CERCETAREA URMELOR BIOLOGICE DE PE CORPURILE DELICTE

CERCETAREA URMELOR BIOLOGICE DE PE CORPURILE DELICTE

in infractiunile impotriva vietii, printre probele materiale care pot dovedi vinovatia inculpatilor se gasesc des probe de natura biologica.

in recoltarea, conservarea, transportul, analiza si prelucrarea datelor trebuie vut in vedere ca probele biologice au caracteristici particulare, de care este obligatoriu a se tine cont pentru a evita distrugerea unor dovezi pretioase.

Probele biologice prezinta caracteristici specifice, si anume:

Se deterioreaza rapid in timp si sub influenta factorilor de cele mai diverse naturi.

De multe ori, pe corpurile delicte se intalnesc probe biologice de natura diferita, cu caractere antigenice proprii, uneori provenind de la mai multe persoane, ceea ce creeaza mari dificultati in interpretarea datelor analitice.

Produsele biologice mai des intalnite in cazurile de omor, vatamare corporala, viol, accidente de circulatie, accidente de munca etc, sunt: sangele, sperma, saliva si firele de par.

Daca pe probele de sange proaspat, recoltate de la oameni vii, se poate determina un numar foarte mare de grupe, in cazul petelor de sange, posibilitatea de evidentiere a elementelor grupei specifice sunt mult mai reduse.

1. Petele de sange de pe corpurile delicte reprezinta pentru expert o "terra incognita', in care toti factorii sunt necunoscuti si nesiguri si fiecare rezultat obtinut trebuie interpretat sub toate unghiurile, astfel incat sa se excluda posibilitatea unei erori.

Dificultatile se datoresc mai multor cauze:

in primul rand, prin uscare se produc modificari, care fac greu aplicabile sau practic inaplicabile o serie de tehnici utilizate curent pe probe de sange proaspat.

in al doilea rand, substratul patat reprezinta un complex de elemente, care pot duce la nereusita determinarilor. Astfel, con-servabilitatea petelor poate fi influentata de natura suportului, de ex.: fibre textile, vegetale, animale sau sintetice (imbibate cu apret, coloranti, sapun, detergenti etc), hartie (continand diferite tipuri de clei, coloranti, cerneala tipografica etc), zid (continand ciment, nisip, var, ipsos etc), pamant (cu compozitii chimice si microbiologice specifice etc.

in al treilea rand, vechimea petelor este un element care limiteaza posibilitatile de determinare a elementelor grupei specifice.

in al patrulea rand, dar de mare importanta in interpretarea rezultatelor, este faptul ca unele obiecte pot fi patate sau chiar imbibate, cu alte produse biologice, ca de exemplu transpiratia, purtatoare de caractere antigene mai puternice decat antigenele sanguine si interferand cu acestea din urma.

Nu sunt rare cazurile cand obiecte de imbracaminte au fost purtate succesiv de mai multe persoane, complicand si mai mult tabloul antigenic

in cazul petelor de pe corpurile delicte se cerceteaza in mod curent daca sunt de sange, daca sangele este uman si grupele din sistem ABO.

Reactiile pentru determinarea prezentei sangelui si pentru evidentierea apartenentei la specie sunt mai putin limitate de vechimea petelor, in cazul materialelor bine conservate, obtinerea unor rezultate pozitive fiind conditionata de existenta unei cantitati de mateial patat pana la o anumita limita minima.

in cazurile in care suportul patat este grav alterat prin putrefactie sau contact cu o substanta distructiva, elementele proprii sangelui si proteinele caracteristice speciei pot fi si ele degradate pana la disparitia totala.

Cele mai sensibile la conditiile de conservare si la procesul de invechire sunt substantele grupelor sanguine.

in sistemul ABO, fiecare individ este caracterizat printr-o grupa determinata genetic si care nu poate fi modificata prin actiunea factorilor interni sau externi.

Prezenta concomitenta in sangele indivizilor a unor antigene si a unor anticorpi naturali regulari este o situatie care favorizeaza cercetarea grupelor ABO in petele de pe corpurile delicte, deoarece face posibila o determinare dubla, practic o proba si o contra proba, care atunci cand ajung la acelasi rezultat, acesta poate li considerat ca avand valoare de certitudine.

Pentru a obtine rezultate cat mai complete, in perioada cuprinsa intre ridicarea obiectelor de la locul faptei si efectuarea analizelor, trebuie luate urmatoarele masuri de precautie:

Obiectele cu pete de sange, inca ude, trebuie intai uscate si apoi ambalate separat si etichetate.

Ambalarea in stare uda, in special in material plastic, face ca petele de sange sa se degradeze extrem de rapid. Determinarea grupei nu mai este posibila, iar daca timpul de depozitare este mai mare, procesele de autoliza si putrefactie, precum si proliferarea saprofitilor de origine bacteriana si fungica, pot duce la o degradare atat de avansata, incat sa faca imposibila chiar determinarea vizand existenta sangelui si apartenenta sa specifica.

Petele de sange de pe suporturi nedepiasabile nu vor fi recoltate prin stergerea cu vata sau tifon umed, mediul apos fiind impropriu conservarii substantelor grup specifice, ci vor fi ridicate cu fragmente d esuport, iar in cazul in care acest lucru este

imposibil, se vor racla cu un obiect taios si crustele se vor ambala in plicuri etichetate.

Chiar in cazurile in care toate operatiunile legate de recoltare si transport decurg in conditii optime, deseori survin greutati deoarece materialul patat este intr-o stare de degradare mai mult sau mai putin avansata: obiecte murdare, vechi, expuse unor factori fizici, chimici sau biologici cu actiune distructiva asupra urmelor.

Daca in pete proaspete se pot evidentia atat antigene cat si aglutininele, coroborarea rezultatelor ducand la precizarea grupei sanguine, in cele de sange degradat, depistarea elementelor grup specifice nu mai este posibila.

intre cele doua situatii extreme se incadreaza cazuri intermediare, in care degradarea elementelor grup specifice este partiala.    v,._:.

Referitor la grupele ABO mai sunt necesare unele precizari:

Este foarte important ca probele de sange rezultate de la victima si banuit sa fie analizate la acelasi laborator unde sunt cercetate si corpurile delicte, deoarece compararea unor rezultate obtinute prin metode diferite, cu grade diferite de sensibilitate, poate conduce la concluzii gresite. De asemenea, in cazurile in care exista particularitati, ca de exemplu antigene foarte slabe sau aglutinine iregulare, rezultatele obtinute pe corpurile delicte nu vor putea fi comparate corect cu cele obtinute din probele de la victima si banuit, decat daca prelucrarea tuturor probelor se face utilizand o metodologie unica si aceleasi saruri-reactivi.

in situatiile in cars locul faptei este departe de un laborator de specialitate, pentru a preintampina degradarea in timpul transportului a probelor pentru comparatie, este indicat ca in afara sangelui recoltat in flacon de sticla, sa se faca si pete pe fragmente de tifon curat, precum si pete groase pe lame de sticla, pete care dupa uscare vor fi ambalate si etichetate, deoarece probele in stare uscata se conserva un timp mult mai indelungat.

2. in cazurile in care infractiunea comisa este de natura sexuala, o importanta deosebita o are depistarea petelor de sperma si determinarea din acestea a elementelor de grup sanguin proprii autorului.

Prezenta spermei poate fi evidentiata in pete practic de orice vechime, dacai obiectele patate au fost uscate si pastrate in conditii adecvate.

Daca obiectele purtatoare de urme sunt extrem de murdare, raman ude un timp indelungat, sunt expuse la temperaturi foarte ridicate, vin in contact cu substante chimice distructive etc, se poate ca depistarea urmelor de sperma sa devina imposibila.

in multe cazuri, in ordonantele ce insotesc corpurile delicte provenind de la violuri se pune intrebarea daca sperma provine sau nu de la un individ anumit. Referitor la aceasta trebuie aduse unele precizari:

Morfologia spermatozoizilor difera de la specie la specie, iar in cadrul fiecarei specii se mentine intre anumiti parametri caracteristici speciei respective.

Trebuie facuta de la inceput diferentierea dintre petele seminale ca atare si pete constituite din amestec de sperma cu secretie vaginala, cu saliva etc.

in primul caz, mai putin frecvent intalnim in practica de exemplu in atentatele la pudoare, antigenele depistate in pete pot fi atribuite exclusiv agresorului.

in cel de al doilea caz, pentru deducerea antigenelor ce pot proveni de la agresor, este obligatoiru a fi cunoscut antigenele ce provin de la victima.

Pentru interpretarea rezultatelor obtinute la cercetarea antigenelor din petele ce contin sperma este obligatorie determinarea grupei sanguine si a statusului secretor al victimei. Apoi se deduc antigenele ce pot proveni de la agresor, si se verifica daca acestea exista la eventualul banuit.

Deci, se vor trimite la laborator, odata cu corpurile delicte si o proba de sange recoltata intravenos de la victima (cea 5 ml) pentru determinarea grupei, precum si o proba de saliva (cea 2-5 ml), pentru determinarea statusuliu secretor.

Saliva trebuie fiarta, imediat dupa recoltare, 10' in baie de apa/

Daca agresorul este cunoscut, se vor recolta si de la acesta probe de sange si saliva, pentru determinarea grupei si a statusului secretor.

Pentru ca determinarea grupei sanguine in sperma, exclusiv prelucrarea probelor de sange si saliva de la victima si banuiti necesita timp si un volum mare de munca, aceasta determinare trebuie ceruta doar in cazurile in care realmente poate fi de ajutor anchetei.

Petele de saliva pot exista pe corpuri delicte ca batiste, obiecte de lenjerie, dar mai ales pe resturi de tigari.

Si in aceste cazuri este important ca probele sa fie uscate dupa ridicarea de la fata locului, ambalate si etichetate corect si aduse cat mai rapid la laborator, pentru a preintampina degradarea antigenelor grup specifice.

Daca pe resturile de tigari se procedeaza la cautarea antigenelor, fiind de la sine inteles ca urmele de la capatul nears nu pot fi decat de saliva, in pete ce se gasesc de exemplu pe obiecte de lenjerie este posibil de a se evidentia antigene dar nu se poate afirma cu siguranta ca petele sunt de saliva sau provin din alte secretii: nazala, vaginala etc.

Cercetarea antigenelor salivare, care se face in special pe resturile de tigari, poate aduce date asupra persoanei sau persoanelor care au fumat in campul infractiunii, prin precizarea grupei lor sanguine.

in cazul in care analiza nu evidentiaza antigene, este posibil ca tigara sa fi fost fumata de o persoana nesecretoare din orice grupa, sau, eventualele antigene existente in urmele de saliva sa se fi distrus datorita vechimii sau conditiilor improprii, de conservare.

4. Expertiza firelor de par este de asemenea o problema spinoasa. Prima intrebarea care se pune si anume: daca firul de par este uman sau animal, pare a fi cat se poate de simpla: firele umane sune caracterizate prin lipsa medularei, sau prin existenta unei medulare care cuprinde mai putin de o treime din grosimea firului de par, pe cand cele animale au meduilara groasa, depasind 1/3 din grosimea firului.

Daca in proba corp delict exista numai un fragment de fir si anume din zona atipica, diagnosticul de specie este greu de facut. in cazurile in care caracterul esential de diferentiere a firelor umane de cele animale, si anume cel privind medulara nu prezinta un criteriu sigur, se cauta elemente relevante in randul altor caractere: grosime, culoare, distributia pigmentilor in corti-cala, structura cuticulei.

Trebuie subliniat de la inceput ca nu este posibil sa se ajunga la o concluzie de certitudine privind provenienta unor fire de par de la o persoana anumita.

Aceasta imposibilitate decurge din specificul caracterelor firelor de par.

Astfel, chiar persoane care macroscopic prezinta par cu aspect omogen, uniform pigmentat, la examinare microscopica caracterele apar cu variatii intre limite destul de largi, in privinta grosimii, a culorii, a structurii medulare etc.

Cercetand un mare numar de persoane, ce par net diferite in privinta aspectului parului, se constata ca examenul microscopic evidentiaza un numar insemnat de caractere comune persoanelor respective.

De cele mai multe ori, examenul comparativ in cazul probelor corp delict constituite din unul sau putine fire de par nu poate fi concludent, deoarece caracterele firului in litigiu pot fi regasite, desi in proportii diferite, la mai multe persoane implicate in cauza.

Probele corp delict constituite din multe fire de par pot intinde si ele o capcana examinatorului, daca recoltarea de la fata locului nu se face cu suficienta precautie si discernamant. in caz contrar, o proba poate include, in amestec, fire de par provenite de la mai multe persoane, chiar si de la cei care participa la cercetarile la fata locului.

in concluzie, daca proba corp delict este considerata reprezentativa si prezinta caractere rar intalnite in populatie, concluzia examenului comparativ fata de o persoana avand de asemenea par cu caractere particulare, va putea ajunge pana la aprecierea de extrem de asemanator sau, dupa caz, extrem de deosebit.

Daca proba corp delict este redusa si constituita din fire cu caractere foarte frecvent intalnite in populatie, examenul comparativ fata de persoane lipsite de caractere particulare va fi neconcludent, neexistand elemente suficiente pentru a sustine o concluzie de asemanare sau de deosebire.

Toate cele afirmate mai sus vizeaza atat parul capilar cat si parul provenit din diverse parti ale corpului.

Atragem atentia ca in toate cazurile, firele de par pentru comparatie trebuie recoltate prin smulgere, nu prin taiere.

O alta problema care se poate pune in cazul firelor de par este grupa sanguina apersoanei de la care provin, parul fiind purtator de antigene tisulare.

Firele din toate grupele contin antigenul H. Cele din grupa 0 contin doar H. Cele din grupa A contin antigenele A si cele din grupa B - B si H, cele din grupa AB - A, B si H.

Pentru ca, daca in cazul petelor de sange, determinarea antigenelor si aglutininelor reprezinta o proba si o contraproba care in caz de neconcordanta este un indiciu sigur ca rezultatul a fost viciat din diverse cauze, daca in cazul antigenelor din secretii titrul mare al acestora face ca determinarea lor sa prezinte un mare grad de siguranta, in cazul firelor depar, care poseda doar antigene, si acestea in cantitati foarte mici, iar analiza se face pe fire unice, deci fara posibilitatea unor repetari, aparitia unui rezultat fals, din motive tinand de particularitatile firului cercetat, nu poate fi detectat, neexistand practic posibilitati de verificare.

De aceea, fara a abandona incercarile de imbunatatire a metodologiei pentru sporirea gradului de siguranta al determinarilor, in momentul de fata, cercetarea pe fire de par corp delict a antigenelor grup specifice comporta dezavantaje si riscuri.

Din aceste putine considerente facute pe marginea posibilitatilor si limitelor in cercetarea celor mai frecvent intalnite produse biologice pe corpurile delicte, reiese ca precautiile in recoltarea lor de la locul faptei, modul de ambalare, operativitatea cu care sunt aduse la laborator, concomitent cu probele de comparatie de la victima si banuiti sunt conditii esentiale pentru obtinerea, in cat mai multe cazuri, a unor rezultate sigure si in timp scurt, rezultate care constituie probe obiective, ce pot fi utilizate, fara rezerve, in stabilirea adevarului.