orice particular, persoana fizica sau juridica, romana sau straina.

Formarea contractelor administrative, desi, in principiul, se incheie tot sub forma unei oferte urmata de acceptare, valabilitatea acestor declaratii de vointa este subordonata cat priveste administratia unor conditii si forme specifice, speciale, referitoare la competenta autoritatii publice contractante, la alegerea cocontractantului particular si la procedura instituita in acest scop,, care este cel mai adesea adjudecarea.[2]

Doctrina franceza precizeaza insa limitele libertatii contractuale ca element esential ce guverneaza formarea contractului administrativ. Se arata astfel ca, pentru administratie operatiunile contractuale reprezinta punerea in opera a unei competente legale, care la randul ei nu este discretionara. Acest element incadreaza capacitatea de a contracta si continutul clauzelor contractuale.

Capacitatea de a contracta.

In ceea ce priveste capacitatea de a contracta, ea este recunoscuta de lege persoanelor juridice de drept public, care pot incheia actele respective in nume propriu. Regulile privind autoritatea ce are competenta de a semna contractul, modul de exprimare a acordului de vointa, procedura contractuala, etc., sunt reglementate de dreptul public intr-o maniera amanuntita, cuprinzand totodata si reguli derogatorii de la dreptul civil - cum este aceea a controlului exercitat asupra autoritatii contractante din punct de vedere tehnic si financiar.

In toate situatiile cand administratia incheie un contract administrativ, ea nu face de fapt decat sa puna in valoare o competenta a sa, dar competenta administratiei este o conditie de a putea incheia contractul ceea ce nu da si dreptul administratiei de a " dicta" conditiile contractului, in intregime in mod directionare. Este necesar ca administratia sa se supuna pe de-o parte propriilor competente de a contracta si in acelasi timp dispozitiilor legale ce stabilesc conditiile de contractare, fiindca, in toate categoriile de contracte administrative, administratia da viata realizarii unui interes public, iar in multe dintre aceste angajeaza si fondurile publice. Capacitatea de a contracta a organelor administratiei publice este legata de personalitatea juridica a acestora, pentru ca numai persoanele juridice pot contracta, iar atunci cand un serviciu public incheie diferite contract, se angajeaza statul, nu serviciul public[3]. Legea poate incuviinta persoanele juridice dreptul de a opta asupra naturii juridice a contractelor ce le incheie-de drept comun, sau administrativ, ori, poate sa impuna ca, anumitor categorii de activitati ce revin in sarcina administratiei sa li se aplice norme de drept administrativ sau de drept comun, dupa caz. De asemenea , pot fi determinate si autoritatile ce pot angaja diferite persoane juridice.

Astfel, potrivit legii administratiei publice locale, primarul localitatii, art.44 alin. 1, lit. f exercita drepturile si asigura indeplinirea obligatiilor ce revin comunei sau orasului in calitate de persoana juridica civila, iar la "lit. g exercita functia de ordonator principal de credite".

Alegerea partii cu care se va incheia contractul (cocontractantul)

Legea nu stabileste totdeauna modalitatea de alegere a concesionarului, executantului, operatorului, cu care administratia urmeaza sa incheie contractul, insa nu se lasa organelor administratiei publice libertate deplina fixandu-se anumite limite. Dintre procedeele utilizate amintim:

adjudecarea publica - varietatea cea mai des practicata, operatiune prin care administratia lanseaza oferte de a incheia un contract avand un anumit obiect, prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari, achizitionarea unor furnituri etc., dandu-se posibilitatea unui numar cat mai mare de particulari sa participe la selectie, fiecare dintre cei interesati avand posibilitatea sa prezinte oferta sa care se depun de in scris. Adjudecarea poate fi deschisa - cand toti cei interesati, care indeplinesc conditiile legale se pot inscrie si participa la selectia de adjudecare sau restransa - cand administratia se adreseaza unui numar restrans de persoane.

Adjudecarea poate fi decisa de catre administratie unora dintre cei care s-au plasat pe o pozitie profitabila pentru administratie.

Prin chemare sau concurs - in acest caz se recurge la o concurenta deschisa sau restransa dar atribuirea contractului, se face de administratie dupa criterii subiective, luandu-se in calcul o serie de elemente oferite de cel ales.

Prin intelegere directa - cand administratia incepe tratative de la inceput cu unul sau mai multi particulari consacrati in domeniul in care se incheie contractul.