ACTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGATII. CONTRACTUL. ACTUL JURIDIC UNILATERAL GENERATOR DE OBLIGATII

ACTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGATII. CONTRACTUL. ACTUL JURIDIC UNILATERAL GENERATOR DE OBLIGATII

I. Scurte precizari teoretice

II. Rezolvati urmatoarele spete:

1) La 25.02.1996 A. a intentat o actiune in justitie impotriva lui B. solicitand pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare.

In sustinerea actiunii sale, A. depune la dosarul cauzei un inscris avand data de 20.06.1973, redactat si semnat de A. si B., cu unnatorul continut: 'Subsemnatul, B., declar ca dau lui A. casa mea din strada X,     sector in schimbul unei sume de 5.000 de lei. Subsemnatul, B., declar ca sunt proprietarul acestei case. Subsemnatul, A., declar ca am intrat astazi in stapanirea de fapt si de drept a casei, odata cu plata sumei de de lei. De asemenea, reclamantul probeaza faptul ca a platit integral pretul si ca a intrat imediat in posesia casei dupa redactarea inscrisului.

In apararea sa, paratul a solicitat respingerea actiunii aratand, inainte de toate, ca s-a implinit termenul de prescriptie. Totodata, paratul a solicitat sa se constate inexistenta unui contract de vanzare-cumparare incheiat cu B., intrucat la acea data erau in vigoare norme juridice ce impuneau ad validitatem conditia formei autentice si a autorizatiei administrative pentru instrainarile imobiliare.

In .alta ordine de idei, paratul a aratat ca actiunea, astfel cum a fost aceasta formulata, este inadmisibila, neputand fi de conceput incheierea unui contract prin intermediul instantei de judecata substituindu-se, pe aceasta cale, vointa uneia dintre partile contractante.

Care este temeiul legal al actiunii si ce solutie va pronunta instanta?

2) La 18.01.1995 X. a intentat actiune in justitie impotriva lui Y. solicitand instantei sa pronunte o hotarare judecatoreasca ce sa tina loc de contract de vanzare-cumparare.

In motivarea actiunii, X. a depus la dosarul cauzei o conventie incheiata intre X. si Y. In virtutea acestui contract, Y. se obliga sa incheie, daca X. si-ar fi manifestat optiunea in acest sens, un contract de vanzare-cumparare avand ca obiect o casa. In aceasta conventie se prevedea ca, in cazul in care Y. si-ar incalca obligatia asumata, el ar putea fi obligat nu numai la restituirea pretului primit in avans de la X., ci si la plata unei sume de 10.000.000 de lei.

Avand in vedere refuzul lui Y. de a incheia contractul de vanzare-cumparare, X. s-a adresat instantei cu actiunea amintita. In replica, paratul a invederat caracterul abuziv si nelegal al conduitei reclamantului care a refuzat oferta reala a lui Y. avand ca obiect restituirea pretului platit in avans, precum si plata sumei de 10.000.000 de lei, actualizata la data litigiului.

Care este temeiul legal al actiunii si ce solutie va pronunta instanta?

3) In luna ianuarie 1999 A si B incep procedura de tratative in vederea incheierii ulterioare a unui contract comercial de desfasurare in comun a unor activitati economice.

In acest scop, in februarie 1999 ei semneaza un Protocol in care stipuleaza in linii mari care va fi forma de conlucrare precum si faptul ca viitorul contract comercial va fi incheiat in luna mai a aceluiasi an.

a) In situatia in care A nu executa in luna aprilie 1999 o obligatie de

pregatire a incheierii contractului comercial, cum il poate actiona B in justitie si pe ce temei?

b) In ipoteza in care B ar deceda in martie 1999 , inainte de perfectarea

contractului comercial, ce sanse are A de a cere mostenitorilor lui B sa duca la bun sfarsit incheierea contractului respectiv?

c) Dupa semnarea contractului comercial, A ii notifica lui B in luna mai

2000 ca nu intelege sa-si onoreze obligatia de prestari de servicii la pretul stabilit cu ocazia semnarii contractului si in consecinta, il invita la sediul sau pentru a discuta aceasta problema. Care considerati ca va fi obiectul acestor discutii si pe ce temei se vor solutiona ?

4) La 15.02.2001, A formuleaza impotriva lui B o actiune in executarea silita a obligatiei de intretinere pe care paratul si-a asumat-o la 18.08.2000.

In sustinerea pretentiilor sale, reclamantul depune la dosar contractul incheiat la acea data intre X si B, in virtutea caruia cel dintai se obliga sa transmita proprietatea unui teren pe care urma sa-l predea la 28.08.2000 , in schimbul obligatiilor asumate de cel de-al doilea cu privire la plata unei sume cu titlu de pret si la prestarea de intretinere in favoarea lui A, ginerele lui X, cu incepere de la 31.08.2000.

Reclamantul releva caracterul abuziv si culpabil al conduitei lui B, anexand la dosar notificarea pe care acesta i-a expediat-o inca de la 2.09.2000 spre a-i comunica lui A refuzul de a presta intretinerea datorata sub pretextul neexecutarii de catre X a obligatiei de predare a terenului.

Cerinte:

a) Calificati relatia dintre obligatiile contractuale ale lui B si X.

b ) Aratati cum se poate apara paratul in speta.

II. Lectura juridica

Comentati urmatoarele citate:

a)'Dupa ce a afirmat ca 'dragostea reciproca comanda toate angajamentele ', Domat trage urmatoarele consecinte:

toate angajamentele dintre persoane, voluntare sau non-voluntare, trebuie sa fie comandate de doua percepte : o persoana sa faca celorlalti ceea ce dorette ca ceilalti sa faca pentru ea, si sa nu faca celorlalti ceea ce doreste ca ceilalti sa nu-i faca ei. Este ceea ce se cheama regula de a nu insela pe altul si de a-i da fiecaruia ceea ce-i apartine .

In angajamentele voluntare si mutuale, aceia care trateaza trebuie sa se dedice sinceritatii, pentru a se intelege reciproc '(Domat)

b) Intrucat omul este liber, exista angajamente in care el intra prin propria sa vointa ; si cum el este dependent de ordinea divina, el se afla acolo unde Dumnezeu il pune fara a putea alege; dar fie ca angajamentele depind de vointa sa, sau sunt independente prin originea lor, numai prin libertatea sa omul actioneaza intr-unele sau intr-altele: si intreaga sa conduita contine aceste doua caracteristici, al dependentei fata de Dumnezeu si al libertatii care trebuie sa-l calauzeasca ' (Domat)

c ) 'Tratand despre contracte, in primul rand am dezvoltat principiile de drept natural care sunt aplicabile la tot si la toate.

In general, oamenii trebuie sa poata trata liber asupra tot ceea ce ii intereseaza. Nevoile lor ii apropie; contractele lor se multiplica atat cat nevoile lor. Nu exista legislatie in lume care sa poata determina numarul si sa fixeze diversitatea conventiilor determinate de afacere oamenilor. De aici, aceasta multime de contracte cunoscute, in legile romane, sub numele de contracte nenumite. Libertatea de a contracta nu poate fi limitata decat de justitie, prin bunele moravuri, prin utilitatea publica .

Fara indoiala, nu trebuie ca oamenii sa se poat insela reciproc, tratand impreuna; dar trebuie sa se acorde ceva latitudine increderii si bunei-credinte Noi am crezut ca trebuie sa revenim la un regim mai putin suspicios si ceva mai moderat. ' (Portalis )

d) 'Spunem pentru inceput ca doctrina autonomiei de vointa si a libertatii absolute a conventiilor pare definitiv condamnata. Ea este contrazisa nu numai de evolutia faptelor si inregistrarilor istorice, ci si de toata traditia crestina.

O eroare fundamentala o viciaza: vointa nu este prin ea insasi sursa dreptului: ea nu este decat instrumentul determinarii si punerii sale in practica. Lumea dreptului este lumea finalitatii. Juridiceste, vointa nu este decat o forta, un mijloc. Ea nu are dreptul la protectia legii decat prin favoarea telurilor la care tinde sau este prezumata ca tinde. Vointa juridica nu este vointa propriu-zisa, nici vointa puterii, ci vointa justitiei si a binelui. Asadar, vointa in serviciul dreptului, si nu dreptul in serviciul vointei. Nimic nu beneficiaza de drept daca nu este in drept. <<Juristii doresc sa poata spune, scria M. Saleilles : Acesta este just pentru ca a fost dorit. Ar trebui din pacate sa se spuna:<<Acesta trebuie dorit pentru ca este just.> '(E.Gounnot)

e) ' Persoana care face o oferta, fiind libera sa nu o faca, este libera in acelasi timp sa o insoteasca, expes sau tacit , de orice restrictie pe care o considera potrivita.

Orice persoana are interesul sa cunoasca, in orice moment, starea activului si pasivului sau, deci, sa nu fie obligata fara sa o stie.

Combinand aceste doua idei, vom spune:ofertantul a adaugat tacit la oferta sa o clauza conform careia sa nu fie legat prin contract, contractul sa nu se formeze fara ca el sa aiba cunostinta; in alti termeni, contractul este format prin cunoasterea acceptarii primita de catre ofertant.

Suntem asadar, condusi catre sistemul receptiei inteles ca o prezumtie de informare. '(E. Gaudement)

EFECTELE CONTRACTULUI

II. Rezolvati urmatoarele spete:

l) Prin sentinta de divort nr , care a desfacut casatoria sotilor dupa 35 de ani de convietuire, s-a luat act de 'angajamentul' reclamantului X (fostul sot) de a-i plati paratei Y (fosta sotie) ' o pensie de intretinere de x lei lunar, pe tot timpul vietii' si s-a consemnat acordul paratei fata de acest angajament.

Ulterior desfacerii acestei casatorii, X s-a recasatorit cu Z.

Dupa decesul lui X, sotia supravietuitoare Z a solicitat instantei de judecata sistarea platii pensiei de intretinere in favoarea lui Y.

Prin cerere reconventionala, Y a cerut insa obligarea in continuare a reclamantei-parate Z la plata lunara a sumei mentionate in intelegerea facuta cu fostul sau sot cu ocazia divortului, sustinand ca acesta i-a constituit astfel o renta viagera.

Cerinte:

a) Precizati care este problema de drept din speta.

b ) Solutionati actiunea formulata de Z si cererea reconventionala a lui Y.

2) Intre A in calitate de locator si B in calitate de locatar a intervenit un contract de locatiune pe doi ani, pretul folosintei imobilului fiind stabilit la 100 lunar; contractul contine urmatoarea clauza ' neplata la termen a chiriei atrage plata majorarilor de intarziere al caror cuantum nu poate depasi cuantumul total al chiriei restante

Intrucat B nu si-a executat obligatia de plata a chiriei pe ultimele 6 luni, A il cheama in judecata, solicitand instantei obligarea paratului la plata chiriei restante si a unor despagubiri in cuantum de 800 $, motivate de cresterea chiriilor pe piata imobiliara.

Cerinte:

a)      Precizati problemele de drept din speta.

b)      Solutionati actiunea introdusa de A.

3) La 26.08.1999 A. constituie in favoarea lui B. un drept de ipoteca asupra unui imobil al sau pentru a garanta restituirea, pana la data de 26.05.2001, a unui imprumut cifrat la 70% din valoarea reala a imobilului.

Dupa cinci zile A. vinde imobilul lui C., in contractul de vanzare-cumparare precizandu-se ca imobilul este liber de orice sarcini. Suma imprumutata nu este restituita la scadenta. Somati de B. sa plateasca aceasta suma, A. mentioneaza ca banca la care era deschis contul sau, unde reusise sa acumuleze o suma egala cu cea imprumutata, intrase brusc in incapacitate de plata, iar C. afirma ca este un tert fata de contract.

In functie de ce imprejurare, neprecizata in cele de mai sus, de la cine anume si pe ce cale ar putea obtine B. restituirea sumei imprumutate?

La 15.05.2000 A, proprietarul unei paduri , incheie cu B, explorator forestier, un cotract continand obligatia lui B de a taia copacii dintr-o anumita portiune determinata din padure.

Ulterior, la 12.09.2000 A ii vinde padurea lui C ; fata de imprejurarea ca B si-a executat necorespunzator obligatia contractuala, intrucat nu a ridicat lemnul la data stipulata in contractul incheiat cu A, proprietarul actual, C formuleaza o actiune in rezolutiunea contractului de exploatare forestiera.

Rezolvati actiunea introdusa de catre C.

5) A ii vinde lui B un teren intravilan situat intr-un cartier rezidential, cu obligatia pentru cumparator de a nu construi decat imobile cu destinatia de locuinte, pentru a nu diminua valoarea terenului invecinat, care ii apartine tot lui A.

In masura in care B se hotaraste sa vanda terenul respectiv inainte de efectuarea oricaror constructii, considerati ca subdobanditorul va fi tinut sa respecte obligatia de a nu construi decat imobile cu destinatia de locuinte?

6) A ii vinde lui B un fond de comert, in contract prevazandu-se o clauza de neconcurenta pentru o perioada de trei ani.

Dupa un an de zile, B transmite cu titlu oneros acelasi fond de comert catre C, fara a se face vreo referire la obligatia de neconcurenta.

In masura in care C desfasoara activitati comerciale de natura sa-l prejudicieze pe A, ar putea fi obligat prin instanta sa respecte clauza de neconcurenta ?

7) A l-a imprumutat pe B cu suma de 50.000.000 lei in contract prevazandu-se ca obligatia de restituire devine scadenta la doi de zile de la formarea sa.

Intrucat A decedeaza iar debitorul B nu-si executa obligatia ,X, fiul si mostenitorul legal al lui A , formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B.

Instanta respinge actiunea cu motivarea ca dreptul de a pretinde restituirea sumei apartine numai tatalui lui X , care este parte in conventia de imprumut.

Comentati hotararea pronuntata in speta.

8) P. a vandut lui R. un imobil, bun propriu, stabilindu-se pentru cumparator, printre altele, doua obligatii: sa presteze intretinere vanzatorului pana la sfarsitul vietii acestuia si sa efectueze aceeasi prestatie in beneficiul lui Q., sotia vanzatorului, pana la sfarsitul vietii acesteia din urma.

La scurt timp dupa aceea, P. decedeaza lasand ca unica mostenitoare pe Q. Dupa acest deces, R. inceteaza sa mai presteze intretinere lui Q.

Poate Q. sa intenteze cu succes o actiune prin care sa obtina desfiintarea contractului ?

9) La 12.09.2000 A i-a donat lui B o parte determinata din imobilul-casa de locuit - dobandit de A in baza contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere incheiat anterior cu parintii sai, datat 15.05.1998; in actul de donatie era prevazut ca debitorii obligatiei de intretinere sunt A si B in mod solidar.

Intrucat B nu isi executa obligatia de intretinere, A formuleaza o actiune in revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii; in apararea sa, paratul invoca efectele solidaritatii, in sensul ca obligatia asumata se considera executata numai prin prestatia unui singur debitor, in speta, A , care s-a ingrijit efectv de paraintii sai.

Datorita acestor considerente, B invoca lipsa calitatii procesuale active a reclamantei.

Solutionati actiunea formulata de A.

10) La 23.02.1996 A. intenteaza impotriva lui C. o actiune prin care solicita sa se constate caracterul mincinos al contractului de vanzare-cumparare incheiat, in forma autentica, intre B. si C.la 21.02.1992 cu privire la o constructie si terenul aferent.

In motivarea actiunii sale, reclamantul arata ca partile acestui contract incheiasera, in prealabil, o conventie prin care B. dona lui C. intregul imobil, convenindu-se, totodata, asupra deghizarii donatiei printr-o vanzare. Reclamantul arata ca prin conventia incheiata in prealabil intre B. si C., se ajungea la incalcarea rezervei succesorale a lui A., unicul mostenitor al lui B.

Spre a dovedi existenta donatiei, reclamantul propune proba cu martori. Ce va decide instanta in legatura cu proba propusa de reclamant?

11) La 15.10.1998 A. vinde lui B. un apartament, contractul incheiat in forma autentica consemnand un pret de 11.000.000. de lei. Dupa trei zile, partile redacteaza un inscris in care se mentioneaza: "Pretul ce il convenim este de 40.000.000.de lei din care    15.000.000. de lei s-au platit cu doua zile inainte de autentificare; Pentru restul pretului cumparatorul ramane dator, urmand a-l plati pana la 31.12.1998."

Ce actiune ar trebui sa fie intentata de A. si pe ce temei legal pentru a obtine obligarea lui B. la plata sumei de 25.000.000. de lei?

12) A. va solicita o consultatie juridica prezentandu-va urmatoarele inscrisuri:

- un contract incheiat la 23.01.1996 prin care A acorda lui B o suma de 130.000 de lei cu titlu de imprumut, scadenta prevazuta pentru restituire fiind 23.01.1997 ;

- un contract perfectat la 23.01.1996 prin care B instituia in favoarea lui A un drept de ipoteca asupra unui apartament pentru garantarea imprumutului ;

- un contract de vanzare-cumparare a aceluiasi apartament, constatat printr-un inscris sub semnatura privata, incheiat la 22.08.1996 intre B si C ;

- un contract incheiat in forma autentica ,intre B si C la data de 20.08.1996 prin care primul instituia in favoarea celui de-al doilea un drept de abitatie asupra aceluiasi apartament.

A va informeaza cu privire la faptul ca B i-a remis contractul de vanzare-cumparare atunci cand, la o saptamana dupa scadenta, A i-a pus in vedere ca va proceda la urmarirea silita a imobilului.

Totodata, la 3.02.1997 C a pus la dispozitia lui A contractul de constituire a dreptului de abitatie, sugerandu-i sa se indrepte impotriva lui B , intrucat acesta din urma a ramas adevaratul proprietar.

Cum il sfatuiti pe A sa procedeze pentru a-si recupera suma imprumutata?

III. Lectura juridica Comentati urmatoarele citate:

a) Conventiile trebuie executate cu buna-credinta, adica in conformitate cu intentia partilor si in considerarea scopului avut in vedere la formarea lor ( C.Aubry, C.Rau)

b) Aceasta legatura de drept, vinculum juris, cum este numita obligatia, este primul efect al oricarui contract. Ea este conditia esentiala fara de care nu ar exista. Ea este faptul datorita caruia conventiile legal formate tin loc de lege celor care le-au facut, cuvinte energice care, ridicand contractul la inaltimea legii, ii confera grandoare si majestate .

Aceste cuvinte, buna credinta, au o acceptiune foarte larga. Ele exprima toate sentimentele oneste ale unei drepte constiinte. Fara a pretinde un rafinament de delicatete care impinge dezinteresul pana la sacrificiu, legea proscrie contractele viclene si manoperele sirete, procedeele neoneste , calculele frauduloase, disimularile si simularile perfide, rautatea care, in fine, deghizandu-se sub aparenta prudentei si abilitatii, speculeaza pe seama credulitatii, simplitatii si ignorantei(M.L.Larombiere)

c) Regula inscrisa in art.1134 C.civ. ( 969 C.civ. roman) este consecinta autonomiei de vointa: vointa este atotputernica: ea angajeaza individul in acelasi fel ca legea; nici legislatorul, nici judecatorul nu vor sti sa dezlege contractantii.

Dar aceasta regula nu se intemeiaza numai pe consideratii individualiste; ea are in acelasi timp un fundament moral, economic si social.. ..

Insa, de curand, doctrina insista pe notiunile de utilitate si de justitie, mergand pana la a propune de a substitui aceste fundamente ale fortei obligatorii a contractelor sau dogma autonomiei de vointa Autonomia de vointa inteleasa ca exercitiul unei puteri suverane paralele si concurente legii este incompatibila cu starea actuala a dreptului pozitiv , scrie Ghestin .' (H.,L.,J.Mazeaud, Fr.Chabas)

d)'Judecatorul nu poate nici modifica nici rezilia contractul. Aceasta putere apartine legiuitorului? In sistemul nostru politic, care consacra omnipotenta legiuitorului, si in absenta oricarei interdictii constitutionale, trebuie sa recunoastem ca numai legea poate inlatura principiul pacta sunt servanda. ' (H.,L.,J.Mazeaud, Fr.Chabas)