Centrul Regional de Promovare a judetului Hunedoara

 

Centrul Regional de Promovare a judetului Hunedoara

Cap.I Introducere

Politica de dezvoltare regionala este una din politicile cele mai importante si cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul ca, prin obiectivul sau de reducere a disparitatilor economice si sociale existente intre diversele regiuni ale Europei, aceasta doreste sa creeze o Europa mai puternica si stabila din punct de vedere politic si regional.

Politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului inconjurator, dezvoltare rurala, sanatate, educatie, invatamant, cultura.

Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:

diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata);

preantampinarea producerii de noi dezechilibre;

indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune);

corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare;

stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de Romania.

Politica regionala poate fi apreciata si din perspectiva utilizarii de catre autoritatile publice centrale si locale, a resurselor de care dispun; combinatii de instrumente de politica economica si financiara in scopul stimularii investitiilor, crearii de noi locuri de munca si al imbunatatirii conditiilor de viata, intr-o regiune/teritoriu anume. Asemenea instrumente de politica economica acopera o plaja larga, de la cele cu caracter general ca de pilda, cadrul legal destinat sa sustina dezvoltarea, la reglementarile economice ale unor masuri specifice, ca de exemplu, ajutorul de stat acordat firmelor, cu scopul de a stimula investitiile sau de a sustine proiecte de restructurare.

In concluzie, o politica regionala bine conturata, poate asigura o dezvoltare unitara a tarii si poate ajuta la reducerea disparitatilor economice si sociale existente intre tarile membre ale Uniunii Europene.

I.1 Context european

Cu un teritoru ce se extinde de la Oceanul Atlantic pana la Marea Neagra si cu o populatie de aproximativ 490 de milioane de locuitori, Uniunea Europeana a devenit un actor international ce poseda o incredibila influenta economica si politica.

In concordanta cu Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala a Planului National de Dezvoltare, programul operational regional va da prioritate regiunilor ramase in urma si zonelor mai putin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. In acelasi timp, o atentie deosebita se va acorda sprijinirii dezvoltarii durabile a oraselor - poli de crestere, care pot contribui la o dezvoltare policentrica a teritoriului Romaniei.

In acest context, faptul ca Uniunea Europeana aloca doar pentru  Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local in regiunea Vest (din care face parte si judetul Hunedoara) suma de 28, 37 milioane euro, arata ca aceasta manifesta un real interes pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Romania.

I.2 Context national

Pentru a putea fi aplicata politica de dezvoltare regionala, s-au infiintat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Romaniei. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe judete. Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica, fiind rezultatul unui acord liber intre consiliile judetene si cele locale.

Analiza comparativa a Regiunilor de Dezvoltare evidentiaza, dupa 1990, un proces de crestere a disparitatilor de dezvoltare economica si sociala intre regiuni. Diferentele de dezvoltare dintre cea mai dezvoltata Regiune (Bucuresti - Ilfov) si cea mai putin dezvoltata (Regiunea Nord-Est), in termeni de PIB/locuitor, au crescut de aproape trei ori. In acelasi timp, se constata o crestere a disparitatilor intre Regiunile situate in jumatatea vestica a tarii (Nord-Vest, Centru si Vest), cu evolutii economice pozitive si un nivel in crestere a numerosi indicatori ai dezvoltarii economice si sociale, si cele situate in jumatatea estica a tarii (Nord-Est. Sud-Est, Sud si Sud-Vest), mai putin dezvoltate.

Efortul Romaniei are o finalitate clara: construirea unui viitor comun cu al celorlalte state membre UE. Dar, pentru ca aceasta finalitate sa aiba o perceptie si asupra cetateanului simplu, locuitor al unei anumite comunitati locale, este nevoie de descentralizarea procesului de luare a deciziilor de la nivelul central la nivel local.

I.3 Contextul regional

Judetul Hunedoara

Produsul intern brut al judetului Hunedoara in anul 2006, era de 6867,1 mil ron, in timp ce PIB pe regiunea Vest (Timis, Arad, Hunedoara, Caras-Severin) era de 35788.9 mil ron, iar pe tara PIB-ul era de 344560.6 mil ron, la nivelul anului 2006. Se preconizeaza ca PIB/cap de locuitor pe regiunea Vest va ajunge la finalul anului 2009 la valoarea de 6000 euro.

Deasemenea numarul investitiilor straine din municipiile judetului Hunedoara, era de 1505, mai predominante in municipiul Deva, resedinta judetului, datele fiind disponibile la sfarsitul anului 2008.

In ceea ce priveste distributia companiilor din judetul Hunedoara, acestea sunt in numar de 9854 unitati administrative, din care 83 au peste 250 de angajati, adica sunt intreprinderi mari, 244 de intreprinderi au intre 50 si 250 de angajati, adica sunt intreprinderi mijlocii, restul fiind intreprinderi cu pana la 50 de angajati, adica intreprinderi mici.

Din punctul de vedere al arealelor industriale, extractia si prepararea minereurilor metalifere a creascut cu 112.4% in anul 2006 fata de 2005, industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice a crescut cu 108.8% fata de nivelul anului 2005, industria de masini si echipamente a crescut cu 103.9% fata de anul 2005, iar industria confectiilor de imbracaminte a crescut in 2006 cu 105.4%, fata de aceeasi perioada a anului 2005.

Industria

In economia judetului ponderea cea mai mare o detine industria, din care predominante (peste 62%) sunt ramurile industriei miniere si metalurgice; o pondere importanta o detin si ramurile: energie electrica, exploatarea si prelucrarea lemnului, materialele de constructii, industria usoara, chimie alimentara, artizanat etc.

Principalele produse ale industriei sunt: carbune, fonta, otel, laminate, energie electrica, var, ciment, prefabricate din beton armat, minereu de fier, tesaturi matase, confectii tricotaje, bere, masini si utilaje pentru lucrari miniere.

Activitatea industriala se realizeaza de catre 99 agenti economici cu capital integral de stat sau majoritar de stat din care 2 sunt regii autonome si 7176 agenti economici cu capital privat. Daca se iau in vedere si unitatile subordonate regiilor, numarul agentilor economici cu capital de stat se ridica la 51.

Pe teritoriul judetului functioneaza si 6 regii autonome, filiale ale RENEL Bucuresti, producatoare si distribuitoare de energie electrica si termica.

Situatia agentilor economici cu capital de stat pe principalele ramuri se prezinta astfel: industria miniera - 6, metalurgie - 2, energie electrica - 4, exploatarea si prelucrarea lemnului - 2, industria textila - 4, industria alimentara si a bauturilor - 10, industria de incaltaminte - 1, confectii din textile, piele si blanuri - 2, prelucrarea cauciucului si maselor plastice - 1, industria de masini si echipamente - 5 si alte ramuri.

Activitatea de productie industriala a celor 356 agenti economici cu capital privat se concretizeaza in produse ale industriei alimentare, produse textile, mobila, etc.

Agricultura si silvicultura

Fondul funciar are o suprafata de 708.267 hectare din care suprafata agricola este de 281.093 ha

Suprafata agricola in functie de calitatea solului si forma de relief se imparte pe categorii de folosinta astfel:

• 80.518 ha teren arabil
• 117.307 ha pasuni naturale
• 82.185 ha fanete naturale
• 1.076 ha livezi de pomi fructiferi
• 13 ha vii

Suprafata agricola amenajata pentru irigat este de 2.838 ha din care suprafata arabila irigata 1.818 ha.

Datorita conditiilor specifice de sol si clima, agricultura este orientata spre obtinerea productiei de cereale si a bazei furajere.

Principalele produse agricole sunt: cereale boabe (grau, secara, ovaz, orzoaica), porumb boabe, cartofi, sfecla de zahar, legume, fructe.

In cadrul efectivelor de animale ponderea o detin bovinele, porcinele, ovinele, caprinele si pasarile.

Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ocupa o suprafata de 312.382 ha din totalul fond funciar:

• paduri rasinoase: 86.801 ha;
• paduri de foioase: 205.152 ha

din acest punct de vedere judetul Hunedoara detinand locul 3 pe tara.

Anual se realizeaza o masa lemnoasa de circa 500 - 600 mii mc prin taieri de regenerare si taieri de ingrijire a arboretelor tinere, care se valorifica catre populatie si agentii economici. De asemenea, se valorifica si importante cantitati de fructe de padure, plante medicinale, ciuperci comestibile, furaje, seminte, carne de vanat. Vanatul principal il constituie cerbul carpatin, rasul si cocosul de munte.

Apele si baltile se intind pe o suprafata de 5.746 ha iar suprafata ocupata de alte terenuri este de 34.730 ha.

Activitatea de comert in judet se desfasoara in 5629 unitati comerciale, din care:

• de stat 787 unitati (14,0%)
• cooperatiste 519 unitati (9,2%)
• 4.323 unitati private (78,7%)

Cele 519 unitati cooperatiste se afla in subordinea unui numar de 22 cooperative de consum raspandite pe intreg teritoriul judetului, exclusiv Valea Jiului unde functioneaza doar comertul de stat si cel particular.

Turismul

Renumit prin frumusetea peisajului si bogatia folclorica si etnologica, judetul Hunedoara dispune de numeroase obiective turistice. In judet se afla, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turisti avizati. Turismul montan, drumetiile si excursiile pot fi practicate in tot timpul anului, in toate anotimpurile. In masivul Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ varfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Portii sau crestele Stinisoara si Pintenul Slaveiului, toate situate in zona centrala a masivului. Cabanele din Retezat si Paring (Pietrele, Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seaca, Valea de Pesti, Montana, Brazi) sunt tot atatea locuri de popas si de agrement. Itinerariile turistice mai strabat cateva defilee cum sunt acelea de pe Crisul Alb (in aval de localitatea Vata de Jos), defileele Jiului si Muresului (culoarul Deva - Zam), Portile de Fier ale Transilvaniei, defileele-chei de pe raul Cerna (Teliuc - Hunedoara) de la Zlasti si cele trei 'porti' ale Streiului de la Ohaba de sub Piatra, de la Ciopeia si Subcetate. Lacurile de munte, de origine glaciara, sunt obiective turistice de o mare valoare. Cele mai numeroase sunt in Muntii Retezat (82), in Paring, Godeanu, Tarcu si Surianu. Cascadele, repezisurile, bulboanele de la Izvorul Crisului, Bulzesti, Bampotoc, Sibisel, Muntii Retezat, etc. dau un farmec deosebit peisajului.

Principalul punct de interes turistic este municipiul Hunedoara, centru siderurgic de veche traditie. Aici se afla Castelul Corvinestilor, cel mai important monument laic de arhitectura gotica din Romania. Constructia castelului (inceputa inainte de 1400) a fost continuata de Iancu de Hunedoara, regele Matei Corvin si de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen. In momentul de fata castelul este restaurat, in salile lui se organizeaza spectacole de muzica preclasica si de muzica veche.

Zona padurenilor reprezinta un adevarat tezaur etnografic, in special in satele Cerbal, Bunila, Toplita, Lunca Cernii de Jos. Costumele populare sunt de mare originalitate si s-au pastrat nealterate obiceiurile si traditiile de secole. Prin colorit si motive decorative se imprima deosebiri costumelor, in functie de varsta celor care le imbraca. In zilele de sarbatoare, femeile padurence poarta cojoace inflorate, un pieptar cu blana de oaie acoperit cu flori sau pene. Motivele florale sunt cusute cu matase. Padurenii practica si arta prelucrarii lemnului (cruci de lemn de-a lungul satelor, furci de tors, bate, teci de cutite). De asemenea, turnatul cositorului dupa o tehnica proprie, arhaica este folosit si la aplicarea de catarame si tinte pe fasii de piele. Asa se confectioneaza renumitele podoabe pentru femei, cingatoarea sau boltul, o piesa tipica portului padurenesc.

Tara Hategului este nucleul de etnogeneza a poporului roman, este izvorul istoriei romanesti, locul unde, cum spunea Nicolae Iorga, s-a hotarat acum doua mii de ani, care e limba pe care o vom vorbi, care e sufletul care ne va salasui in trupul nostru tracic, care vor fi prieteniile si dusmaniile noastre fata de multele neamuri ale lumii. Fiecare epoca istorica si-a pus amprenta, prin vestigii, pe acest vechi tinut romanesc, incepand cu epoca preistorica (pesterile de la Ohaba-Ponor si Cioclovina).

Principalele obiective turistice din zona sunt:

• Calan Bai (statiunea de ape termale din anticul Aquae)
• Streisingeorgiu - la confluenta Streiului cu Valea Luncani, renumit prin biserica din sec.XI, unul din cele mai vechi monumente de arhitectura medievala din tara, cu o fresca datand din anul 1313.
• Strei - cu o biserica din sec.XIII.
• Sintamarie - Orlea - biserica reformata de aici a fost initial Capela de curte ortodoxa romaneasca, construita in sec. XIII de familia de cneji Candea, in stil romanic.
• Castelul Sintamarie Orlea este o constructie baroca din sec. XIX si adaposteste acum un complex turistic. Manastirea Prislop, intemeiata de calugurul Nicodim in 1414. Aici si-a scris Nicodim evanghelia si a functionat o scoala de zugravi condusa de Popa Simeon din Pitesti.
• Biserica-monument istoric de la Densus, una dintre cele mai vechi si mai interesante constructii religioase din tara, ridicata in sec. XIII, pe ruinele unei vechi constructii antice, cu materiale provenite de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Se observa elemente de constructie paleocrestina. Este considerata una dintre cele mai vechi biserici din Romania. Densus este locul de bastina al familiei Densuseanu: Aron, Nicolae si Ovid.
• Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, se afla pe valea raului Zeicani Orasul a fost fondat de imparatul Traian dupa cucerirea Daciei. Aici se afla Amfiteatrul cu 5.000 locuri, Forumul, Palatul Augustalilor, temple, apeducte.
• Cetatea si biserica Colt, a apartinut familiei de cneji Candea, care l-au slujit pe Iancu de Hunedoara. Legenda situeaza aici actiunea romanului 'Castelul din Carpati' de Jules Verne.
• Sinpetru - sat situat langa Sintamaria Orlea, poseda o biserica monument de arhitectura din sec. XIII. Aici se afla un renumit depozit fosilifer cu schelete si oua de dinozaur.
• Pesterile Cioclovina, Ohaba Ponor si Tecuri - situate pe un versant al Muntilor Surianu, contin urme de locuire din paleolitic. Pesterile prezinta interes si sub aspect geologic, prin unicitatea configuratiei rocilor.
• Sub aspect etno-folcloric, zona Tarii Hategului prezinta un mare interes. O inestimabila valoare o au 'scoartele' din Hateg, indeosebi cele din perimetrul satelor Baesti- Pui, precum si portul popular elegant, in care combinatia de culori alb si negru confera un rafinament aparte.
• Incrustarile din lemn, mai ales furcile plate (de la Clopotiva) si unele piese de arhitectura populara se remarca prin originalitate si un simt artistic special. 'Hateganele' si 'Caluserul' formeaza piese predilecte ale melosului popular.
• Baza materiala de care dispune turismul din judetul Hunedoara este reprezentata de 20 hoteluri, 7 hanuri, 12 cabane, 17 vile turistice si 7 tabere de elevi.
• In judetul Hunedoara se afla statiunile balneo-climaterice Geoagiu Bai, Vata de Jos si Aquae - Calan Bai.
• Deasemenea pe timpul iernii exista amenajate mai multe partii de schi in statiunile Parang si Straja, in Valea Jiului (6 partii cu teleschi si un telescaun) si 1 partie la Rausor, in zona Hategului.

Analiza SWOT a judetului Hunedoara a fost realizata pentru a afla punctele tari si oportunitatile judetului si pentru a transforma punctele slabe si amenintarile in puncte tari sau oportunitati.

Puncte Tari ale judetului Hunedoara :

Sector dezvoltat al exploatarii si prelucrarii lemnului

Sector activ al confectiilor textile, pielarie si incaltaminte

Reteaua de transport relativ dezvoltata

Judetul e strabatut de drumuri europene

Situarea judetului la extremitatea vestica a Romaniei pe principalele trasee rutiere si ferate de intrare dinspre Vest in Romania

Zone apline cu varfuri de peste 2500 m, ideale pentru turismul sportiv de vara si de iarna

Zone protejate cu suprafete intinse (4 Parcuri Nationale, 1 Parc Natural si multe Rezervatii Naturale si Stiintifice)

Existenta centrelor universitare in judet

Spatiul rural neafectat, foarte curat in special in zonele muntoase

Zone cu traditie in cultivarea pomilor fructiferi

Zone intinse acoperite de paduri, avand un important rol in asigurarea echilibrului ecologic in zonele de deal si de munte

Surse importante de venituri prin exploatarea padurilor si a fondului cinegetic

Existenta unui numar mare de personal calificat sau policalificat in rural

Sursa de venituri principala (lemn si vanat), sursa suplimentara de venituri (fructe de padure, melci, ciuperci)

Punctele slabe sunt :

v    Existenta de zone mono-industriale, in curs de restructurare si care se confrunta cu acute probleme sociale

v    Inexistenta unui sistem stimulativ pentru infiintarea de IMM-uri in domeniile economice deficitare

v    Densitatea drumurilor modernizate este foarte mica in anumite zone ale judetului

v    Lipsa retelelor de gaz metan in zonele rurale si urbane defavorizate

v    Inexistenta unei autostrazi

v    Dotarea tehnica depasita, foarte multe echipamente cu care se lucreaza in institute fiind achizitionate inainte de 1989

v    Lipsa notiunilor de management, legislatie si necunoasterea limbilor straine de catre cei implicati in retelele de turism rural

v    Lipsa infrastructurii de accest catre obiectivele turistice

v    Lipsa organizatiilor de promovare a turismului

v    Coexistenta fenomenelor aparent contradictorii de somaj, excedent de forta de munca si cerere de forta de munca calificata

v    Oferta de calificare/reconversie nu este suficient de diversificata si nu exista o concurenta intre ofertantii de formare

v    Existenta unor industrii poluante si mari consumatoare de energie

v    Lipsa colaborarii cu operatorii de turism

Oportunitatile judetului Hunedoara :

• Transferul de tehnologie si know-how spre firmele din judet
• Infiintarea de Parcuri Industriale si Parcuri Tehnologice
• Construirea autostrazii Nadlac-Arad-Timisoara-Deva-Sibiu ar avea un impact atat pentru dezvoltarea firmelor care pot oferi produse/servicii in faza de constructie a autostrazii, cat si in cresterea atractivitatii judetului pentru potentialii investitori
• Intarirea/specializarea institutiilor care ofera servicii de consultanta
• Dezvoltarea aerodromului Saulesti
• Existenta unor programe cu finantare internationala si nationala pentru dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii
• Dezvoltarea in zonele alpine izolate a turismului montan
• Implementarea relativ simpla a unor trasee de drumetie, reabilitarea cabanelor montane
• Dezvoltarea turistica a zonelor Parang, Retezat, Tara Hategului, Muntii Orastiei
• Dezvoltarea agroturismului ofera posibilitatea reconversiei fortei de munca disponibilizate
• Raportul cost/calitate pentru forta de munca este avantajos pentru angajatori
• Infratirile dintre orasele, comunele din judet si cele din alte tari
• Cererea la export de produse agricole ecologice
• Introducerea facilitatilor fiscale pentru agentii economici care investesc in proiecte de protectia mediului

Amenintarile pentru judetul Hunedoara sunt :

• Specializarea ingusta din zonele monoindustriale si lipsa unor programe de reorientare profesionala coerente reduce atractivitatea acestor zone pentru investitori
• Perceptia negativa a privatizarii intreprinderilor de stat
• Lipsa unor corelari ale programelor de dezvoltare a infrastrucutrii si nevoile de echipare a zonelor cu potential de dezvoltare a IMM
• Dezvoltarea necorespunzatoare a infrastrucuturii de afaceri
• Neechivalarea studiilor universitare din romania de catre universitatile din strainatate
• Administratia publica nu este receptiva in legatura cu importanta dezvoltarii turismului in judet
• Ofertele de produse turistice ale judetului nu sunt competitive international
• Fluctuatiile de pe piata fortei de munca depind dramatic de miscarile pietei europene/mondiale, atat in cazul intreprinderilor mari, dar mai ales in cazul celor mici si mijlocii
• Migrarea forsei de munca calificata si mai ales inalt calificata catre tarile membre ale UE este un proces cu tendinte de crestere cu efecte pe termen mediu si lung
• Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu, deoarece viitorul industriei extractive si cel al ramurilor conexe ramane incert
• Valorificarea necorespunzatoare a productiei agricole

Camera de Comert si Industrie a judetului Hunedoara

Camera de Comert si Industrie Hunedoara  este o institutie autonoma de interes  public, cu personalitate juridica, nonguvernamentala, fara scop lucrativ, creata in temeiul Decretului lege nr. 139/90, in vederea promovarii, sustinerii si apararii intereselor agentilor economici din comert, industrie, constructii, servicii si agricultura.

 CCI Hunedoara reprezinta interesele membrilor sai si ale tuturor comerciantilor din judet in raport cu organele legislative, executive si judecatoresti din tara, precum si cu organismele similare din strainatate.

CCI Hunedoara este persoana juridica in virtutea recunoasterii infiintarii ei de catre Guvernul Romaniei prin Hotararea nr.799 din septembrie 1990.

 In vederea realizarii scopului pentru care a fost infiintata si a actiunilor pe care le initiaza, CCI Hunedoara se bucura de spijinul organelor administrative centrale si locale.

Camera de Comert si Industrie Hunedoara, desfasoara in principal urmatoarele activitati :

a) sprijina dezvoltarea activitatilor comerciale, industriale, agricole si servicii ale agentilor economici, colaborand in acest scop cu ministerele, cu administratia publica locala si cu organisme similare din tara si din strainatate;

b) initiaza si sprijina realizarea de proiecte de dezvoltare a comertului, industriei, agriculturii si serviciilor din sectorul public sau privat, din proprie initiativa sau la cerere;

c) desfasoara activitati de informare, documentare si consultanta in afaceri, sprijina ctivitatea de constituire si functionare a societatilor comerciale;

d) acorda sprijin membrilor sai pentru obtinerea documentelor si vizelor necesare pentru deplasari in strainatate, in scopul realizarii de contacte de afaceri si activitati de promovare economica;

e) reprezinta si apara interesele membrilor sai in raport cu autoritatile romane si cu organismele similare din strainatate;

Cap.II Formularea problemei

Rolul judetului Hunedoara in actualul peisaj european, nu este clar conturat. Aceasta problema a rezultat din analiza SWOT realizata si care a indicat faptul ca, desi judetul Hunedoara dispune de o diversitate mare de puncte tari, acestea nu sunt suficient exploatate si astfel, rolul judetului in cadrul peisajului actual european, nu este bine definit.

Cap.III Directii strategice

Dupa analiza problemei formulate, s-au propus trei variante de solutionare, din care, dupa analiza cadru logic s-a ales solutia cea mai buna.

Variante de solutionare

1.     Strategia de dezvoltare a judetului Hunedoara, axata pe promovarea internationala si atragerea turistilor (2009 - 2013)

2.     Strategia de dezvoltare a judetului Hunedoara, axata pe dezvoltarea mediului de afaceri (2009 - 2010)

3.     Crearea unui Centrul Regional de Promovare a judetului Hunedoara, pentru promovarea judetului si companiilor in Europa (2009)

1. Varianta de solutionare nr.1, crearea unei strategii de dezvoltare a judetului Hunedoara, axata pe promovarea internationala si atragerea turistilor

De la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la data de 1 Ianuarie 2007, perspectivele viitoare pentru judetul Hunedoara s-au schimbat considerabil. Suntem acum parte a unei piete europene deschise cu milioane de consumatori si companii. Acest moment ne ofera oportunitati specifice si fonduri europene pentru a atinge un nivel de trai superior. In special sectorul turismului este acum vazut ca unul dintre cele mai promitatoare sectoare pentru urmatorii 10 ani.

Dezvoltarea acestuia este necesara pentru a stimula dezvoltarea produselor turistice in directia corecta. Am gandit pentru judetul nostru patru nivele distincte de turism:

Turismul montan si de schi este destul de bine dezvoltat. Posibilitatile viitoare sunt de a imbunatati facilitatile de schi si servicii mai bune pentru planificarea vacantelor. Potentialul este limitat de competitiile internationale si ingradirile din domeniul mediului.

Turismul cultural si rural este dezvoltat la un nivel moderat. Pentru a se dezvolta pe deplin obiectivele trebuie sa fie promovate prin incadrarea lor intr-o retea si prin realizarea de programe.

Turismul de afaceri, de sanatate si a doua casa este putin dezvoltat. Fiecare dintre aceste teme are un anumit potential pentru o dezvoltare viitoare.

Turismul industrial, de voluntariat, de filme nu a fost dezvoltat pana acum. Experientele altor tari au aratat exemple stimulative care ar putea atrage noi forme de turism.

Pentru a evalua potentialul turistic exista desigur diverse opinii cu privire la obiectivele cu adevarat speciale ce trebuie vizitate. Dupa anumite ghiduri turistice internationale principalele atractii sunt destul de clare si pot fi impartite in 4 categorii:

1. Fortaretele (cetatea Deva, Castelul Hunedoara)

2. Cetatile daco romane ( Sarmizegetusa Regia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana)

3. Bisericile si manastirile vechi ( Densus, Prislop)

4. Muntii Retezat

Interesant de observat ca in fiecare din aceste ghiduri toate cele 6 cetati daco-romane sunt mentionate ca apartinand patrimoniului UNESCO dar niciunul dintre acestea nu considera necesar sa le descrie pe toate.

Turismul de Schi si montan

In situatia actuala din Romania anumite statiuni de schi sunt deja bine implementate si in anumite perioade in timpul iernii este aproape imposibil sa gasesti o camera libera in vecinatate. In Judetul Hunedoara turismul de schi este concentrat in Valea Jiului.

Statiunea Straja s-a dezvoltat in cadrul Programului National Super-Schi. Planul General al statiunii Straja a fost pregatit de catre unii dintre cei mai buni specialisti internationali. Straja are cea mai lunga partie de schi din Romania, infrastructura si drumurile au fost modernizate, iar spatiile de cazare au fost imbunatatite. Mii de turisti viziteaza Straja in sezonul de iarna; statiunea de schi isi atinge acum capacitatea maxima.

In perioada anotimpurilor non schi, muntii din Hunedoara au multe de oferit vizitatorilor internationali sub forma plimbarilor si a drumetiilor. Posibilitatile sunt concentrate inauntrul si in apropierea Parcului National al Muntilor Retezat. In planul Strategic pentru Muntii Retezat, activitatile sunt descrise pentru a dezvolta mai departe turismul montan intr-o maniera sustenabila, protejand mediul.Parcul National Retezat este acum membru al organizatiei internationale Pan Parks.

Turismul cultural si Rural

Dupa cum am mentionat deja, Judetul Hunedoara are anumite situri istorice si culturale care ar putea imbunatatii turismul cultural.

cetatile (Cetatea Deva, Castelul Corvin Hunedoara);

cetatile Dacice si Romane (Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa);

vechile biserici si manastiri (Densus, Prislop).

Aceste situri atrag niste turisti nationali si internationali (in special din tarile vecine cum este Ungaria). Cu scopul de a dezvolta din plin potentialul acestor situri si sa atragem un numar mai mare de turisti straini, aceste situri ar trebui restaurate si renovate (cel mai notabil Castelul Corvin) si sa fie promovate intr-un mod mai profund si mai ispititor. De exemplu : prin stabilirea lor ca puncte a unei retele internationale sau ruta a vechilor cetati si castele Dacice si Romane. De asemenea, activitati in care turistul experimenteaza trezirea la viata a vechii istorii, ar putea sa atraga mai multi turisti.

Turismul rural se gaseste inca la faza initiala de dezvoltare. In zona rurala se gasesc mici pensiuni unde turistii se pot bucura de viata rurala, se pot relaxa si se pot bucura de pacea si de linistea sateasca. Dar pana la ora actuala numarul lor este foarte limitat. Turismul rural ofera multe oportunitati si din cauza prezentei unor atractii mai mari cum sunt muntii si siturile culturale si istorice care ofera posibilitati pentru excursii de o zi.

Facilitati, servicii si produse, cum sunt mancarurile locale, bauturi etc. ar trebui promovate ca parte a experientei rurale. Dezvoltarea produselor ar trebui prin urmare sa se axeze pe experimentarea mostenirii Romanesti. Elemente ar putea fi case traditionale pentru agroturism cu gazde prietenoase. Vizitatorii se pot relaxa din o viata stresanta, pot sa se bucure de mancarea traditionala, pot sa lucreze si sa invete despre activitatile culturale.

Turismul de afaceri, de sanatate, a 2-a casa

Turismul de afaceri este de obicei concentrat in orasele mai mari. In judetul Hunedoara anumite hoteluri ofera aranjamente speciale pentru companii, dar aceasta nu este parte a unei abordari de marketing active. Turismul de afaceri prezinta la nivel de tara un potential in crestere pentru intalniri, initiative, conferinte si expozitii (MICE) nu doar in capitala Bucurest, dar de asemenea in orasele mai mari. Pentru judetul Hunedoara, sansele pentru Turismul de Afaceri ar trebui sa se axeze pe constructia unei infrastructuri de hoteluri de inalta clasa, centre de conferinte, amenajate special pentru o sedere mai mare de cateva zile.

Turismul de sanatate are o lunga istorie in Romania. Exista aproximativ 1. 300 de surse inregistrate de ape minerale in Romania o treime din toate statiunile minerale in Europa, atat potabile cat si disponibile pentru cure. In Judetul Hunedoara turismul de sanatate este concentrat in localitatea Geoagiu Bai. Alte municipalitati ofera foarte putine si depasite facilitati de tratament; turismul de sanatatea are potential de crestere. Dezvoltarea viitoarelor spa uri pentru vizitatori internationali care vor cheltui mai mult si pentru vizitatori obisnuiti nu doar va creste veniturile si va crea slujbe, dar va ajuta de asemenea la conservarea unui aspect important al mostenirii judetului. Pentru Judetul Hunedoara aceasta ar putea insemna nu doar restaurarea vechilor spa-uri (romane), dar de asemenea o implicare activa a altor municipalitati.

Proprietatea a unei a 2-a case este acum la un nivel scazut in Romania. In judetul Hunedoara, cativa romani si unguri care au o a doua casa in zona de schi. Exista putine exemple de straini care au o a doua proprietate in zona rurala. Proprietatea celei de-a doua case ar putea aduce bani noi, munca si creativitate. Un numar mare de Europeni cauta o posibilitate sa cumpere o a doua casa undeva in Europa de Sud Est. Asemenea activitati ar trebui inlesnite de catre autoritatile locale pentru a stimula cresterea economica si a preveni constructia in peisajul judetului fara o planificare urbana potrivita.

Turism voluntar, turism de film si turism industrial

In ultimii ani Castelul Corvinilor a fost gazda si subiectul multor productii prestigioase de cinema, care prezinta momente faimoase ale Romaniei, istorie universala si fictiune. Pana acum aceasta caracteristica speciala nu a fost utilizata pentru a crea un nou tip de turism.

Avantajele productiei de film in judetul Hunedoara sunt multiple si imediate. In mod direct, aceasta ofera beneficii financiare pentru castel. De asemenea, agentii economici au beneficii prin oferirea de servicii de calitate, pentru solicitarile de cazare si mese ale echipelor de filmare. In mod indirect, vizionarea filmelor atrage turistii care ar dori sa vada ei insisi locurile.

Turismul industrial este legat de istoria industriala a judetului. In tot judetul, mai notabil in Hunedoara, Vulcan, Brad si Calan exista zone enorme care arata o lunga istorie in mine, otel si alte activitati industriale romanesti. Multe din aceste situri sunt ruinate si in declin. Totusi, aceste situri ofera o viziune interioara legata de masura si modul in care era efectuata productia in perioada ultimelor decade care ar trebui sa fie considerate ca mostenire culturala a industriei nationale din Romania. Din acest punct de vedere, turismul industrial ar putea fi vazut ca parte a turismului cultural si de mostenire.

Concluzii

Aceasta varianta de solutionare poate fi viabila doar daca se iau masuri rapide si eficiente, insa exact acesta este punctul slab al variantei, nu se poate aplica imediat, ci necesita o perioada de 1 pana la 4 ani pentru implementare, datorita masurilor si investitiilor complexe pe care le presupune.

2. Varianta de solutionare nr.2, crearea unei Strategii de dezvoltare a judetului Hunedoara, axata pe dezvoltarea mediului de afaceri

Strategia de dezvoltare a judetului Hunedoara, axata pe dezvoltarea mediului de afaceri va presupune doua directii de actiune : dezvoltarea mediului economic judetean si, pentru viitor, dezvoltarea activitatiilor de dezvoltare-cercetare-inovare.

Dezvoltarea mediului economic judetean presupune patru directii de actiune, descrise succint dupa cum urmeaza :

1. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Crearea de parcuri industriale, parcuri stiintifice si tehnologice in judet, extinderea si dezvoltarea celor existente

Crearea si specializarea centrelor de afaceri

Crearea si dezvoltarea incubatoarelor de afaceri

Specializarea parcurilor industriale pe domenii de activitate in functie de specificul si potentialul zonei.

2. Sprijinirea investitiilor in judetul Hunedoara

Sprijin acordat de autoritatile locale pentru atragerea investitorilor strategici in judetul Hunedoara

Elaborarea la nivel local de strategii pentru atragerea investitiilor

Dezvoltarea de relatii de parteneriat intre sectorul public si cel privat in activitatea de atragere a investitiilor straine

Realizarea de materiale si actiuni promotionale destinate atragerii de investitori straini la nivel de judet si localitate

Realizarea unui catalog electronic cu locatiile disponibile si cu facilitatile oferite investitorilor

Reutilizarea spatiilor, activelor si a suprafetelor de teren devenite disponibile in urma inchiderii minelor neviabile, in scopul dezvoltarii de activitati economice alternative in judet.

3. Dezvoltarea de servicii pentru mediul antreprenorial

Consiliere privind dezvoltarea spiritului antreprenorial

Extinderea gamei serviciilor de consultanta si formare pentru IMM-uri si micro-intreprinderi

Dezvoltarea capacitatii intreprinderilor in domeniile: planificarea afacerilor, marketing, management, design, export

Dezvoltarea si implementarea unui sistem de asigurare a cofinantarii proiectelor finantate din fonduri structurale pentru IMM-uri si microintreprinderi sustinut de catre banci

Sprijin pentru implementarea standardelor UE in domeniul calitatii si protectiei mediului

Infiintarea de centre de promovare, formare si consultanta in afaceri

Crearea si / sau extinderea de centre expozitionale si organizarea de targuri tematice cu participare internationala

Traininguri specifice in domeniul managementului de proiect si accesarea Fondurilor Structurale

Cresterea accesului pe pietele externe ale intreprinderilor, in special a celor competitive

Atragerea firmelor multi- nationale in economia judetului.

4. Dezvoltarea activitatilor productive

Sprijin pentru achizitia de echipamente, utilaje si tehnologii in domeniul productiei

Sprijin pentru achizitionarea de brevete, marci, licente, franchise, patente

Restructurarea capacitatilor de productie si imbunatatirea performantelor tehnologice in sectorul mineritului

Pentru viitor, investitia in Dezvoltarea activitatii de cercetare-dezvoltare-inovare, este absolut necesara si ea presupune :

1. Crearea si dezvoltarea infrastructurii de inovare, comunicatii si IT

Dezvoltarea infrastructurii de inovare: centre de inovare, cercetare / dezvoltare si transfer tehnologic

Realizarea de retele regionale de comunicatii si implementarea aplicatiilor integrate de e-administration

Incurajarea asocierii dintre intreprinderile unui sector si formarea de clustere sectoriale

Infiintarea de incubatoare pentru intreprinderi bazate pe tehnologie (high-tech, tehnologii emergente), cu accent pe spin-off-urile (ideile de afaceri) provenite din universitatile judetului

Dezvoltarea unei retele de centre de transfer tehnologic in municipiile judetului

2. Structurarea ofertei de cercetare / dezvoltare / inovare din judet

Elaborarea unui Ghid judetean de produse si servicii de cercetare-dezvoltare-inovare oferite mediului de afaceri

Dezvoltarea de proiecte colective de cercetare dezvoltare inovare de catre unitatile de cercetare si universitati in beneficiul unui grup mare de intreprinderi dintr-un anumit sector

Constituirea Birourilor de Transfer Tehnologic (in special in cadrul universitatilor) si a unitatilor de cercetare, precum si conectarea lor intr-o retea regionala

Atragerea de finantari/granturi pentru organizarea de seminarii de instruire pe tematici legate de transferul de tehnologie si dezvoltarea abilitatilor referitoare la alte programe similare

3. Sprijinirea culturii de inovare si a proiectelor inovative in intreprinderi

Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin investitii in proiecte de cercetare dezvoltare inovare

Realizarea de actiuni de promovare si diseminare a culturii de inovare la nivelul judetului:

Organizarea de evenimente (de ex. Targul de Transfer Tehnologic sau Zilele de Transfer Tehnologic TT Days, transfer know-how) dupa modelul unor proiecte europene similare

Realizarea de brosuri / informari / materiale promotionale referitoare la bunele practici in domeniul inovarii care se regasesc in structuri, proiecte, parteneriate, retele active la nivel regional

Acordarea anuala a Premiului judetan al Inovarii

Stimularea si sustinerea activitatilor inovatoare in cadrul intreprinderilor si a proiectelor de cooperare intre mediul de cercetare si IMM-uri

Facilitarea introducerii managementului inovarii in intreprinderi, prin actiuni specifice (planuri strategice de inovare, diagnostice tehnologice, informari)

Promovarea modelelor de succes privind tranzitia de la productia de tip lohn la productia proprie

Infiintarea Centrului judetean de Inovare si Transfer Tehnologic (INTEC)

Concluzii

Aceasta varianta de solutionare propune sprijinirea mediului de afaceri, insa nu are un termene limita pentru realizarea obiectivelor. Deasemenea masurile propuse sunt unele pe termen mediu si lung si ar putea fi puse in practica daca s-ar face si o evaluare a costurilor necesare.

3. Varianta de solutionare nr.3, crearea unui Centru Regional de Promovare a judetului Hunedoara care sa ajute la indeplinirea obiectivelor

Pentru realizarea acestei variante de solutionare, am facut un caldar al activitatilor, impreuna cu responsabili, termene de realizare si modalitati de evaluare si monitorizare (vezi Anexa 1). Trebuie spus ca activitatile se desfasoara pe perioada unui an si jumatate (1.01.2009 1.07.2010), ca s-a desemnat o echipa de proiect din cadrul Camerei de Comert si Industrie a judetului Hunedoara, care are un manager si s-au stabilit responsabilii elaborarii proiectului.

Deasemenea, pentru implementarea proiectului se va stabili o echipa de implementare, care sa se ocupe cu raportarea, monitorizarea si evaluarea proiectului.

Concluzii

Aceasta varianta de solutionare este cea mai concreta propusa, are termene de realizare, responsabili, evaluatori si echipa de implementare. Ea poate fi pusa in practica imediat, fara a elabora alte strategii.

Matricea cadru logic

Varianta nr.3 crearea unui Centru Regional de Promovare a judetului Hunedoara este solutia pentru rezolvarea problemei, adica fundamentarea rolului judetului Hunedoara in actualul peisaj european, ceea ce va duce la cresterea rapida a vizibilitatii judetului in Uniunea Europeana, atragerea de investitii straine si incurajarea exporturilor companiilor din judet in Europa si un numai.

Cap.IV Obiective generale si obiective specifice

Obiectivul general al proiectului este ca, Camera de Comert si Industrie a judetului Hunedoara sa devina un pol de informare regionala si promovare a companiilor si imaginii regiunii in Europa

Obiective specifice

Stabilirea unei strategii comune de promovare a judetului Hunedoara in Europa impreuna cu Consiliul Judetean si Institutia Prefectului Judetului Hunedoara

Dezvoltarea mediului de afaceri prin participarea membrilor Camerei de Comert si Industrie a judetului Hunedoara la targuri si expozitii internationale

Cap.V Proiect

V.1 Titlul proiectului

Proiectul este intitulat  Centrul Regional de Promovare a Judetului Hunedoara 

V.2 Solicitant

Solicitantul proiectului este Camera de Comert si Industrie a Judetului Hunedoara

V.3 Locatia proiectului

Proiectul se va desfasura in judetul Hunedoara, insa prima locatie a Centrului Regional de Promovare a Judetului Hunedoara va fi Bruxelles, Belgia.

V.4 Descrierea proiectului

Proiectul va consta in crearea unui centru de promovare a judetului Hunedoara, care va fi localizat la Bruxelles, Belgia si a carui scop principal va fi promovarea judetului in Europa, atragerea investitiilor straine, promovarea turismului montan si rural, atragerea de fonduri structurale pentru judet si companii private, participarea firmelor la targuri si expozitii internationale.

V.5 Analiza stakeholderilor

V.6 Managementul proiectului

Managementul proiectului se va realiza de o echipa compusa din cinci membri ai Camerei de Comert si Industrie a judetului Hunedoara si va fi formata din : presedinte CCI Hunedoara se va ocupa de partea admiistrativa a proiectului, managerul de proiect coordonatorul proiectului, contabilul sef buget si cofinantare, juristul partea legala si un economist alte probleme specifice. Echipa de implementare a proiectului va fi stabilita prin licitatie, dupa alcatuirea caietului de sarcini de catre echipa de proiect.

V.7 Durata proiectului

Proiectul va avea o durata de realizare de 18 (optsprezece) luni, aceasta cuprinzand toate etapele, de la scrierea proiectului, pana la implementarea acestuia.

V.8 Indicatori de performanta

V.9 Parteneri

Solicitantul proiectului, Camera de Comert si Industrie a judetului Hunedoara, va avea ca parteneri in diferite faze ale acestuia, Consiliul judetean Hunedoara, Institutia Prefectului Judetului Hunedoara, alte autoritati locale care pot ajuta la indeplinirea obiectivelor propuse in proiect, ONG-uri.

V.10 Sustenabilitatea proiectului

V.11 Informare si publicitate

Camera de Comert si Industrie a judetului Hunedoara (in calitate de beneficiar al POR) este obligata sa utilizeze pentru toate produsele de comunicare realizate in cadrul Proiectelor finantate prin Programul Operational Regional, sigla Guvernului Romaniei, sigla Uniunii Europene, sigla Fonduri Structurale elaborata de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, sigla Programului Operational Regional si adresa paginii de web a programului (www.inforegio.ro), insotite de mentiunea Investim in viitorul tau! Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European de Dezvoltare Regionala. Prin produse de comunicare se intelege: fluturasi, pliante, brosuri, afise, bannere, comunicate de presa, website-uri, newsletters, spoturi radio-TV, insertii in presa scrisa, standuri expozitionale, autocolante, materiale promotionale sau orice alte materiale prin care este promovat Proiectul si rezultatele acestuia.

De asemenea, trebuie publicat cel putin un anunt de presa intr-un ziar regional si/sau local privind inceperea proiectului si un anunt de presa la inchiderea proiectului cu mentionarea rezultatelor.

V.12 Concordanta cu politicile Uniunii Europene si strategiile nationale

V.13 Legatura cu alte programme operationale

V.14 Finantarea proiectului

Finantarea proiectului se va asigura din contributia membrilor Camerei de Comert si Industrie a judetului Hunedoara (40%) si Programul Operational Regional, Axa prioritara 4 Sprijinirea mediului de afaceri regional si local, domeniul de interventie 4.1 - Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala (60%).

Concluzii si argumente in realizarea proiectului

Uniunea Europeana va avea un rol crescand in dezvoltarea economica si sociala a judetului Hunedoara. Absortia de fonduri structurale este unul din scopurile bine definite ale Camerei de Comert si Industrie a judetului Hunedoara (CCI Hunedoara) si, prin crearea Centrului Regional de Promovare a Judetului Hunedoara (CRPH), se spera in atingerea acestui obiectiv important.

Biroul european al CRPH, care va fi o organizatie non-profit, pe langa rolul sau principal de promovare a comertului hunedorean, va organiza trei tipuri de alte activitati : inchirierea spatiilor pentru alte regiuni din Romania care isi desfasoara activitatea la Bruxelles, organizarea de conferinte, intalniri si mese rotunde si acordarea de consultanta pentru a sprijini dezvoltarea afacerilor si prioritatile regionale. Aceste tipuri de activitati vor fi contra cost si vor ajuta la cresterea cu 25% a bugetului CCI Hunedoara.

Camera de Comert si Industrie a judetului Hunedoara va avea, prin biroul CRPH de la Bruxelles, o mai buna legatura cu institutiile Uniunii Europene aflate aici, pentru a dezvolta si profita de oportunitatile oferite de UE.

Angajarea regionala efectiva in Uniunea Europeana este una pe termen lung si contine activitati care necesita o prezenta permanenta la Bruxelles la fel ca si pentru :

• A construi si a mentine relatii personale la nivel inalt in institutiile Uniunii Europene
• A colabora cu alte regiuni cu reprezentare la Bruxelles
• A cauta sa profite de oportunitatile oferite de UE, sa influenteze evolutia politicilor europene si sa atraga fonduri pentru regiune
• Stabileste si mentine credibilitatea si reputatia regiunii Hunedoara in Uniunea Europeana, pentru comert, investitii si parteneriate strategice
• Promoveaza bunurile regiunii de pe o platforma internationala si se asigura ca vocea regiunii este auzita de factorii de decizie europeni.

Impactul real al Centrului Regional de Promovare a judetului Hunedoara in regiune este demonstrat de capacitatea judetului de a raspunde efectiv la oportunitatile de a slefui/modela politicile europene, de a creste absorbtia fondurilor europene si de a atrage oportunitatile de afaceri din Europa. Succesul acestui proiect va fi masurat prin :

1. evaluarea satisfactiei factorilor de decizie ai CCI Hunedoara fata de activitatea biroului CRPH de la Bruxelles.
2. beneficiul direct prin orientarea catre o mai buna participare in atragerea si utilizarea de fonduri europene in sprijinirea prioritatilor regionale
3. Cresterea vizibilitatii judetului si a oamenilor de afaceri care cauta sprijin din partea Camerei de Comert si Industrie a judetului Hunedoara
4. Cresterea increderii in judetul Hunedoara si o mai buna vizibilitate a acestuia in Uniunea Europeana

Rezultatele imediate se vor axa pe patru prioritati tematice din Strategia Europeana :

• Politica : sfaturi catre partenerii din judet in ai ajuta sa influenteze satisfacator politicile si legislatia europena viitoare
• Programe : suport pentru oamenii de afaceri din judet in atragerea de fonduri europene
• Oameni si parteneriate : construirea de contacte in institutiile europene pentru a sprijini prioritatile regionale
• Profil : promovarea profilului judetului Hunedoara, prin biroul CRPH de la Bruxelles, in Europa

Este in regula, pana aici, dar as vrea un material mai bine structurat, mai rotund.

Hai, Mircea, re rog eu, mai fa un efort si trimite-mi o forma mai bine elaborata.