CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE

CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE

Drepturile patrimoniale se clasifica in: drepturi reale si drepturi de creanta.

a) Drepturile reale

- definitia drepturilor reale. Acele drepturi in virtutea carora titularul exercita in mod direct atributele asupra unui bun determinat, fara a avea nevoie de concursul altei persoane.

Exemplu de drept real: dreptul de proprietate.

- precizare: unii autori considera ca dreptul real este un raport dintre o persoana si un lucru, iar dreptul de creanta un raport dintre persoane[1]. O astfel de opinie nu poate fi primita, deoarece un drept subiectiv este un raport intre persoane si nu intre persoane si lucruri (acestea sunt simple fapte) .

- caracterele drepturilor reale:

1) Subiectul activ este determinat (titularul dreptului), dar subiectul pasiv este nedeterminat, format din toate celelalte persoane. Deci, dreptul real este opozabil tuturor celorlalte persoane (erga omnes), fiind un drept absolut.

De exemplu, dreptul de proprietate este opozabil tuturor celorlalte persoane, care au obligatia generala de a-l respecta.

2) Obligatia ce revine subiectului pasiv, este aceea de a nu face nimic pentru a stanjeni exercitarea atributiilor dreptului real respectiv. Subiectul pasiv, are, deci, o obligatie generala negativa, care nu are o valoare economica, deoarece nu-l imbogateste si nici nu-l saraceste pe cel obligat sa respecte exercitarea dreptului real.

3) Drepturile reale au efecte specifice ce rezulta din caracterul lor absolut si anume:

- dreptul de urmarire: subiectul activ are prerogativa de a pretinde urmarirea bunului, de la orice persoana la care s-ar gasi; daca bunul ar intra in detentia nelegitima a unei persoane, atunci titularul dreptului real poate cere restituirea lui.

- dreptul de preferinta: este acea posibilitate a titularului dreptului real de a avea prioritate fata de orice alt drept. Astfel, titularul dreptului de ipoteca, va avea prioritate fata de creditorii care nu au garantata creanta lor cu un drept real (creditorii chirografari).

4) Drepturile reale au un caracter perpetuu (cum ar fi proprietatea si servitutile) sau o durata limitata in timp, de obicei fiind viagere (cum este uzufructul).

5) Drepturile reale sunt expres reglementate de lege si limitate ca numar.

6) Drepturile reale sunt aparate prin actiuni reale (de exemplu, actiunea in revendicare).

b) Drepturile de creanta

- definitie: acel drept subiectiv in virtutea caruia titularul sau (denumit creditor), poate cere subiectului pasiv (denumit debitor), sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

- caracterele drepturilor de creanta:

1) Subiectul pasiv este determinat, este cunoscut (debitorul). Deci, sunt determinate atat subiectul activ, cat si cel pasiv, iar drepturile de creanta sunt relative (opozabile numai debitorului);

2) Obligatia subiectului pasiv este concreta. Fie pozitiva (a da si a face), fie negativa (a nu face); aceasta obligatie negativa are continut economic si face parte din activul patrimoniului creditorului si din pasivul patrimoniului debitorului.

3) Drepturile de creanta sunt, principiu, temporare.

4) Drepturile de creanta, fiind relative, nu beneficiaza de prerogativa dreptului de urmarire si de prerogativa preferintei.

5) Numarul drepturilor de creanta este nelimitat.

6) Drepturile de creanta sunt aparate prin actiuni personale.

Deosebirile dintre drepturile reale si drepturile de creanta

1) Subiectul pasiv este nedeterminat in cazul drepturilor reale, pe cand, la dreptul de creanta, acesta este determinat, de la inceput;

2) Obligatia subiectului pasiv, este generala, de a nu face nimic de natura sa aduca atingere exercitarii respectivului drept real, iar in cazul drepturilor de creanta, obligatia subiectului pasiv este concreta si determinata - a da, a face sau a nu face ceva.

De exemplu, obligatia cumparatorului unui imobil invecinat, de a nu planta in curte copaci inalti, care sa umbreasca curtea alaturata. Sau, obligatia pe care si-o asuma autorul unei piese de teatru, de a nu vinde drepturile de difuzare altui teatru, decat cel cu care a incheiat un contract de difuzare in exclusivitate.

3) Dreptul real da nastere dreptului de urmarire si dreptului de preferinta, pe cand dreptul de creanta, care e relativ, nu da nastere unor astfel de prerogative.

4) Drepturile reale au o durata mai lunga, iar cele de creanta au o durata mai scurta de timp.

5) Numarul drepturilor reale este limitat, pe cand cel al drepturilor de creanta este nelimitat.

6) Drepturile reale sunt aparate prin actiuni reale, iar cele de creanta, prin actiuni personale.

Cuvinte -cheie (concepte si terminologie):

-"drepturi reale"; "drepturi de creanta".

-"drept de urmarire"; "drept de preferinta";

-"act de conservare"; "act de administrare"; "act de dispozitie".

Bibliografie de capitol:

- I. Filipescu - "Drept civil. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale", Editura Actami, Bucuresti, 1998.

- I. Filipescu - "Tratat de dreptul familiei", Editura All, Bucuresti, 1999.

- C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu -"Drept civil roman", 1929, vol. I.

- Ghe. Beleiu -"Tratat de drept civil roman", Editura Sansa s.r.l., Bucuresti, 1998