Pluralitatea de infractori

Pluralitatea de infractori

I. Plan de seminar:

IA. Aspecte generale privind pluralitatea de infractori

- notiune si caracterizare

- formele pluralitatii de infractori 

IB. Participatia penala

- notiune si conditii

- felurile participatiei 

IC. Autoratul si coautoratul

- notiune si conditii de existenta

- infractiuni ce nu pot fi comise in coautorat 

ID. Instigarea

- notiune si conditii

- felurile instigarii 

IE. Complicitatea

- notiune si conditii

- felurile complicitatii 

IF. Participatia improprie

- notiune 

- modalitati 

IG. Sanctionarea participatiei

- sanctiunea in cazul participatiei proprii

- circumstantele personale si circumstantele reale

- sanctionarea instigarii neurmata de executare

- impiedicarea de catre participant a savarsirii faptei

- pedeapsa in cazul participatiei improprii

IA. Aspecte generale privind pluralitatea de infractori

Aceasta desemneaza situatia in care mai multe persoane savarsesc o singura infractiune. Ea presupune contributii efective ce tin de latura obiectiva a infractiunii si de vointa comuna a faptuitorilor.

Caracterizare:

consta in cooperarea mai multor persoane la savarsirea unei sau mai multor infractiuni;

cooperarea presupune existenta vinovatiei la savarsirea unei infractiuni;

daca nici o persoana nu a actionat cu vinovatie nu se poate retine o pluralitate de infractori, ci o pluralitate de faptuitori, iar fapta nefiind savarsita cu vinovatie nu este infractiune;

sub raport criminologic, pluralitatea de infractori se caracterizeaza prin pericolul social sporit pe care il prezinta, in genere, cooperarea mai multor persoane la savarsirea infractiunii.

Formele pluralitatii de infractori:

pluralitatea naturala - este forma pluralitatii de infractori in care cooperarea mai multor persoane la comiterea faptei este ceruta de insasi natura acesteia, doarece exista anumite fapte prevazute de legea penala care nu pot fi savarsite de o singura persoana, ci presupun cooperarea mai multora. Ex. - infractiunile bilaterale (incestul). Pluralitatea naturala de infractori nu e reglementata prin norme cu caracter general. Faptele cu pluralitate naturala de subiecti activi au fost special incriminate si sanctionate ca atare in conditii specifice fiecarei infractiuni.

pluralitatea constituita - aceasta presupune gruparea mai multor persoane pentru savarsirea unei infractiuni. Ea nu este reglementata in partea generala a C. pen., ci in partea speciala, gruparea mai multor persoane devine infractiune si prin aceasta sunt evidentiate conditiile pluralitatii constituite. Aceasta exista indiferent daca s-au savarsit sau nu faptele antisociale din cele pe care si le-au propus cei care s-au constituit. Ex. - complotul, asocierea pentru savarsirea de infractiuni.

pluralitatea ocazionala (participatia penala) - este forma pluralitatii de infractori in care, la comiterea faptei prevazute de legea penala participa un numar mai mare de persoane decat era necesar. Aceasta inseamna ca daca o fapta putea fi comisa de o singura persoana datorita naturii ei, la savarsirea ei au participat doua sau mai multe persoane, iar daca potrivit naturii ei fapta putea fi comisa de doua persoane, la savarsirea ei au participat trei sau mai multe persoane. Spre deosebire de pluralitatea naturala si pluralitatea constituita in cazul pluralitatii ocazionale fiecare participant este considerat ca a contribuit cu o parte la savarsirea infractiunii si va raspunde penal in functie de contributia adusa la savarsirea infractiunii.

IB. Participatia penala

Participatia penala desemneaza situatia in care la savarsirea infractiunii au participat mai multe persoane decat era necesar potrivit naturii acelei fapte.

Conditii:

sa se fi comis o infractiune consumata sau o tentativa pedepsibila

sa existe contributia mai multor persoane. Aceasta poate fi directa (autor), poate consta intr-o inlesnire a savarsirii infractiunii (complice) sau intr-o determinare la savarsirea infractiunii (instigator);

toti participantii trebuie sa fie animati de aceeasi vointa comuna de a savarsi infractiunea

fapta savarsita sa fie incriminata ca infractiune

Felurile participatiei penale:

dupa criteriul atitudinii psihice fata de rezultatul faptei comise

♣ participatia proprie (perfecta) - toti participantii, in acest caz, actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie (intentie sau culpa);

♣ participatia improprie (imperfecta) - participantii nu actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie (unii cu intentie, iar altii din culpa);

dupa criteriul contributiei participantilor la comiterea infractiunii

activitatea de executare directa si nemijlocita a faptei - activitate specifica autorului si coautorilor;

activitatea de determinare la comiterea faptei - activitate proprie instigatorului;

activitatea de inlesnire, de ajutare la savarsirea faptei - activitate de complicitate;

dupa importanta contributiei participantilor la savarsirea faptei si producerea rezultatului:

♣ participatia principala - cand prin contributia participantului se realizeaza continutul infractiunii. Aceasta este specifica autorilor si coautorilor;

♣ participatia secundara - cand contributiile participantilor nu se inscriu in realizarea actiunii sau inactiunii ce reprezinta fapta incriminata. Este contributia specifica instigatorilor si complicilor.

Participantii sunt persoanele care contribuie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala in calitate de autori, instigatori sau complici (art. 23 C. pen.).

IC. Autoratul si coautoratul

Autoratul este forma de participatie penala in care o persoana savarseste prin acte de executatre direct si nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala (art. 24 C. pen.). Autoratul este forma de participatie esentiala si necesara fara de care nu pot exista celelalte forme de participatie : instigarea si complicitatea.

Coautoratul este forma de participatie in care, la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, si-au adus contributia in mod nemijlocit doua sau mai multe persoane Coautoratul nu presupune si existenta a altor participanti - instigatori, complici, dar nici nu ii exclude.

a. Conditiile coautoratului:

presupune contributia a cel putin doua persoane la savarsirea faptei;

activitatile coautorilor nu trebuie sa fie identice ci sa se completeze intr-o activitate unica;

sub raport subiectiv, coautoratul presupune savarsirea faptei de catre toti participantii cu aceeasi forma de vinovatie, fie intentie, fie culpa.

!!!C.pen. nu defineste nici notiunea de coautor nici pe cea de coautorat.

b. Infractiuni ce nu pot fi comise in coautorat: Infractiunile care nu permit coautoratul, permit insa celelalte forme de participatie: instigarea si complicitatea.

infractiunile omisive (nedenuntarea - art. 170 C. pen.);

infractiunile care presupun un subiect calificat (gestionar, functionar), decat daca toti faptuitorii au calitatea ceruta de lege;

infractiunile ce se comit in persoana proprie (dezertarea, prostitutia);

!!!In doctrina juridico-penala se vorbeste si despre imposibilitatea existentei coautoratului la infractiunile comise din culpa, deoarece in cazul acestei forme de vinovatie nu exista o vointa comuna, element ce caracterizeaza participatia penala.

ID. Instigarea

Este forma participatiei penale ce consta in fapta de determinare cu intentie, prin orice mijloace de catre o persoana numita instigator altei persoane numita instigat, sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. Instigatorul este persoana care, cu intentie, determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala" (art. 25 C. pen.).

Instigatorul se mai numeste "autor moral" deoarece acestuia ii apartine hotararea de a savarsi infractiunea, hotarare pe care o transmite altei persoane numita instigat care va savarsi infractiunea.

a. Conditii:

efectuarea unei activitati de determinare din partea unei persoane. Daca in urma activitatii de instigare nu s-a reusit sa se determine instigatul sa-si insuseasca hotararea de a savarsi infractiunea, nu va exista o instigare perfecta, ci o instigare fara efect sau neizbutita. Mijloacele prin care se poate obtine determinarea instigatorului pot fi diferite: rugaminti, indemnuri, promisiuni, oferire de cadouri, constrangeri. Activitatea de determinare trebuie sa se situeze in timp anterior luarii hotararii de a savarsi fapta de catre autor. Cand activitatea de determinare la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala are loc fata de o persoana care luase deja hotararea sa savarseasca acea infractiune se realizeaza o complicitate morala, o intarire a hotararii infractionale.

activitatea de determinare sa priveasca savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;

instigatorul sa actioneze cu intentie;

instigatorul sa fi savarsit fapta la care a fost instigat ori sa fi realizat cel putin o tentativa pedepsibila. Aceasta conditie este indeplinita si atunci cand instigatorul a inceput savarsirea faptei la care a fost determinat, dar ulterior s-a desistat sau a impiedicat producerea rezultatului.

!!! Se observa ca instigarea presupune intotdeauna existenta a doua persoane: instigator si instigat.

b. Felurile instigarii:

dupa forma de vinovatie cu care instigatorul savarseste fapta

♣ instigare proprie (perfecta) - in care instigatul si instigatorul savarsesc fapta cu intentie;

♣ instigare improprie (imperfecta) - in care instigatul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie (art. 31 C. pen.);

dupa mijloacele folosite de instigator:

♣ instigare simpla - prin rugaminti, indemnuri;

♣ instigare calificata - prin oferirea de daruri, exercitarea de presiuni;

dupa numarul persoanelor ce desfasoara activitate de instigare:

♣ instigarea cu un singur instigator

♣ instigarea cu mai multi instigatori (coinstigarea, care poate fi concomitenta si/sau succesiva) - care presupune cooperarea mai multor persoane la determinarea unei sau unor persoane sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. Daca mai multi instigatori, fara a se cunoaste, desfasoara separat activitati de determinare asupra aceleiasi persoane se realizeaza un concurs de instigari,

dupa numarul persoanelor fata de care se desfasoara:

♣ instigarea individuala - cand activitatea de instigare se desfasoara asupra unei persoane sau asupra mai multor persoane determinate;

♣ instigarea colectiva - cand se realizeaza asupra unui numar nedeterminat de persoane. Datorita caracterului ei grav, legea a stabilit ca aceasta forma de instigare sa fie incriminata ca infractiune distincta in art. 324 C. pen.;

dupa modul de actiune al instigatorului:

instigarea imediata - in care instigatorul se adreseaza nemijlocit;

instigarea mediata - cand determinarea are loc prin intermediul altei persoane;

dupa modul deschis sau ascuns in care actioneaza instigatorul:

♣ instigare evidenta (deschisa);

♣ instigare insiduoasa (ascunsa);

dupa rezultatul obtinut:

♣ instigarea reusita sau izbutita - cand instigatorul a reusit sa-l determine pe instigat sa comita infractiunea;

instigare neurmata de executare - cand cel instigat dupa ce a luat hotararea de a comite infractiunea s-a razgandit (s-a desistat) sau a impiedicat producerea rezultatului (art. 29 C.pen.)

♣ instigarea neizbutita - cand instigatorul nu reuseste sa-l convinga pe instigat sa comita fapta. Aceasta nu este practic o forma de participatie, deoarece nu a intervenit vointa comuna si nu se pedepseste, decat daca mijlocul prin care s-a incercat determinarea instigatului reprezinta prin el insusi    o infractiune (amenintare, santaj)

!!!Aceasta ultima clasificare este foarte importanta deoarece ea prezinta importanta asupra modului de sanctionare. Asfel, in timp ce instigarea reusita si cea neurmata de executare se santioneaza, cea neizbutita nu se pedepseste.

IE. Complicitatea

Este forma participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la comiterea unei fapte prevazuta de legea penala ori promite, inainte sau in timpuil savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe infractor, chiar daca, dupa savarsirea faptei, promisiunea nu este indeplinita". (art. 26 C. pen.)

a. Conditii:

comiterea de catre autor a unei fapte prevazute de legea penala sau a unei tentative pedepsibile

savarsirea de catre complice a unor activitati menite sa inlesneasca pe autor la savarsirea infractiunii; activitatea complicelui poate consta in: ajutor, inlesnire, cat si in promisiunea de tainuire a bunurilor provenite din infractiune sau favorizare;

savarsirea actelor de ajutor sau de inlesnire trebuie sa se faca numai cu intentie directa, indirecta sau cu intentie depasita

!!!Ca si instigarea, complicitatea nu poate exista decat pe langa autorat sau coautorat.

b. Felurile complicitatii:

dupa natura ajutorului dat:

♣ complicitatea materiala - consta in realizarea de acte de sprijin material ca: procurarea de instrumente, inlaturarea de obstacole;

♣ complicitatea morala - consta in sprijinul moral acordat faptuitorului: promisiunea de tainuire a bunurilor, procurarea de date.

dupa momentul in care acorda ajutorul:

♣ complicitatea anterioara (procurarea de informatii);

♣ complicitatea concomitenta (oferirirea unei arme);

dupa modul in care se acorda ajutorul:

♣ complicitate nemijlocita - directa;

♣ complicitatea mediata - indirecta;

dupa aspectul dinamic al contributiei complicelui:

♣ complicitatea prin actiune - aduna informatii;

♣ complicitate prin inactiune - neinchiderea unei ferestre prin care autorul sa patrunda intr-o incapere;

dupa forma de vinovatie cu care autorul savarseste fapta:

♣ complicitatea proprie - cand autorul savarseste fapta cu intentie;

♣ complicitatea improprie - cand autorul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie.

IF. Participatia improprie

Este aceea forma a participatiei penale la care persoanele care savarsesc cu vointa comuna o fapta prevazuta de legea penala nu actioneaza toate cu aceeasi forma de vinovatie". (art. 31 C. pen.)

In cazul participatiei improprii contributiile participantilor la comiterea infractiunii sunt realizate sub diferite forme de vinovatie: unii actioneaza cu intentie, altii din culpa, iar altii fara vinovatie. Participatia improprie este posibila la toate formele de participatie, adica poate exista sub forma coautoratului, a instigarii si a complicitatii.

a. Modalitati:

1. Modalitatea intentie si culpa (art. 31 alin. 1 C. pen.) - participatia improprie consta in determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod cu intentie, la savarsirea din culpa de catre o alta persoana a unei fapte prevazute de legea penala. Participatia improprie in aceasta forma imbraca doua forme:

v     instigare improprie 

v     complicitate improprie

Modalitatea coautoratului in care unii coautori au actionat din intentie si altii din culpa, nu are nevoie de reglementare, caci fiecare autor raspunde pentru fapta sa, potrivit vinovatiei sale.

Daca fapta savarsita de autor nu este incriminata cand este savarsita din culpa, participatia improprie nu este inlaturata, ci doar autorul nu se pedepseste, instigatorul si complicele se pedepsesc cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea intentionata la care si-au adus contributia.

2. Modalitatea intentiei si lipsa de vinovatie (art. 31 alin. 2 C. pen.) - participatia improprie consta in determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, de catre o persoana care comite aceea fapta fara vinovatie. In aceasta modalitate instigatorul si complicele isi aduc contributia la savarsirea faptei cu intentie, dar autorul comite fapta fara vinovatie, gasindu-se in acel moment in: eroare de fapt, sub imperiul unei constrangeri fizice sau morale, in stare de betie accidentala completa, faptuitorul era minor, faptuitorul era iresponsabil.

3. Modalitatea culpa si intentie - in care contributia participantului este din culpa la fapta savarsita de autor cu intentie.

4. Modalitatea lipsa de vinovatie si intentie - in care contributia participantului este fara vinovatie la fapta savarsita de autor cu intentie.

!!! De precizat ca legislatia noastra penala reglementeaza numai primele doua situatii ca forme de participatie, celelalte doua fiind lipsite de semnificatie juridica.

IG. Sanctionarea participatiei (art. 27 C. pen.) 

Stabilirea sistemului de sanctionare a participantilor la savarsirea unei infractiuni a format obiect de controversa in literatura juridica, formandu-se pe aceasta cale doua opinii:

o opinie considerand preponderent criteriul subiectiv, adica coeziunea subiectiva dintre participantii care au urmarit realizarea aceleiasi fapte, a sustinut necesitatea parificarii pedepselor participantilor, adica toti participantii indiferent de felul contributiei sa fie sanctionati cu aceeasi pedeapsa prevazuta de lege;

o alta opinie considerand preponderent criteriul obiectiv material al participantilor, a sustinut necesitatea diversificarii sanctiunilor pentru participanti, diversificare care urmeaza sa se faca de la pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.

Codul nostru penal a consacrat sistemul parificarii pedepselor cu corectivul diferentierii sanctiunilor in functie de contributiile aduse la savarsirea infractiunii.

1. Sanctiunea in cazul participatiei proprii (art. 27 C. pen.):

In acest caz a fost consacrat sistemul parificarii pedepselor, adica toti participantii vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea comisa de autor.

Prin lege s-a prevazut obligativitatea ca la stabilirea pedepsei sa se aiba in vedere contributia participantilor la savarsirea infractiunii si criteriile generale de individualizare.

Aplicarea pedepsei in cazul coautoratului - parificarea pedepselor pentru participanti nu presupune nici chiar in cazul coautoratului aplicarea aceleiasi pedepse pentru toti autorii, fiind deopotriva obligatorii criteriile generale de individualizare;

Aplicarea pedepsei in cazul instigarii - instigatorul se pedepseste cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor, dar trebuie sa se tina seama de criteriile generale de individualizare si de contributia acestuia la savarsirea faptei;

Aplicarea pedepsei in cazul complicitatii - pedeapsa pentru complice urmeaza a se stabili intre limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea respectiva, dar trebuie sa se tina seama ce criteriile generale de individualizare si de contributia acestuia la savarsirea infractiunii.

2. Circumstantele personale si circumstantele reale (art. 28 C. pen.):

Ele sunt imprejurari in care are loc comiterea faptei prevazute de lege, imprejurari ce constau in stari, situatii, intamplari, calitati, insusiri si orice alte date ale realitatii sau date susceptibile sa particularizeze fapta sau pe faptuitor.

Circumstantele privitoare la persoana unui participant nu se rasfrang asupra celorlalti, iar circumstantele privitoare la fapta se rasfrang asupra participantilor numai in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut.

Clasificarea circumstantelor:

circumstante reale - se refera la imprejurarile sau strarile in care se comite fapta (loc public, stare de calamitate) ele sunt legate de imprejurarile anterioare, concomitente sau posterioare savarsirii faptei si privesc continutul atenuat sau agravat al faptei legat de mijloacele folosite, de imprejurarile de loc, de timp in care fapta s-a savarsit, de rezultatul produs - ele se rasfrang asupra tuturor participantilor. Necunoasterea circumstantei reale de catre un participant are drept efect neproducerea agravarii raspunderii penale.

circumstante personale - privesc faptuitorul si pot fi in legatura cu atitudinea psihica a acestuia fata de fapta prevazuta de legea penala la care a contribuit, situatie in care circumstantele personale sunt subiective sau pot privi particularitatile personalitatii participantului (militar, starea civila), situatie in care circumstantele personale sunt de individualizare.

!!!Aceasta clasificare prezinta importanta in stabilirea pedepsei pentru participanti la savarsirea unei infractiuni, caci circumstantele de individualizare pot intra in continutul legal al infractiunii si isi pierd calitatea de circumstante personale, devin element constitutiv al infractiunii si sub acest aspect se rasfrang fata de toti participantii, in masura in care le-au cunoscut sau le-au prevazut.

3. Sanctionarea instigarii neurmata de executare (art. 29 C. pen.):

Sub aceasta denumire sunt prevazute in art. 29 C. pen. doua situatii distincte:

instigare neurmata de un inceput de executare - instigatul, desi determinat sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, nu trece la executare; instigatorul va fi pedepsit pentru activitatea lui, dar nu ca participant, ci ca autor al unei infractiuni distincte cu o pedeapsa distincta, iar eventualii complici ai acestuia vor fi trasi la raspundere penala;

instigare neurmata de o executare pedepsibila - instigatul nu va fi pedepsit pentru ca beneficiaza de impunitatea prevazuta de art. 22 C. pen. (desistarea si impiedicarea producerii rezultatului), dar instigatorul va fi pedepsit ca participant, cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul special prevazut pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general; daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata atunci se aplica pedeapsa inchisorii de la 2 la 10 ani; sanctionarea actelor de instigare neurmate de executare are loc numai daca infractiunea la care s-a instigat este sanctionata cu o pedeapsa mai mare de 2 ani (aceasta limita se refera la maxima speciala); daca prin actele executate de autor pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului se realizeaza continutul unei alte infractiuni, se va atrage raspunderea penala, chiar daca sanctiunea prevazuta pentru infractiunea la care s-a instigat este inchisoarea de 2 ani sau mai mica.

4. Impiedicarea de catre participant a savarsirii faptei (art. 30 C. pen.):

Prin dispozitiile art. 30 C. pen. s-a instituit o cauza de nepedepsire a participantului la savarsirea unei infractiuni daca in cursul executarii, dar inainte de descoperirea faptei impiedica consumarea acesteia. Prin aceasta dispozitie se incurajeaza participantii, oferindu-li-se impunitate daca impiedica consumarea infractiunii.

a. Conditii:

sa se fi inceput executarea faptei de catre autor

 dupa inceperea executarii, participantul sa fi intervenit eficient, impiedicand consumarea infractiunii

 interventia participantului care a dus la neconsumarea infractiunii trebuie sa aiba loc mai inainte de descoperirea faptei

5. Pedeapsa in cazul participatiei improprii (art. 31 C. pen.):

intrucat instigatorul si complicele contribuie cu intentie la savarsirea faptei, ei urmeaza sa fie sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie, iar autorul deoarece a comis fapta din culpa, el va fi sanctionat cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa din culpa. Daca fapta savarsita din culpa nu este incriminata autorul nu va fi pedepsit.

in modalitatea intntie si lipsa de vinovatie a participatiei improprii instigatorul si complicele care au contribuit cu intentie la savarsirea faptei prevazute de legea penala vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea intentionata. Deoarece autorul a actionat fara vinovatie, el nu va fi tras la raspundere penala, lipsind temeiul acesteia, savarsirea unei infractiuni.

si in cazul participatiei improprii sunt incidente dispozitiile privitoare la:

♣ circumstantele personale si reale

instigarea neurmata de executare

impiedicarea de catre participant a savarsirii faptei.

II. Idei fundamentale:

1. Pluralitatea de infractori cunoaste trei forme: pluralitatea naturala, constituita si ocazionala sau participatia penala.

2. Formele participatiei penale sunt: autoratul/coautoratul, instigarea si complicitatea.

3. Formele de participatie au caracter absorbant. Astfel, autoratul absoarbe instigarea si complicitatea, iar instigarea absoarge complicitatea.

4. Nu trebuie sa confundan coinstigarea cu concursul de instigari.

5. Legea nu stabileste un sistem sanctionator diferit pe diferitele forme de instigare (nici in cazul complicitatii), insa in concret instanta va trebui sa tina seama de aceasta.

III. Vocabular specific:

accesibiltatea legii penale - calitatea unui act normativ de aputea fi usor de inteles de catre destinatari,

alibi - proba conform careia la data savarsirii unei fapte, acesta se afla in alta parte decat locul comiterii acelei fapte (fr. alibi),

fecii ded iure feci - expresie latina care exprima ideea ca ceea ce legea ordona nu poate constitui infractiune (ordinul legii si comanda superiorului),

flagrant delict - denumire mai veche data infractiunii flagrante, adica fapta descoperita in momentul comiterii ei sau imediat acestui moment,

infaptuirea justitiei - activitatea organelor judiciare, efectuata in cadrul procesului, in vederea transpunerii in practica a dreptului,

identitate - caracteristica unei persoane, a unui obiect sau unui fenomen de a fi unice, diferite de toate celelalte pe toata durata existentei lor (lat. identitas),

juris et de jure - espresie latina dupa lege si dupa instanta,

juris tantum - expresie latina "in masura in care instanta considera", referindu-se la o prezumtie,

IV. Articole (texte de lege) de analizat:

Art. 23, 24, 25, 26 din C. pen. sub aspectul modul de definire a participantilor de catre legea penala,

Art. 27 si 72 din C. pen. sub aspectul modul de sanctionare a participantilor,

Art. 25 si 324 din C. pen. sub aspectul incriminarii unei forme de instigare ca infractiune distincta - instigarea publica si apologia infractiunilor,

Art. 25 si 261 din C. pen. sub aspectul incriminarii instigarii ca infractiune distincta - incercarea de a determina marturia mincinoasa,

Art. 26, 221, 264 din C. pen. sub aspectul diferentierii dintre complicitate, tainuire si favorizarea infractorului,

Art. 26 si 270 din C. pen. sub aspectul asimilarii complicitatii actelor de autorat in cazul infractiunii de inlesnire a evadarii,

Art. 25, 26 si 329 din C. pen. sub aspectul incriminarii actelor de instigare si complicitate la prostitutie sub forma unei infractiuni autonome - proxenetismul.   

V. Aplicatii teoretice si practice:

- Subiecte teoretice

1. Aspecte generale privind pluralitatea de infractori.

2. Participatia penala - notiune si conditii.

3. Felurile participatiei penale.

Autoratul si coautoratul - notiune si conditii de existenta.

5. Infractiuni ce nu pot fi comise in coautorat. 

6. Instigarea - notiune si conditii.

7. Felurile instigarii. 

8. Complicitatea - notiune si conditii.

9. Felurile complicitatii .

10. Participatia improprie - notiune si modalitati.

11. Sanctionarea participatiei.

12. Sanctiunea in cazul participatiei proprii.

13. Circumstantele personale si circumstantele reale.

14. Sanctionarea instigarii neurmata de executare.

15. Impiedicarea de catre participant a savarsirii faptei.

16. Pedeapsa in cazul participatiei improprii.

VI. Grile:

1. Reprezinta forme ale pluralitatii de infractori:

a) pluralitatea naturala

b) pluralitatea constituita, care mai este denumita si pluralitate necesara

c) participatia penala.

2. Reprezinta conditii ale participatiei penale:

a) comiterea unei tentative pedepsibile

b) la savarsirea faptei si-au adus contributia mai multe persoane decat era necesar, potrivit naturii faptei

c) participantii isi aduc contributia la savarsirea faptei fara a sti unii de altii.

3. Atunci cand toti participantii la savarsirea unei infractiuni actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie, se realizeaza:

a) participatie proprie

b) participatia principala

c) participatie improprie.

4. Activitatea de inlesnire a savarsirii unei infractiuni, constituie activitatea specifica:

a) autorului

b) complicelui

c) instigatorului.

5. Daca fapta savarsita de autor nu este incriminata cand este savarsita din culpa:

a) autorul nu se pedepseste

b) instigatorul se pedepseste conform art. 29 al. 1 C.pen.,

c) complicele se pedepseste cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea intentionata la care si-a adus contributia.

6. Participantul nu se pedepseste daca in cursul executarii, dar inainte de descoperirea faptei:

a) impiedica consumarea faptei

b) autorul se desista

c) impiedica producerea rezultatului.

7. Autoratul presupune:

a) savarsirea faptei de catre un autor numai cu intentie

b) savarsirea faptei de catre un autor ce poate fi ajutat de catre un alt autor, instigator sau complice

c) savarsirea faptei de catre un autor impreuna cu un instigator, complice sau persoana ce actioneaza fara vinovatie.

8. Coautoratul nu este posibil la:

a) infractiunile omisive

b) violul, marturia mincinoasa

c) infractiunile cu subiect calificat, daca faptuitorii nu au calitatea ceruta de lege in momentul comiterii faptei

9. Instigarea prezinta urmatoarele conditii:

a) activitatea de determinare trebuie sa se situeze in timp anterior luarii hotararii de a savarsi fapta de catre autor

b) instigatorul sa actioneze cu intentie directa sau indirecta

c) instigatul sa fi savarsit fapta sau tentativa pedepsibila, dar sa nu se fi desistat sau sa fi impiedicat producerea rezultatului.

10. Instigarea neurmata de executare:

a) exista cand instigatul a inceput savarsirea faptei, dar s-a desistat ori a impiedicat producerea rezultatului

b) exista si atunci cand instigatorul a reusit sa determine pe instigat sa ia hotararea infractionala dar, ulterior, acesta s-a razgandit si nu a trecut la executarea faptei, ori a realizat o tentativa nepedepsibila

c) se sanctioneaza cu o pedeapsa ce are ca limite minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general

d) nu se pedepseste daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este de 3 ani sau mai mica.

11. Complicitatea prezinta urmatoarele conditii:

a) complicele sa actioneze cu intentie directa sau indirecta

b) sa existe o promisiune, inainte sau in timpul comiterii faptei, de tainuire a bunului provenit din fapta penala sau de favorizare a autorului

c) sa existe o activitate de inlesnire, ajutor la savarsirea unei fapte penale.

12. Pedeapsa aplicata favorizatorului:

a) nu poate fi mai mica decat cea aplicata autorului

b) nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor

c) nu poate fi mai mare, in nici un caz, de 7 ani.

13. Instigarea la o fapta pedepsita cu detentiunea pe viata, neurmata de executare, se sanctioneaza cu o pedeapsa:

a) de la 4 la 10 ani

b) de la 2 la 7 ani

c) de la 2 la 10 ani.

14. In cazul participatiei improprii:

a) participatia la o fapta prevazuta de legea penala, savarsita de autor fara vinovatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru aceea infractiune

b) participatia la o fapta prevazuta de legea penala, savarsita de autor din culpa, se sanctioneaza cu pedeapsa pe care legea o prevede pentru fapta comisa cu intentie

c) in modalitatea intentiei si culpa, daca fapta nu se pedepseste cand este savarsita din culpa, nici participantii nu se pedepsesc.

15. Actele de instignare neurmate de executare nu se vor sanctiona:   

a) daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este de 4 ani sau mai mica

b) daca pedeapsa aplicata de instanta pentru infractiunea la care s-a instigat este de 2 ani sau mai mica

c) daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este de 2 ani sau mai mica.

16. Urmatoarele infractiuni nu pot fi comise in coautorat:

a) infractiunile omisive

b) infractiunea de marturie mincinoasa

c) infractiunea de dezertare, prostitutie.

17. Instigarea improprie sau imperfecta se realizeaza cand:

a) instigatorul actioneaza cu intentie, iar instigatul din culpa

b) instigatorul actioneaza din culpa, iar instigatul cu intentie

c) instigatorul actioneaza cu intentie, iar instigatul fara vinovatie.

18. In cazul in care autorul comite o fapta mai putin grava decat cea la care a fost instigat ori sprijinit, aceast lucru:

a) va profita tuturor participantilor

b) nu va profita tuturor participantilor

c) poate profita tuturor participantilor.

19. Autorul la o infractiune poate fi:

a) simplu, necalificat,

b) calificat, circumstantiat,

c) ori simplu, ori calificat

20. Autorul poate comite infractiunea:

a) numai cu intentie

b) din culpa

c) cu praeterintentie.

21. Daca intr-un caz o persoana comite si acte de autorat si acte de instigare va raspunde pentru:

a) ca autor si instigator

b) numai ca autor

c) numai ca instigator, deoarece acesta se mai numeste si autorul    moral al infractiunii.

Raspunsuri grile*: 1-a,c; 2- a,b; 3-a; 4-b; 5-a,c; 6-c; 7-c; 8-a,c; 9-a,b; 10-a,b,c; 11-a,b,c; 12-b; 13-c; 14-a,b; 15-c; 16-a,c; 17-a,c; 18-a; 19-a,b,c; 20-b,c; 21-b.

VII. Spete:

S-a retinut in fapt ca inculpatii X si Y au atacat impreuna victima Z. In timpul atacului X a lovit-o pe victima cu cutitul, pe cand Y a imobilizat-o si a incercat sa o dezarmeze atunci cand aceasta se pregatea sa se apere. In urma acestor actiuni simultane si conjugate, a rezultat moartea victimei.

Cum trebuie sa fie calificate contributiile celor doi faptuitori in savarsirea infractiunii de omor?Motivati raspunsul.

2. In fapt, s-a stabilit ca numitii X, Y si Z au patruns in incinta portului Constanta de unde intentionau sa fure zahar. La fata locului, au luat legatura si cu numitul W, manevrant de vagoane, care i-a convins sa sustraga marfuri dintr-un transcontainer, caruia i-a si rupt sigiliul in acest scop. In continuare, inculpatul W a asigurat paza celorlalti inculpati, stand ascuns intr-un vagon si dand alarma atunci cand s-a apropiat o patrula a politiei.

Prin sentinta pen. nr. 966/1990 a Judecatoriei Constanta, inculpatul W a fost condamnat alaturi de ceilalti inculpati, in calitate de coautor al infractiunii de furt calificat. Impotriva sentintei a declarat recurs inculpatul, sustinand ca nu a comis faptele pentru care a fost condamnat.

Recursul era sau nu intemeiat?

3. Inculpatii X si Y, mecanici, primind dispozitia de serviciu de a cobori doua panouri fixate pe platforma unui turn de racire din intreprindere, fara sa ia masurile de securitate si protectia muncii prescrise de regulament, au aruncat de la inaltime unul din panouri care, in cadere, a lovit un muncitor cauzandu-i moartea.

Cum se califica fapta inculpatilor in raport cu contributia la savarsirea infractiunii de ucidere din culpa?

4. S-a stabilit ca unul dintre inculpati, dupa ce se intelesese in prealabil cu celalalt inculpat, a impins victima pentru a-i distrage atentia si a dat astfel posibilitatea celui din urma inculpat sa-i sustraga din geanta o suma de bani.

Cum trebuie calificate contributiile coinculpatilor?

5. S-a retinut ca inculpatii X si Y intelegandu-se sa sustraga portmoneul cu bani al partii civile Z pe care acesta il purta in buzunarul de la spate al pantalonilor, sub pretextul ca o ajuta, pe strada, sa-si aseze mai bine sacul pe care il purta in spinare, in timp ce Y o ajuta sa-l ridice mai sus, X i-a sustras portmoneul.

Sa se arate cum trebuie sa fie calificate contributiile inculpatilor la savarsirea infractiunii de furt.

6. In sarcina lui X s-a retinut faptul ca a cerut lui Y, electrician la o intreprindere, sa-i "procure" o cantitate de sarma de cupru in schimbul unei sume de bani. Y    a sustras din intreprindere bunul cerut, iar X l-a cumparat asa cum se intelesesera.

Cum trebuie calificata fapta lui X in raport cu fapta de furt comisa de Y?

7. In sarcina lui X s-a retinut ca a determinat pe Y sa intervina pe langa Z spre a-l determina la randul sau sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. S-a stabilit totodata ca Y nu a dat curs hotararii de a-l contacta si determina pe Z sa savarseasca fapta.

X siY sunt instigatoriin acest caz?

8. In sarcina inculpatilor X, Y si Z s-a retinut ca au hotarat impreuna sa savarseasca infractiunea de talharie stabilind ca X si Y vor intra in locuinta victimelor A si B pe care le vor imobiliza legandu-le, dupa care vor lua banii, in timp ce Z va sta afara, in fata locuintei, supraveghind sa nu fie surprinsi.

Pe baza intelegerii stabilite, inculpatii X si Y au patruns in locuinta, unde contrar intelegerii initiale au ucis cu intentie pe victima B care incercase sa tipe, savarsind astfel nu infractiunea de talharie, planuita conform art. 211 C.pen., ci infractiunea de omor deosebit de grav - art. 176. lit. c) C. pen.

Sa se arate daca Z poate raspunde pentru complicitate la infractiunea de omor deosebit de grav savarsita de inculpatii X siY.

9. In sarcina inculpatului X s-a retinut faptul ca, fiind delegat sa ridice de la o unitate economica un numar de anvelope auto, dupa ce a incarcat in camion numarul corespunzator de cauciucuri, a cerut unui incarcator, Y sa mai puna o anvelopa in autovehiculul care urma sa le transporte, iar Y de buna-credinta s-a conformat; la controlul efectuat la poarta unitatii, s-a descoperit anvelopa incarcata in plus.

Cum trebuie apreciata contributia lui Y la savarsirea furtului si care este incadrarea juridica a faptei lui X?

10. S-a retinut in sarcina inculpatilor X si Y ca dupa o intelegere prealabila intre acestia si minorul Z in varsta de 13 ani, care a fost determinat de inculpatul X a hotarat sa savarseasca noaptea, prin efractie si escaladare, furturi de bani din localul bufetului din comuna Ratacau.

Ca urmare a acestei intelegeri si dupa indicatiile inculpatului X, inculpatul Y a stat de panda, iar X a scos un geam de la una din ferestrele bufetului si a ajutat pe minorul Z sa patrunda in localul bufetului printre gratiile ferestrei, de unde dintr-un sertar, a luat o suma de bani.

Faptele de acest gen s-au repetat de cateva ori in urmatoarele luni pana cand minorul a fost prins in bufet de organele de politie care sesizate de aceste furturi au organizat o panda.

Ce fel de participatie penala s-a realizat in speta?

11. In seara zilei de 1 martie 2000, X a gasit in statia C.F.R. Constanta un portmoneu cu acte apartinand partii civile Y in care se afla intre altele si o adeverinta de predare a bagajelor la magazia statiei C.F.R.

Inculpatul a rugat o alta persoana pe nume Z sa ridice bagajele de la magazie, spunandu-i ca sunt ale sale, insa acesta a fost surprins de organele politiei in momentul prezentarii adeverintei.

Cum trebuie calificate faptele celor doi in raport cu infractiunea de inselaciune?

12. Lui X i s-a retinut faptul ca, dupa ce a ridicat din padure, o cantitate de lemne cu un bon de cumparare de la Ocolul Silvic, a dat acest bon lui Y convingandu-l ca este nefolosit si ca, pe baza acestuia poate ridica lemne din padure.

Increzandu-se in aceste afirmatii, Y a ridicat din padure cantitatea de lemne indicata in bonul folosit de X., savarsind astfel fapta incriminata la acea data in art. 42 din Codul Silvic.

Sa se arate ce fel de participatie penala exista in cazul dat.

Raspunsuri spete:

1. Faptele celor doi inculpati sunt acte de coautorat.

2. Instanta trebuia sa retina in sarcina lui W calitatea de complice anterior si apoi concomitemt la cominetea faptei de furt, instanta facand o confuzie intre complicitatea concomitenta si coautorat.

3. Acestia sunt coautori la ucidere din culpa, cu toate ca doctrina penala aduce multe critici existentei coatoratului la infractiunile din culpa.

4. Faptuitorii trebuie sa raspunda in calitate de coautori, deoarece contributiile lor se completeaza reciproc, rezultatul neputandu-se produce fara ambele contributii.

5. Si in aceasta situatie, faptuitorii trebuie sa raspunda in calitate de coautori, deoarece contributile lor se completeaza reciproc, rezultatul neputandu-se produce fara ambele contributii.

6. Fapta lui X reprezinta instigare la infractiunea de furt, conform art. 25 raportat la 208 C. pen.

7. Nu se poate retine instigare in sarcina celor doi, deoarece indemnul nu a ajuns la cel vizat, instigarea neputand exista fara autorat.

8. Z va raspunde pentru complicitate la infractiunea de talharie, deoarece el nu a prevazut uciderea victimei de catre cei doi autori. Z ar fi raspuns pentru complicitate la omor numai in masura in care prevederea un asemenea rezultat. Cum din spreta nu reiese ca el ar fi putut sa prevada un astfel de rezultat, el va raspunde pentru complicitate la talharie.

9. In acest caz ne aflam in prezenta unei participatii improprii, in care instigatorul X, comite fapta cu intentie, iar autorul Y, fara vinovatie. Fapta lui X este incadrata in art. 31 alin. 2 raportat la art. 208 C. pen.

10. Ne aflam in prezenta unei participatii improprii la infractiunea de furt prevazuta in art. 31 alin. 2 raportat la art. 209 C. pen. Minorul, in calitate de autor, comite fapta fara vinovatie caci are sub 14 ani si cei doi raspund pentru instigare si complicitate cu intentie la furt.

11. Fapta lui X reprezinta participatie improprie la inselaciune, constand in determinrea cu intentie la comiterea, fara vinavatie, a furtului din eroare de Z.

12. Si in acest caz exista o participatie penala improprie. X il determina cu intentie pe Y la comitrea faptei prevazuta in art. 42 din Codul silvic, care actioneaza fara vinovatie, fiind in eroare de fapt.

VII. Test (9 intrebari a cate un punct fiecare si unul din oficiu)

1. De cate feluri este pluralitatea de infractori?

2. Enumerati infractiunile la care coautoratul nu este posibil.

3. Care este forma de vinovatie in cazul autoratului, instagarii si complicitatii?

4. Asemanari si deosebiri intre coinstigare si concursul de instigari.

5. Asemanari si deosebiri intre actele pregatitoare materiale si complicitatea anterioara materiala.

6. Asemanari si deosebiri intre complicitatea anterioara si instigare.

7. Asemanari si deosebiri intre coautorat si complicitatea concomitenta.

8. Cum se sanctioneaza participantii?

9. Analiza expresiilor "juris et de jure" si "juris tantum".

VIII. Activitate de cercetare:

A. Teme de seminar:

1. Justificarea inexistentei coautoratului la anumite infractiuni.

2. Obligativitatea existentei intentiei in cazul instigarii si complicitatii.

B. Teme de cerc stiintific:

1. Comparatie intre coautorat si complicitatea concomitenta.

2. Justificarea incriminarii instigarii colective ca infractiune de sine statatoare.

3. Infractiuni la care instigarea si complicitatea nu sunt posibile datorita faptului ca au fost asimilate actelor de autorat. Justificare.

C. Teme de licenta:

1. Analiza autoratului si coautoratului in dreptul penal.

2. Analiza instigarii in dreptul penal.

3. Analiza complicitatii in dreptul penal.