PRACTICI DE INTERVENTIE PENTRU POLITISTII DE ORDINE PUBLICA

INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE

DIRECTIA MANAGEMENT RESURSE UMANE

- DISCIPLINA DE SPRIJIN D.P.O.P. NR. 3 -

PRACTICI DE INTERVENTIE PENTRU POLITISTII DE ORDINE PUBLICA

a) Interventia fata de minori. Minorii reprezinta o categorie speciala, fata de care se intervine in cazurile in care sunt abandonati, lipsiti de supraveghere, pierduti, fugiti de la domiciliu sau din centrele de plasament, precum si daca au comis fapte antisociale.

Un copil pierdut si gasit de catre o persoana, de regula este dus la o unitate de politie. In astfel de situatii se va solicita persoanei care l-a gasit sa furnizeze date suplimentare referitoare la locul si ora unde acesta a fost gasit, precum si orice alte informatii care pot ajuta la identificarea lui si a parintilor, apoi se va vorbi cu el calm, pentru a-l determina pe cat posibil sa furnizeze date care sa ajute la clarificarea situatiei sale. In acest fel se poate afla, spre exemplu, la ce scoala a invatat, unde locuieste sau alte date necesare pentru identificarea sa.

Cand este vorba despre un copil fugit de acasa sau dintr-un centru de plasament, este important sa li se castige increderea, avandu-se in vedere ca de modul in care sunt tratati depinde in mare masura atitudinea lor ulterioara fata de politie.

In cazul in care un minor a comis o fapta ilegala (dar nu din categoria celor penale), este indicat ca acesta sa fie incredintat persoanelor care il au in ingrijire, punandu-li-se acestora in vedere ca pe viitor sa-l supravegheze cu mai multa atentie, in caz contrar urmand sa fie sanctionati contraventional.

In cazul minorilor care au savarsit fapte penale se va avea in vedere situatia juridica a acestora, in sensul ca cei care nu au implinit varsta de 14 ani nu raspund penal, iar cei care au varsta intre 14 si 16 ani raspund penal numai daca se dovedeste ca au savarsit fapta cu discernamant, iar cei cu varsta peste 16 ani, raspund penal, limitele pedepselor aplicate reducandu-se la jumatate.

In atitudinea sa fata de minori, politistul trebuie sa dovedeasca mult tact, avand in vedere ca nu au experienta de viata necesara, sunt usor de influentat, iar uneori au inclinatii spre teribilism. Trebuie inteles faptul ca minorii nu stiu sa se comporte in anumite situatii si ca, uneori, nici parintii nu se ocupa suficient de educarea si supravegherea lor.

b) Interventia fata de persoanele bolnave psihic. Una dintre categoriile de persoane al caror comportament si actiune pot duce la tulburarea ordinii si a linistii publice este reprezentata de bolnavii psihic. Acestia se pot manifesta in diverse moduri: pot fi tacuti si docili, fricosi si descurajati, exaltati si vorbareti sau violenti. Stabilirea diagnosticului medical al bolii lor nu este o problema politieneasca, dar cunoasterea lui are importanta atat pentru politisti, cat si pentru alte persoane.

Bolnavii psihic nu sunt infractori, ci sunt persoane a caror stare de sanatate mintala nu se incadreaza in limitele normale, ceea ce ii determina sa nu actioneze rational. Comportarea lor nu este aceeasi cu a unei persoane normale, ea nu este constienta, ci este un rezultat al bolii psihice. De aceea, in cazul lor trebuie sa se previna faptele ilicite pe care ar putea sa le comita si sa ia masura internarii lor in spital, cand este cazul.

Cand politistul intervine fata de astfel de persoane, trebuie sa dovedeasca amabilitate si atentie, sa le asculte plangerile, notandu-le chiar intr-o maniera oficiala, acest fapt putand duce la calmarea acestora.

In cazul bolnavilor psihic care au intentia sa se sinucida, politistul trebuie sa incerce sa-i impiedice, vorbindu-le convingator, incercand sa-i determine sa abandoneze punerea in aplicare a hotararii (in cazul in care interventia in forta nu este posibila). In acest fel se castiga timp, pana la sosirea ajutoarelor si a salvarii (care au fost solicitate anterior).

Cand bolnavul psihic se manifesta violent, va fi imobilizat fortat si se va solicita ajutor medical.

In cazul acestor persoane, trebuie avut in vedere ca pot fi foarte periculoase, ele pot parea docile si linistite, incat pot insela vigilenta politistului, in sensul ca, datorita bolii, pot trece brusc la un comportament agresiv.

c) Interventia fata de persoanele de sex feminin. Politistii vor trata persoanele de sex feminin care savarsesc fapte ilicite in aceleasi conditii ca si pe cele de sex masculin, avand in vedere ca pericolul social al faptelor comise de femei, este acelasi ca si al faptelor comise de barbati.

In cazul luarii unor masuri fata de persoanele de sex feminin vor fi avute in vedere o serie de aspecte care particularizeaza acest tip de interventie.

In primul rand, femeia nu trebuie subestimata ca adversar. Unele femei sunt destul de puternice, chiar si cele mai slabe pot lovi si vatama un barbat. Majoritatea femeilor nu ezita sa foloseasca orice arma pentru a se apara.

In interventia fata de femei, politistul poate suporta riscul de a fi acuzat pe nedrept de comportare nedemna, dar poate fi supus si debitului verbal excesiv al acestora, uneori vulgar si jignitor. Ca urmare, interventia se va face, de regula, in prezenta unui martor asistent. In astfel de cazuri, cel mai indicat este sa se solicite interventia echipajului auto si a unei politiste pentru efectuarea controlului persoanei in cauza sau controlul bagajului.

Cand trebuie sa conduca la sediul politiei o femeie, este indicat ca politistul sa cheme patrula auto, iar, in cazul in care pentru conducerea acesteia foloseste un alt mijloc de transport, trebuie sa se asigure ca locurile din spate sunt in permanenta iluminate (noaptea), in asa fel incat conducatorul auto sa poata vedea persoanele aflate in autovehicul. Intr-o astfel de situatie politistul are obligatia de a-si nota in agenda numele conducatorului auto si numarul de inmatriculare al autovehiculului.

d) Interventia fata de persoanele aflate sub influenta bauturilor alcoolice ori in stare de ebrietate. In cazul in care persoanele aflate sub influenta bauturilor alcoolice ori in stare de ebrietate inceteaza actiunea lor la interventia politistului, acesta le va legitima, le va atrage atentia asupra comportarii pe care trebuie sa o aiba pe viitor, dupa care le va indruma la domiciliu, eventual insotite de catre o alta persoana.

Atunci cand aceste persoane sunt agresive si nu se supun indeplinirii solicitarilor legale ale politistului, existand o temere legitima ca prin actiunile lor pot pune in pericol integritatea corporala a unor persoane sau pot tulbura grav ordinea publica, politistul le va imobiliza si le va conduce la sediul politiei, in vederea identificarii si luarii impotriva lor a masurilor ce se impun.

In ambele situatii, masurile de sanctionare contraventionala, daca este cazul, vor fi luate pe cat posibil numai dupa ce persoanele in cauza se vor trezi din starea de betie.

In cazul in care politistul apreciaza ca persoanelor gasite in stare evidenta de ebrietate pe strazi, in parcuri ori in alte locuri publice le este pusa in pericol sanatatea sau viata si au nevoie de ingrijiri medicale, va anunta cea mai apropiata unitate sanitara pentru acordarea de ajutor.

Atunci cand se impune luarea de masuri impotriva acestor persoane, se va tine seama de faptul ca, de regula, sunt excesiv de curajoase, ceea ce necesita a se discuta cu ele cu multa atentie, pe un ton linistitor si protector. Daca devin agresive persoanele trebuie izolate si obligate sa inceteze actiunile, apelandu-se in acest sens la cetateni care le cunosc sau le insotesc.

Cand este vorba de tineri aflati in stare de ebrietate sau sub influenta alcoolului, acestia trebuie observati cu atentie si dispersati, deoarece este posibil sa provoace altercatii sau sa comita acte de dezordine.

Totodata, se va avea in vedere ca unele din aceste persoane se simt jignite daca li se fac observatii in legatura cu comportarea si starea in care se afla, reactionand violent, iar uneori pot ataca prin surprindere politistul care le-a interpelat.

e) Modul de actiune in cazul intrunirilor si manifestatiilor spontane (de mica amploare). Intrunirile si manifestatiile spontane se pot produce in cazul adunarilor publice nedeclarate, cu ocazia desfasurarii unor manifestari cultural-artistice si sportive, religioase, in locuri de agrement etc.

Aceste adunari nu sunt cuprinse in planurile de masuri ale unitatilor de politie, iar politistii care iau cunostinta de producerea lor, sunt obligati sa raporteze pe cale ierarhica toate datele referitoare la eveniment.

Un grup spontan, neomogen, nu are drept caracteristica violenta, datorita lipsei de unitate a membrilor acestuia. Componentii unui asemenea grup au un entuziasm scazut in a intreprinde actiuni care implica pericol public, sunt ezitanti si nesiguri de rezultatul faptelor pe care vor sa le intreprinda. Acest aspect reprezinta pentru politisti un atu cert in a mentine sub control astfel de grupuri, pentru ca actiunea lor sa nu degenereze in manifestari de dezordine.

Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul intrunirilor si manifestatiilor spontane:

a) se vor documenta la fata locului cu privire la numarul aproximativ, scopul si intentiile lor, solicitandu-se acestora incetarea actiunii sub motivatia nerespectarii prevederilor legale;

b) vor raporta pe cale ierarhica situatia de fapt si rezultatele documentarii;

c) dupa caz, vor asigura devierea circulatiei rutiere, daca se impune acest lucru;

d) vor lua masuri pentru prevenirea eventualelor acte de tulburare a ordinii publice ori limitarea distrugerii unor bunuri materiale sau a unor valori;

e) dupa sosirea la fata locului a fortelor de sprijin, politistii din teren vor coopera cu acestea.

f) Modul de actiune in cazul conflictelor de natura salariala, interetnice si interconfesionale (de mica amploare). Conflictele de natura salariala au la baza nemultumiri ale angajatilor, fata de administratia unitatilor economice, privatizarea acestora, acordarea drepturilor banesti etc.; acestea au forme de manifestare diferite, mergand de la simple adunari in fata societatilor respective, pana la blocarea in afara conditiilor legii a cailor publice de circulatie, incercarea de patrundere fara drept in sediile autoritatilor publice etc.

Conflictele interetnice si interconfesionale pot fi generate de intoleranta etnica si religioasa a unor persoane, necunoasterea de catre majoritate a specificului etnocultural al minoritatilor, precum si de catre exacerbarea de catre mass-media a unor conflicte aflate in stare latenta si care se prezinta in mod deformat.

In cazul acestor categorii de conflicte, comportamentele colective sunt mai mult sau mai putin inclinate spre agresivitate si violenta in functie de intensitatea emotionala care le domina si care poate fi de nemultumire, ostilitate sau chiar ura.

Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul conflictelor de natura salariala, interetnice si interconfesionale (de mica amploare):

a)      se va supraveghea grupul, pentru edificarea asupra starii de fapt si obtinerea primelor informatii privind caracterul manifestatiei, numarul aproximativ de participanti, daca acestia au intentii agresive, identificarea initiatorilor actiunii;

b)      politistii aflati in teren vor raporta ierarhic evenimentul;

c)      politistii aflati in teren nu vor interveni direct, deoarece uneori simpla prezenta a lor poate duce la retinerea participantilor de a comite fapte contrare legii;

d)      pe timpul actiunii, politistii nu vor face comentarii de natura a incita participantii si nici aprecieri referitoare la solicitarile acestora, limitandu-se numai la aspecte privind asigurarea ordinii si a linistii publice;

e)      politistul se va adresa pe un ton confidential persoanei care pare a fi "liderul" grupului, pentru a o determina sa renunte la actele de dezordine, explicandu-i de ce fapte se face vinovata si ce consecinte au acestea;

f)       in timpul discutiilor purtate vor fi ascultate toate persoanele care solicita acest lucru, pe rand, fara a le permite sa vorbeasca in acelasi timp.

In cazul in care grupurile de acest fel intreprind actiuni agresive care tulbura grav ordinea si linistea publica, politistii care participa la misiunea privind restabilirea acesteia vor folosi forta fizica si mijloacele din dotare, numai la dispozitia conducatorului misiunii si in stricta concordanta cu prevederile Legii de organizare si functionare a Politiei Romane.

g) Modul de actiune in cazul grupurilor de curiosi. Grupurile de curiosi se formeaza si cresc cu mare repeziciune ori de cate ori are loc vreun eveniment in locurile publice (accident de circulatie, incendiu, scandal, incaierare). Unii oameni stau deoparte si privesc, in timp ce altii, vazand aglomerarea, devin curiosi si se apropie foarte mult de locul in cauza.

Aceasta multime prezinta anumite particularitati, in sensul ca fortele care actioneaza pentru a acorda sprijin nu au suficient spatiu de lucru, autovehiculele salvarii, ale pompierilor sau ale politiei nu pot circula existand riscul tamponarii, circulatia poate fi blocata, se produc furturi din buzunare etc.

Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul grupurilor de curiosi:

a) se vor atentiona persoanele in cauza despre necesitatea parasirii locului unde s-a produs evenimentul;

b) se va stabili o limita in teren pana la care persoanelor respective sa li se permita accesul. Aceasta se poate realiza prin folosirea unor indicatoare (jaloane, banda colorata etc.) care sa delimiteze zona interzisa accesului;

c) se vor evacua curiosii de pe partea carosabila a strazii, pentru a se preintampina producerea de accidente si pentru a se crea spatiul de manevra necesar fortelor chemate la interventie (salvare, pompieri, politie);

d) se va folosi un ton autoritar, dar fara a se adresa cuvinte jignitoare, insulte sau amenintari, care de cele mai multe ori indarjesc oameni in loc sa-i linisteasca;

e) cand printre curiosi se gasesc persoane recalcitrante, care se manifesta agresiv fata de masurile ce se iau, acestea trebuie avertizate, scoase din multime, izolate, dupa care impotriva lor se vor lua masurile legale.

h) Modul de actiune in cazul scandalurilor si al incaierarilor in locuri si localuri publice Scandalurile si incaierarile in localuri publice se numara printre actele de dezordine cel mai frecvent intalnite, prin diversitatea si, uneori, amploarea lor, acestea determinand ca interventia politistilor sa fie complexa, caracterizata de o serie de particularitati, in functie de circumstante.

Cauzele acestor conflicte sunt diverse, de la conflicte personale la altercatii spontane, fara nici un motiv. Cele mai multe au ca principala conditie favorizanta consumul excesiv de alcool, fapt ce necesita din partea politistului o interventie bine gandita si adaptata cazului concret, precum si o alegere chibzuita a mijloacelor si a procedeelor.

Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul scandalurilor si al incaierarilor in locuri si localuri publice:

a) politistul sesizat cu privire la producerea unor acte de tulburare a ordinii publice intr-un local public se va informa despre:

natura evenimentului;

numarul persoanelor angrenate;

caile de acces in local;

numele proprietarului;

structura clientelei;

dispunerea spatiilor in interiorul si exteriorul localului.

b)      va informa personalul de serviciu de la unitatea de politie iar in cazul posturilor de politie, de la cea mai apropiata unitate cu serviciul de zi permanent, despre eveniment. Totodata, politistul va anunta deplasarea pentru interventie si va solicita ajutoare, evitand a interveni direct pentru restabilirea ordinii publice in situatiile cand nu sunt forte suficiente;

c)      in cazul in care politistul se afla in interiorul localului ori este pusa in pericol evident viata sau integritatea corporala a unei persoane, se va actiona impreuna cu personalul localului, dupa ce in prealabil s-a efectuat somatia, folosindu-se bastonul de cauciuc si spray-ul cu substante iritant-lacrimogene;

d)      daca sesizarea a fost receptionata de ofiterul de serviciu, acesta va lua masuri pentru dirijarea la eveniment a unui numar suficient de politisti, carora le va furniza primele informatii primite;

e)      politistii vor purta si vor avea asupra lor echipamentul individual de protectie si autoaparare si se vor deplasa discret la fata locului, fara a folosi sistemele de avertizare sonora sau luminoasa. Masina politiei nu va stationa in imediata apropiere a localului;

f)       daca fortele de ordine sunt insuficiente in raport cu numarul de persoane angrenate in eveniment, se vor solicita ajutoare suplimentare, pana la sosirea acestora urmand a se supraveghea in mod discret localul, pentru a observa persoanele agresive si eventualii lideri ai grupului. In nici un caz nu isi vor semnala prezenta toate fortele sosite la interventie, pentru a nu irita turbulentii;

g)      dupa sosirea ajutoarelor, politistii isi vor imparti sarcinile, stabilind caile si modul de acces pentru fiecare echipa constituita si semnalele folosite pentru avertizare;

h)      intrarea in local se va face simultan din mai multe puncte, toti politistii avand pregatite pentru interventie bastoanele de cauciuc si spray-urile cu substante iritant-lacrimogene;

i)        dupa intrarea in local, unul dintre politisti va efectua somatia cu voce tare, folosind formula: "INCETATI! POLITIA !", iar in caz de nesupunere se va soma din nou folosind formula: "INCETATI ! VOM FOLOSI BASTONUL DE CAUCIUC SI SPRAY-URILE LACRIMOGENE !";

j)       in situatia in care persoanele angrenate in eveniment nu se supun, se va interveni simultan, din mai multe puncte, folosind bastonul de cauciuc, cautand sa se ajunga la elementele cele mai violente, pentru a le imobiliza, iar in cazul in care se incearca atacarea politistului se va folosi spray-ul cu substante iritant-lacrimogene. Este interzisa folosirea armamentului in interventia la evenimentele din localurile publice;

k)      dupa imobilizarea elementelor turbulente, se va efectua controlul persoanelor, actionandu-se totodata pentru restabilirea ordinii, identificarea autorilor scandalului si stabilirea cauzelor care au dus la producerea evenimentului;

l)        eventualele victime vor fi transportate la o unitate medicala, pentru acordarea ajutorului de specialitate, iar persoanele turbulente vor fi conduse la politie pentru cercetari si aplicarea prevederilor legale;

m)    in functie de rezultatul cercetarilor, vor fi luate masuri atat fata de persoanele angrenate in scandal, cat si fata de patronul localului si personalul de deservire daca se impune aceasta;

n)      in localitatile rurale in care se apreciaza ca efectivul este insuficient pentru restabilirea ordinii publice va fi efectuata somatia pentru incetarea actiunilor agresive, in caz de nesupunere urmand a se raporta situatia la cea mai apropiata subunitate de politie urbana, careia i se va solicita ajutorul;

o)      pana la sosirea ajutoarelor, se vor lua masuri pentru stabilirea identitatii persoanelor turbulente, realizand un dispozitiv exterior pentru retinerea acestora, angrenandu-se si grupele de ordine constituite in cadrul localului.

i) Modul de actiune in cazul savarsirii unei infractiuni. Dupa primirea sesizarii, dispecerul, sau ofiterul de serviciu, cat mai urgent posibil, va dirija, dupa caz, o patrula aflata in teren mai aproape de locul evenimentului, pentru a se deplasa la fata locului in vederea verificarii autenticitatii celor sesizate, urmand a se lua operativ urmatoarele masuri:

a)      salvarea victimelor si acordarea primului ajutor;

b)      prinderea si imobilizarea autorului faptei, asigurand apararea vietii si a integritatii corporale a acestuia;

c)      marcarea locului faptei si conservarea urmelor, fara a aduce vreo modificare acestora;

d)      eliminarea potentialelor pericole;

e)      raportarea evenimentului si asigurarea pazei locului faptei pana la sosirea echipei de cercetare careia i se vor prezenta constatarile facute, masurile luate si ii va fi predat infractorul, respectiv mijloacele de proba stabilite;

f)       in situatia in care infractorul se afla intr-un imobil sau intr-o incapere, politistul va organiza paza tuturor cailor de acces in acel loc, solicitand ajutoare pentru a putea patrunde in interior si a imobiliza infractorul;

g)      patrunderea in interior se face cu precautie, din mai multe directii, fara a se intra in grup si fara a se folosi alte persoane decat politisti, pentru imobilizarea infractorului;

h)      daca in timpul urmaririi infractorului acesta abandoneaza bunuri sau obiecte provenite din infractiune, se va asigura paza lor, sesizand ofiterul de serviciu pentru a indruma echipa de cercetare in vederea identificarii urmelor existente pe acestea.

j) Modul de actiune in cazul savarsirii unei infractiuni intr-o institutie cu profil financiar si comercial. In cazul sesizarii unor evenimente la aceste institutii, se va actiona respectand urmatoarele reguli tactice:

a)      apropierea de obiectiv se va realiza concomitent din mai multe directii, observand cu atentie imprejurimile, autovehiculele stationate si in special cele care au in interior persoane, retinand numerele de inmatriculare si elementele generale de identificare (culoare, marca, tip, etc.);

b)      nu se va interveni niciodata in interior sau foarte aproape de intrarea principala, pentru a se evita luarea de ostatici sau atacarea politistilor;

c)      daca este posibil, va fi contactat personalul de deservire in mod discret, in vederea informarii asupra evenimentului sesizat;

d)      informatiile obtinute vor fi raportate operativ, asteptand ordine daca se dovedeste ca situatia este reala;

e)      inainte de a actiona, va fi pus la punct in mod discret un dispozitiv de observare, de protectie si de interventie ulterioara, alcatuit din cel putin patru politisti;

f)       nu se va incerca niciodata blocarea agresorilor in interiorul cladirii sau crearea unei situatii de infruntare directa sau de sfidare a atacatorilor;

g)      vor fi indepartati trecatorii sau curiosii;

h)      daca vreuna din persoanele aflate in interior paraseste obiectivul, acest lucru va fi semnalat celorlalti, indicandu-se directia si modul de deplasare, precum si semnalmentele generale, pentru ca acestia sa organizeze capturarea si imobilizarea persoanei;

i)        pe parcursul evolutiei situatiei se vor transmite informatii privind numarul participantilor, semnalmentele acestora si ale vehiculelor, armamentul intrebuintat, directia de deplasare a eventualilor fugari, daca exista sau nu ostatici;

j)       dupa sosirea fortelor suplimentare si a celor care vor coordona activitatea, politistii se vor integra in dispozitivul nou constituit;

k)      datele si informatiile obtinute pana la sosirea fortelor suplimentare vor fi raportate conducatorului actiunii.

k) Modul de actiune in cazul prinderii in flagrant.

In timpul executarii sarcinilor de serviciu, politisti de ordine publica pot fi sesizati de savarsirea unei infractiuni flagrante, in sensul prevederilor art.465 din C.p.p.

In cazul unor astfel de sesizari, politistii vor lua masuri respectand urmatoarele reguli tactice:

a)      raportarea la dispecerat sau la ofiterul de serviciu a evenimentului;

b)      prezentarea clara a calitatii de politist la inceputul interventiei si intreruperea activitatii ilicite;

c)      imobilizarea autorilor infractiunii;

d)      acordarea primului ajutor in cazul existentei unor persoane vatamate;

e)      identificarea faptuitorilor, controlul persoanei si al bagajelor acestora;

f)       ridicarea obiectelor, valorilor, inscrisurilor si altor bunuri, care pot constitui mijloace de proba, in cazul in care nu se impune efectuarea cercetarii la fata locului;

g)      identificarea martorilor asistenti si oculari;

h)      transportarea in siguranta a persoanelor retinute la sediul unitatii precum si a autovehiculelor folosite, a bunurilor ridicate si a probelor, cu respectarea normelor procedurale;

i)        asigurarea locului faptei, atunci cand situatia impune cercetarea la fata locului;

j)       conducerea martorilor asistenti si oculari la sediul unitatii de politie, pentru audiere;

k)      intocmirea procesului-verbal de constatare a infractiunii flagrante.

l) Modul de actiune in cazul conflictelor inter si intrafamiliale. Climatul familial conflictual este dat de stari accentuate de conflict care au intensitati diferite si evolueaza de la forme relativ simple cum ar fi certurile, contrazicerile acute sau refuzul unor obligatii familiale, pana la forme mai grave respectiv agresiunea fizica, alungarea de la domiciliu etc. Interventia politiei in astfel de cazuri este necesara, intrucat aceste stari conflictuale pot degenera in acte agresive de tulburare a climatului de siguranta civica a membrilor comunitatii.

Legi speciale cum ar fi cea privitoare la constatarea si sanctionarea contraventiilor referitoare la incalcarea unor norme de convietuire sociala a ordinii si a linistii publice, prevad expres interventia politiei prin luarea unor masuri specifice in astfel de situatii.

Intrucat acest gen de evenimente au loc la domiciliul persoanelor fizice, cu ocazia interventiei politistul va respecta urmatoarele reguli tactice:

a) inainte de a actiona, se va informa asupra naturii conflictului, despre persoanele angrenate, frecventa incidentelor, modul de manifestare, etc.;

b) se va respecta principiul inviolabilitatii domiciliului si nu va intra in locuinta decat in conditiile legii, respectiv la solicitarea sau cu consimtamantul scris al uneia din persoanele implicate in conflict;

c) in apropierea imobilului unde s-a semnalat conflictul nu va folosi avertizoarele sonore sau luminoase;

d) la locul conflictului, politistii nu se vor plasa in apropierea usii, grupati, ci vor sta la o distanta de 1-2 metri lateral, unul oferind posibilitatea sa fie vazut in vizor, iar celalalt alaturat zidului de langa usa;

e) dupa deschiderea usii, politistul va saluta, se va prezenta si va explica motivul prezentei sale;

f)       daca se face invitatia de a patrunde in interior, politistii vor intra pe rand, primul patrunzand cel aflat langa zid, care va deschide usa mai mult, permitand patrunderea si celui de-al doilea, continuand deplasarea impreuna cu locatarul care a deschis usa;

g) discutiile vor fi purtate pe un ton corespunzator, fara amenintari, insulte, cu calm;

h) se vor asculta mai intai partile, fara a se interveni, pentru a face sa scada tensiunea conflictului, precum si pentru a crea un climat de incredere. Apoi, progresiv, se va incerca sa se discute deschis problemele ce au generat conflictul, pentru a permite o anumita descarcare nervoasa, dar nu se va comenta nimic si nu se vor emite judecati sau aprecieri ce ar putea fi gresit interpretate, cautandu-se obtinerea angajamentului ca persoanele se vor linisti si nu vor produce acte violente sau de tulburare a ordinii publice;

i)        dupa ce s-a realizat descarcarea nervoasa si s-a aplanat conflictul, partile vor fi invitate, in scris, la sediul politiei;

j)       in cazul in care exista riscul iminent si evident ca respectivul conflict sa se soldeze cu vatamari ale sanatatii si ale integritatii corporale a persoanelor sau cu tentative de sinucidere, politistii nu vor actiona direct si imediat, ci vor adopta un dispozitiv care sa impiedice intrarea persoanelor straine si sa faciliteze accesul celor implicati in rezolvarea cazului.

m) Modul de actiune in cazul amenintarii cu sinuciderea. Suicidul (sinuciderea) este o actiune voluntara, indreptata constient in directia suprimarii propriei vieti.

In psihologia judiciara sunt definite trei categorii de suicid:

a) suicidul amenintare - indivizii care ameninta cu suicidul vor mai mult sa traiasca decat sa moara, amenintarile lor reprezentand in fapt mijloace de atingere a anumitor scopuri. In situatia de neindeplinire a scopurilor propuse este posibil ca unii din acestia sa-si spuna in practica planurile de a-si suprima viata;

b) suicidul tentativa - indivizii sunt mai putin expliciti, afirmand ca nu le pasa daca mor sau traiesc, motiv pentru care nu sunt luati in serios intotdeauna. Un numar relativ mare dintre acestia isi finalizeaza intentia;

c) suicidul reusit - indivizii sunt extrem de hotarati sa-si ia viata, nerenuntand pana nu isi duc la indeplinire intentia.

Cunoasterea particularitatilor specifice fiecarei categorii de persoane care ameninta cu sinuciderea sau incearca efectiv sa-si ia viata este importanta pentru politist deoarece il ajuta sa stabileasca modului de abordare a acestora si strategiile pentru impiedicarea actiunii sinucigasilor.

In cazul amenintarilor cu sinuciderea (prin precipitare, arme albe sau de foc), politistii deplasati la fata locului vor respecta urmatoarele reguli tactice:

a)      vor initia si vor intretine discutii privind cauzele care au determinat pe persoana respectiva sa recurga la acest mod de manifestare;

b)      vor oferi posibilitati de solutionare a problemelor invocate de persoana;

c)      nu se vor face promisiuni ce nu pot fi indeplinite, chiar daca unele cerinte minore vor fi rezolvate;

d)      daca este posibil se va incerca imobilizarea persoanei;

e)      pe timpul discutiilor, vor fi invitate la mediere persoanele apropiate celui care ameninta cu sinuciderea, in scopul de a-l determina sa renunte la punerea in aplicare a intentiei exprimate.

n) Modul de actiune in cazul amenintarii cu autoincendierea:

a)      se vor anunta prin orice mijloace pompierii si salvarea despre evenimentul produs;

b)      actiunea directa pentru imobilizarea persoanei se va efectua numai daca nu s-au facut actele pregatitoare pentru autoincendiere (stropirea cu benzina sau alte materiale incendiare, folosirea unor recipiente cu asemenea continut etc.);

c)      daca nu s-au efectuat actele pregatitoare se va discuta cu persoana respectiva privind cauzele care au generat aceasta situatie, dorintele protestatarului, modul in care pot fi rezolvate etc.;

d)      in timpul discutiilor, politistul va cauta sa se apropie cat mai mult de persoana in cauza in scopul imobilizarii ce nu pot fi onorate;

e)      echipa de interventie care se va deplasa la fata locului va fi constituita din minim doi politisti care vor avea asupra lor un extinctor, o patura sau alte materiale specifice;

f)       unul dintre politisti va discuta cu persoana in cauza, celalalt va indeparta curiosii si va lua masuri pentru procurarea unor mijloace improvizate necesare stingerii focului in eventualitatea autoincendierii;

g)      in situatia in care s-a declansat autoincendierea, protestatarul va fi infasurat cu rapiditate in patura, se va interveni prin folosirea extinctorului si va fi transportat de urgenta la o unitate sanitara.

o) Modul de actiune in cazul descoperirii unor obiecte susceptibile de a contine materiale explozive. Fie ca este vorba de descoperirea de munitie, de mijloace de distrugere (mine, grenade, obuze, bombe etc.) ori de mijloace explozive improvizate (cu explozie intarziata, instantanee, cu sau fara capcana), trebuie actionat intotdeauna cu multa precautie si nu trebuie ignorat faptul ca acestea au fost concepute pentru a ucide, a rani sau distruge.

Identificarea rapida a sursei de informatii ajuta sa se afle daca este vorba de o descoperire intamplatoare, de punerea in alerta prin intermediul unui apel telefonic, amenintare prin scrisoare sau mesaj si permite sa se faca o prima apreciere a gradului de risc ce il implica evenimentul si care va fi confirmat la fata locului.

Reguli tactice ce trebuie respectate in cazul descoperirii unor obiecte susceptibile de a contine materiale explozive:

a)       in momentul luarii la cunostinta, indiferent in ce mod, despre existenta unor obiecte susceptibile de a contine materiale explozive, se va actiona cu prioritate pentru culegerea tuturor informatiilor posibile, de la distanta sau de la fata locului, cu privire la urmatoarele aspecte:

I. date legate de amplasarea obiectului respectiv (loc accesibil sau nu, obstacole naturale aflate in apropiere, daca a fost sau nu miscat din pozitia in care a fost descoperit;

II. modalitatea folosita, natura mijlocului exploziv, coordonatele locului sau localului aflat in pericol;

III. date legate de natura mijlocului exploziv sau a munitiei: forma, descriere exterioara, volum, dimensiuni, greutate aproximativa, caracteristici tehnice, culoare, grad de conservare, eventuale zgomote.

b)      daca politistul a luat la cunostinta, in mod direct, despre existenta unor obiecte susceptibile de a contine materiale explozive, va raporta imediat dispeceratului sau personalului de serviciu, in scopul anuntarii echipei de specialisti pirotehnisti;

c)      nu va ridica, atinge sau misca obiectul respectiv din pozitia initiala si nici nu se vor produce vibratii sau curenti de aer in imediata sa apropiere, intrucat toate acestea pot activa incarcatura si declansa explozia;

d)      va stabili o zona de siguranta in jurul obiectului respectiv, in care nu se va permite accesul decat persoanelor specializate, cu atributii concrete in rezolvarea situatiei, fiind stabilit un singur punct de acces. Zona de siguranta va avea o raza de 50 de metri de la imobil, in cazul in care obiectul respectiv este amplasat in interiorul unei cladiri, si 300 de metri cand a fost descoperit in locuri deschise;

e)      persoanele aflate in zona vor fi indepartate, iar in cazul imobilelor se va organiza evacuarea in baza planului de evacuare, in ordine, fara a se produce trepidatii sau aglomerari;

f)       itinerarul prevazut pentru evacuare va fi controlat cu atentie inainte de inceperea actiunii propriu-zise;

g)      va accepta prezenta unui numar cat mai redus de persoane, alese pe baza de voluntariat, care cunosc foarte bine locul si care impreuna cu politistii vor forma grupul de cercetare a incaperilor;

h)      vor fi anuntate imediat autoritatile administrative si judiciare competente, serviciul pirotehnic si celelalte servicii specializate in raport cu situatia concreta existenta;

i)        publicul va fi informat despre posibilitatea existentei materialului exploziv, fara a dramatiza sau a exagera situatia, despre dispozitivul creat si masurile luate si i se va cere sa se indeparteze din zona;

j)       in situatia in care exista informatii cu privire la ora exacta a exploziei, dupa asigurarea zonei de siguranta se va astepta trecerea timpului critic, dupa care vor fi declansate cercetarile.

Natura suspecta a unor obiecte poate fi apreciata in raport de:

a)      prezenta neobisnuita a obiectelor in acel loc, fara a fi pazite, creand impresia ca sunt abandonate;

b)      absenta proprietarului sau a altor persoane care sa le revendice;

c)      existenta unor amenintari, stari conflictuale acute sau a unei situatii incordate in locul respectiv;

d)      forma neobisnuita pentru acel loc a pachetului si greutatea mare in raport de volum (in cazul cand acesta a fost ridicat intamplator);

e)      prezenta unui obiect neobisnuit sub vehicule, pe scaune, banchete sau la bordul acestora.

Dupa sosirea specialistilor, politistii vor executa intocmai toate dispozitiile sefului echipei de interventie.

p) Modul de actiune in cazul tulburarii ordinii intr-un mijloc de transport in comun. Inlaturarea starii de dezordine intr-un mijloc de transport in comun ridica probleme specifice, determinate de natura locului si a imprejurarilor in care se produc actele de tulburare a ordinii (busculade, aglomeratie, spatiu restrans etc.). Nu in toate situatiile mijlocul de transport poate fi deviat de la traseu (calatorii se grabesc sa ajunga fiecare, in timp util, la locul dorit, orice intarziere ducand la iritarea acestora).

In cazul interventiei intr-un mijloc de transport in comun se vor respecta urmatoarele reguli tactice:

a)      va solicita calatorilor sa-si pastreze calmul si sa nu ingreuneze luarea masurilor ce se impun. Acelasi lucru li se va solicita si eventualilor cunoscuti ai turbulentilor, pentru a se evita o posibila asociere impotriva politistului;

b)      pentru a nu prelungi timpul de stationare, va cere sprijin conducatorului mijlocului de transport respectiv sau altor cetateni aflati in acel mijloc de transport;

c)      va cere calatorilor sa permita apropierea de persoana turbulenta sau agresiva, creandu-se spatiu de manevra si actionandu-se astfel incat sa i se distraga atentia, fie prin crearea impresiei ca politistul discuta cu alte persoane, fie ca anunta un pericol iminent in partea opusa etc.;

d)      in momentul in care persoana turbulenta isi va indrepta atentia spre acel loc, va actiona rapid pentru imobilizarea sa, prin aplicarea procedeelor de auto-aparare;

e)      dupa imobilizare, persoana va fi incatusata;

f)       se vor identifica persoanele agresate si martorii oculari, va nota datele acestora si ii va invita la politie impreuna cu persoana turbulenta;

g)      politistul va cobori din vehicul in urma agresorilor, fiind atent si pregatit pentru interventie, spre a nu fi atacat prin surprindere;

h)      va lua masuri de sanctionare contraventionala in acel loc ori, dupa caz, la sediul politiei;

i)        in situatii deosebite, daca este posibil, va solicita conducatorului auto sa iasa din itinerarul normal si sa conduca mijlocul de transport (autobuzul) la sediul politiei, informand calatorii despre motivul luarii acestei masuri.