Transparenta decizionala - factor important in satisfacerea cetatenilor de catre administratia publica

TRANSPARENTA DECIZIONALA  ESTE UN FACTOR IMPORTANT IN SATISFACEREA CETATENILOR DE CATRE ADMINISTRATIA PUBLICA

CERCETARE  EFECTUATA IN DOMENIU

Pentru a observa gradul in care cetatenii isi cunosc dreptul de a interactiona cu administratia publica si de a se implica in luarea deciziilor care ii privesc in cadrul sedintelor publice a fost interprinsa a cercetare, realizara in cadrul proiectului “Transparenta si etica in administratia publica”, program finantat din fondurile PHARE si coordonat de Asociatia Asistenta si Programe pentru Dezvoltare Durabila-Agenda 21 in parteneriat cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici si TVR, cercetare realizata pe municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Bacau si Timis. Astfel in ceea ce priveste masura in care cetatenii cunosc existenta unei legi care sa le permita imnplicarea in proiectele administratiei publice care-i privesc in mod direct s-a reliefat faptul ca mai multe de 50% dintre cetatenii intervievati nu cunosc existenta unei astfel de legi care sa le reglementeze acest drept. Totusi un procent de 56% dintre cetateni isi cunosc dreptul de a participa la sedintele publice, majoritatea obtinand informatii in acest sens din presa locala. In ceea ce priveste consultarea lor de catre administratia publica locala vizand proiectele care privesc comunitatea doar 10% dintre ei pot afirma ca au fost consultati in acest sens. In ceea ce priveste participarea lor la sedintele publice, desi un procent de 56% isi cunoaste acest drept, el a fost exercitat de doar 14% dintre cetatenii intervievati. Procentul mic in care acestia participa la sedintele publice in care se dezbat probleme ale comunitatii din care fac parte este motivate prin perceptia negative pe care acestia o au fata de administratia publica, considerand majoritatea functionarilor corupti si neinteresati de problemele comunitatii ci numai de satisfacerea propriilor interese. Cercetarea a mai evidentiat si alte aspecte precum proasta informare a cetatenilor in materie de drepturi si obligatii care le sunt asigurate de legislatie.

Un alt aspect interesant evidentiat prin aceasta cercetare este capacitatea redusa de adaptare a cetateanului la noile sisteme de relationare cu institutiile publice, majoritatea preferand sa se deplaseze personal pentru a obtine anumite documente chiar daca ar putea avea acces la ele utilizand si alte mijloace. Acestea au fost justificate prin birocratia excesiva si modalitatea lenta in care se misca institutiile publice. Desi imaginea pe care cetatenii o au fata de institutile publice este una negativa putini sunt dispusi sa se implice pentru a schimba ceva in comunitate. Neimplicarea acestora in problemele de interes publiceste motivata prin neincrederea acestora pe care o au fata de institutiile publice si de disponibilitatea acestora de a tine cont si de opiniile lor.

Propunerile venite din partea cetatenilor pentru a remedia problemele existente in ceea ce priveste participarea lor in procesul de luare a deciziilor privesc indeosebi informarea : o mai buna informare a acestora, programe de educare care sa sporeasca spiritul civic, mediatizarea sporita a programelor la care se cere si sprijinul populatiei in mass-media locala. O alta cerere a populatiei catre administratia locala este sporirea numarului de functionari care sa se ocupe de relatiile cu publicul si daca ar fi posibil si crearea posibilitatii functionarilor pe tren in misiuni de informare a populatiei.[1]

Aceeasi cercetare s-a desfasurat in acelasi timp la nivelul institutiilor administratiei publice pentru a vedea disponibilitatea functionarilor publici de a implica cetatenii in luarea deciziilor si in acelasi timp a evidentia nivelul in care acestia cunosc legislatia in vigoare care reglementeaza drepturile cetatenilor in acest sens. Astfel un procent de 91% dintre functionarii publici intervievati au raspuns afirmativ la intrebarea privind cunoasterea Legii transparentei decizionale, cei mai multi dintre acestia declarand ca in institutia in care lucreaza aceasta se aplica. In ceea ce priveste solicitari de recomandari facute catre cetateni 88% dintre functionarii intervievati au raspuns afirmativ la cest aspect. In ce masura s-a tinut cont de recomandarile cetatenilor un procent de 33% declara ca foarte mult, iar 55% dintre functionarii intervievati au optat pentru varianta destul de mult. Problema in cercetarea efectuata la nivelul functionarilor publici este ca acestia au completat chestionarele cu o oarecare reticenta si formalism ‘’Reticenta si formalismul unora dintre functionarii participanti la sondaj denota ca institutiile publice isi perpetueaza si intretin statutul lor de <<turn de fildes>> in care secretomania si birocratia excesiva functioneaza inca intr-o mare masura.’’[2]

De remarcat este opinia unor functionari publici care considera ca implicarea cetatenilor in procesul de luare a deciziilor ar reprezenta un proces lung si costisitor care ar spori birocratia.

Ca si concluzie a acestei cercetari s-a remarcat faptul ca ‘’Transparenta care trebuie sa devina o componenta esentiala a institutiilor publice este mai curand o prevedere a legii, distanta dintre gradul actual de transparenta al institutiilor si obiectivelor fixate prin lege fiind destul de insemnata.’’[3]

Intr-o tara integrata in U.E. in care mecanismele democratice ar trebui sa functioneze aproape perfect, analizand cercetarile efectuate in domeniu se observa ca romanii , ca si cetateni nu sunt prea preocupati de cunoasterea si utilizarea drepturilor care decurg din atribuirea de catre stat a acestui atribut.

Un rol important il are si administartia publica prin informarea cetatenilor. Un cetatean informat poate actiona in cunostinta de cauza, pe cand unul care nu detine informatie nu stie si nu poate astepta de la el implicarea. O alta cauza care contribuie la o scazuta implicare a cetateniilor in proiectele de interes general este si refuzul autoritatilor si institutiilor publice de a implica cetateanul in motive de pierdere de resurse de timp si materiale

Prin acesta monitorizare s-a urmarit obtinerea unei analize cantitative si a uneia calitative asupra prezentei in presa a institutiilor administratiei publice locale si a reprezentantilor lor.

Metodologia folosita, inclusiv grila de monitorizare, reprezinta o adaptare a metodologiei utilizate de ‘’Agentia pentru Monitorizarea Presei ‘’ in monitorizarile de presa pe care o realizeaza. Monitorizarea s-a realizat prin inregistrarea datelor intr-o grila care contine 12 campuri. Articolele au fost impartite in urmatoarele categorii:stire.relatare, interviu.ancheta, comentariu.[4]

SURSA: ‘’TRANSPARENTA ACTULUI DECIZIONAL SI PARTICIPAREA CETATENILOR LA PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR SI DE ELABORARE A ACTELOR NORMATIVE ‘’ -RAPORTUL MONITORILOR