ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE IN CERCETAREA INFRACflUNILOR DE PRUNCUCIDERE. PARTICULARITATILE CERCETARII LOCULUI FAPTEI SI A FOLOSIRII EXPERTIZEI JUDICIARE IN CERCETAREA ACESTOR INFRACTIUNI

ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE IN CERCETAREA INFRACflUNILOR DE PRUNCUCIDERE. PARTICULARITATILE CERCETARII LOCULUI FAPTEI SI A FOLOSIRII EXPERTIZEI JUDICIARE IN CERCETAREA ACESTOR INFRACTIUNI

Viata omului, ca singura fiinta superioara din universul cunoscut, cu personalitate si posibilitate de a-si domina impulsurile, se bucura pe plan juridic de protectie deosebita.

Desi nimeni nu contesta acest adevar, realitatea ne demonstreaza ca in societate s-au produs si continua sa se produca acte de suprimare cu vinovatie a semenului, care prin caracterul lor ireparabil prezinta un grad ridicat de pericol social, incompatibile cu ordinea de drept.

in acest context, uciderea persoanei ca act uman savarsit cu vinovatie, reprezinta o stare deosebit de periculoasa pentru conditia sociala a omului, care impune o reglementare juridica speciala.

Codul nostru penal cuprinde in titlul II, capitolul I, sub expresia generica de "omucideri', sase infractiuni de omor, respectiv omor, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa si determinarea si inlesnirea sinuciderii, a caror reglementare este chemata sa apere viata persoanei, ca atribut fundamental al acesteia si totodata ca valoare sociala ocrotita in interesul intregii societati.

Infractiunea de pruncucidere constituie o modalitate aparte de omucidere, cu un regim propriu de sanctionare. Desi este o infractiune autonoma, in esenta ramane o fapta de omor, sanctionata mai bland, deoarece subiectul activ al infractiunii actioneaza in conditii speciale, care justifica un tratament penal mai favorabil, comparativ cu tratamentul aplicat in cazul omorului.

Potrivit art. 177 Cod Penal, "uciderea copilului nou-nascut savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata in stare de tulburare pricinuita de nastere, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani'.

Analiza succinta a textului denota ca elementele care apartin continutului juridic constitutiv al acestei infractiuni sunt urmatoarele:

- savarsirea actelor de violenta impotriva copilului nou-nascut de mama care i-a dat nastere;

- sa se produca rezultatul actelor de violenta constand in moartea copilului;

- intre actele de violenta si rezultat sa existe raport de cauzalitate;

- faptuitoarea sa fi actionat cu intentia de-a ucide, din cauza starii de tulburare pricinuita de nastere.

Dupa cum se poate observa obiectul juridic special al infractiunii de pruncucidere il constituie relatiile sociale a caror existenta si normala desfasurare sunt conditionate de apararea vietii nou-nascutului impotriva faptelor de omor.

Obiectul material al infractiunii este corpul copilului nou-nascut asupra cui este indreptata actiunea (inactiunea), faptuitoarei.

Se bucura de apararea legii copilul provenit din casatorie ori din afara ei, diform, monstruos ori siamez, cu conditia ca atunci cand mama a actionat asupra sa pentru a-l suprima sa fi fost viu. in acelasi timp nu are importanta durata gestatiunii pentru ca in orice conditii copilul nascut viu devine o persoana umana si nici daca a fost sau nu eliberat din placenta.

Starea de nou-nascut a suscitat si suscita si in prezent discutii aprinse, iar in stiinta medicala exista controverse in privinta acestei probleme. in sensul celor expuse exista opinii conform carora starea de "nou-nascut' dureaza foarte putin (24 ore), pana la aparitia primelor semne de mumifiere a cordonului ombilical, altele sustinand ca respectiva stare dureaza pana la caderea acestuia si s-ar intinde pe durata a trei zile.

Opiniile diferite din stiintele medicale au facut ca in unele legislatii sa se recurga la un criteriu formal in stabilirea termenului de declarare a nasterii la oficiulstarii civile.

Legea noastra penala a inlaturat orice criteriu formal si a lasat ca problema sa fie solutionta, in fiecare caz, pe baza expertizei medico-legale.

Subiect activ al infractiunii de pruncucidere este mama copilului nou-nascut, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere (subiect calificat).

Legislatia noastra nu admite posibilitatea ca alte persoane sa aiba calitatea de subiect activ al infractiunii. Orice alte persoane care ar ucide copilul nou-nascut vor fi chemate sa raspunda pentru infractiunea de omor calificat.

in privinta mamei, pentru ca fapta sa intruneasca elementele constitutive ale infractiunii de pruncucidere, se cere ca ea sa comita infractiunea sub stapanirea unei tulburari pricinuita de nastere.

Stiinta medicala denumeste tulburarea psihofiziologica uneori ca "psihoza puerperala', alteori "manie puerperala' sau "febra puerperala' si precizeaza ca se poate ivi pe baza unor afectiuni legate de sarcina sau nastere, ori pe baza unor afectiuni concomitente ori preexistente, influentate in evolutia lor de sarcina sau nastere.

Cerinta impusa de legiuitor, de tulburare pricinuita de nastere provoaca inca controverse in practica judiciara, fiind cazuri in care instantele au apreciat ca tulburarea pricinuita de nastere include si socul psihic pe care il traieste mama ca urmare a nasterii unui copil in conditii neobisnuite, respectiv necasatorita, iar altele apreciaza ca tulburarea la care se refera articolul 177 Cod

Penal, priveste existenta unei stari psihofiziologice provocata exclusiv de procesul nasterii.

Latura obiectiva presupune orice actiune sau inactiune susceptibila sa aiba ca finalitate moartea nou-nascutului.

Din practica anchetarii acestor infractiuni s-a retinut ca majoritatea covarsitoare a infractiunilor se comit prin actiune (asfixie, lovire, ingropare, abandonare in intemperii, ardere s.a.), sau inactiune (neacordarea ingrijirilor medicale necesare imediat dupa nastere).

Fapta trebuie sa se comita imediat dupa nastere, in caz contrar mama va raspunde pentru infractiunea de omor calificat.

Latura subiectiva

Infractiunea de pruncucidere se comite cu intentie directa sau indirecta. in cazul in care mama isi ucide copilul nou-nascut din culpa, va raspunde pentru infractiunea de ucidere din culpa.

Intentia mamei de a-si ucide copilul trebuie sa fie determinata de starea de tulburare pricinuita de nastere. intr-o atare situatie intentia este spontana, se formeaza sub imperiul starii de tulburare si se executa simultan sau atata timp cat persista aceasta stare.

PARTICULARITATILE CERCETARII LOCULUI FAPTEI Sl A FOLOSIRII EXPERTIZELOR JUDICIARE IN CERCETAREA INFRACTIUNILOR DE PRUNCUCIDERE.

Fiind o varietate a infractiunii de omor, cercetarea infractiunii de pruncucidere presupune desfasurarea multora din activitatile de ancheta tipice omorului cu nuantarile de rigoare.

Rol esential in finalizarea cu succes a cercetarii acestor infractiuni il are cercetarea locului faptei si expertiza judiciara.

Cercetarea locului faptei - este unanim apreciata ca fiind una din activitatile de baza cu o contributie majora in aflarea adevarului, de multe ori, mai ales in faza de inceput a urmaririi penale, singura modalitate de obtinere a probelor si mijloacelor materiale de proba. Ea are sarcina de a constata, in total sau in parte, fapte sau imprejurari prin care sa se poata raspunde la urmatoarele intrebari:

-"ce'anume eveniment s-a produs, respectiv infractiune de omor calificat sau pruncucidere;

- "unde' s-a savarsit infractiunea si daca locul in care a fost gasit cadavrul noului-nascut este cel in care s-au desfasurat actiunile care au avut ca finalitate decesul copilului;

"cand'a fost savarsita infractiunea;

"cum'sau in ce mod a fost savarsita infractiunea de pruncucidere;

- "cu ce' mijloace a fost comisa infractiunea, si

- "cine' a savarsit fapta.

Desigur ca enumerarea are caracter orientativ, complexitatea si diversitatea situatiilor cu care ne confruntam, presupun necesitatea clarificarii si a altor aspecte care prezinta interes pentru cauza. in cazul infractiunii de pruncucidere, prin "local faptei', se intelege:

- locul in care s-a produs nasterea;

- locul in care s-a comis infractiunea;

- locul in care a fost gasit cadavrul noului-nascut, parti din acesta ori urme din care a disparut partial, prin macerare, incinerat, etc;

- locul parcurs de faptuitoare de la locul nasterii si pana in locul in care a fost gasit cadavrul abandonat al copilului;

- locul unde au fost descoperite instrumente si obiecte care au servit la nastere, suprimarea vietii noului-nascut, la transformarea cadavrului, s.a..

in majoritatea covarsitoare a situatiilor, locul in care se gaseste cadavrul noului-nascut nu este si locul in care s-a comis fapta. Cu inconvenientul specificat, activitatea de cercetare a locului in care se afla cadavrul copilului nou-nascut este in masura sa furnizeze importante deate care sa duca la identificarea mamei pruncucigase si de stabilire a metodelor folosite pentru comiterea faptei.

La examinarea cadavrului nou-nascutului trebuie sa se evidentieze semnele de violenta pe care le prezinta precum si zona anatomica in care sunt dispuse.

Astfel, daca la examinarea cadavrului copilului nou-nascut sunt prezente traumatisme cranio-cerebhrale grave si leziuni con-tuzive ale altor segmente ale corpului, de genul fracturilor, rupturi de organe, plagi profunde, s.a., se poate concluziona ca a fost lovit cu obiecte contondente neregulate.

Aceleasi leziuni cranio-cerebrale se pot intalni si in cazul in care copilul a fost izbit de corpuri dure, caz in care in afara fracturilor se vor constata si hemoragii intinse ale policraniului si membrelor inferioare.

in situatiile in care pe craniul nou-nascutului apar deformari localizate, fisuri sau fracturi radiale care pornesc dintr-un anume punct, se poate presupune ca autorul a lovit copilul cu obiecte cu suprafata mica, in timp ce fracturile liniare sunt urmare a unor caderi ori provin din loviri de suprafete plane.

Fracturile de baza intinse care traverseaza baza craniului si avand o intindere maimica la bolta, denota ca moartea nou-nascutului a fost de natura violenta si s-a datorat compresiunii craniene.

Pe langa leziunile traumatice asupra cadavrului trebuie sa se caute urmele care sa ateste starea de nou-nascut, respectiv

sange, vernix caseoza, lanugo, prezenta bosei sero-sanguinolente, modificarile cordonului ombilical si aparitia fenomenului de mumificare.

Echipa de cercetare trebuie sa caute urme si mijloace materiale de proba specifice, care sa poata duce la lamurirea imprejurarilor concrete in care a fost comisa fapta.

Daca in locul in care se afla cadavrul sunt gasite placenta, sange, lichid amniotic, lanugo, vernix caseoza, resturi de tesuturi, inseamna ca el eqincide cu cel in care s-a produs nasterea.

intr-o sintetizare a celor prezentate trebuie facuta sublinierea ca in cazul infractiunilor de pruncucidere, cercetarea locului in care a fost gasit cadavrul copilului nou-nascut trebuie sa se axeze pe o examinare amanuntita a leziunilor traumatice pe care le prezinta cadavrul, pe urmele biologice si modificarile cadavrului, preexaminarea urmelor biologice si a obiectelor existente in locul respectiv, toate acestea pe de o parte pentru a stabili daca locul in care s-a gasit cadavrul coincide cu locul in care s-a produs nasterea, pe de alta, pentru a stabili natura evenimentului produs, a metodelor si mijloacelor folosite si pentru identificarea faptuitorilor.

Folosirea expertizei judiciare in cercetarea infractiunilor de pruncucidere.

in cercetarea infractiunilor de pruncucidere constatarile si expertizele au rol important.

Din categoria acestora, in toate cazurile obligatorie este constatarea medico-legala a nou-nascutului, cea a mamei pruncu-cigase, precum si expertiza medico-legala psihiatrica a autoarei. in raport de categoriile de urme gasite si ridicate de la fata locului se pot dispune si alte constatari si expertize, dintre care cele mai frecvente sunt cele dactiloscopice, serologice, osteologice.

Constatarea medico-legala asupra cadavrului nou-nascutului are ca obiective principale:

- determinarea starii de nou-nascut si a particularitatilor morfologice caracteristice care sa o ateste, la cadavrul in referire la care se efectueaza cercetarea;

- determinarea vietii intrauterine;

- determinarea vietii extrauterine asupra copilului decedat, prin aparitia respiratiei pulmonare ori a altor modificari survenite in organism;

- durata vietii extrauterine si probele care o confirma, respectiv modificarile tegumentelor, ale tubului digestiv, ale cordonului ombilical, prezenta ori lipsa bozei serosanguinolente, s.a.;

- existenta ori lipsa ingrijirilor necesare oricarui copil dupa nastere;

- natura si cauza mortii nou-nascutului, cu departajarea leziunilor traumatice de eventualele traumatisme obstetricale, a mortii patologice de cea violenta.

Stabilirea starii de nou-nascut, coroborata cu cea a viabilitatii fatului si a duratei vietii extrauterine, este absolut necesara pentru delimitarea infractiunii de pruncucidere, de cea de omor calificat.

in mod obisnuit starea de nou-nascut este evidentiata de particularitatile morfologice ale fatului, pornindu-se de la criteriul cantitativ al greutatii si proportiilor.

Constatarea medico-legala asupra presupusei mame pruncucigase se dispunhe pentru a se stabili daca femeia banuita prezinta semnele nasterii recente, respectiv modificari la nivelul organelor genitale si ale uterului, rupturi de perineu, aspectul lohiilor, prezenta si caracteristicile secretiei lactate, precum si existenta urmelor de violenta in regiunea abdominala sau pe organele genitale.

Expertiza medico-legala psihiatrica asupra mamei care si-a ucis copilul este obligatorie, concluziile pe care le formuleaza comisia medico-legala, coroborate cu date ale anchetei fiind hotaratoare in calificarea infractiunii.

Obiecftivul principal al expertizei il constituie stabilirea tulburarilor pe care autoarea le prezenta in momentul comiterii faptei, daca respectivele tulburari au fost pricinuite de actul nasterii, precum si raportul de cauzalitate dintre tulburarile mamei si decesul noului-nascut.

Pentru o buna observare a subiectului si inlaturarea oricarei posibilitati de simulare, expertiza medico-legala se efectueaza in regim de internare a mamei. Desigur ca este de dorit ca momentul internarii in vederea expertizarii sa fie cat mai apropiat de cel in care autoarea a comis infractiunea, deziderat realizat in destul de putine cazuri. in cele mai multe cazuri expertiza psihiatrica a mamei se realizeaza la un interval destul de indepartat in timp, de momentul in care a savarsit fapta, cand depistarea tulburarilor pricinuite de nastere sunt destul de greu de detectat,, ori in contextul in care mama, prin comportamentul anterior nasterii, trezeste serioase indoieli legate de dorinta de a creste si educa copilul.

Daca examinarea medico-legala a mamei care si-a ucis copilul nu se realizeaza imediat dupa nastere, in formularea concluziilor privind existenta sau lipsa tulburarilor pricinuite de nastere, se va tine seama si de imprejurarile de fapt care rezulta din actele de urmarire penala efectuate.

Infractiunile de pruncucidere instrumentate in ultimii ani la Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu, in care Tribunalul Sibiu, respectiv Curtea de Apel Alba a pronuntat solutii, ne-au demonstrat ca o cercetare a locului faptei, operativa care respecta regulile de tehnica si tactica criminalistica, alaturata unor expertize medico-legale ale copilului nou-nascut si mamei care i-a suprimat viata, facute cu profesionalism, garanteaza o ancheta obiectiva si completa.