CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL. CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL. OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL

CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL. CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL. OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL

Conditiile actului juridic civil

Def. Prin conditiile actului juridic civil intelegem elementele din care este alcatuit un asemenea act. Conditiile esentiale pentru valabilitatea unei conventii sunt:

1.capacitatea de a contracta

2.consimtamantul valabil al partii ce se obliga

3.un obiect determinat

4.o cauza licita

Clasificarea conditiilor actului juridic civil

A.In functie de aspectul la care se refera

-conditii de fond- care privesc continutul actului juridic civil

-conditii de forma care se refera la exteriorizarea vointei

B.Dupa obligativitatea sau neobligativitatea in sensul respectarii lor la incheiere

-esentiale - cerute chiar pentru valabilitatea actului

-neesentiale sau intamplatoare, care pot fi prezente sau pot lipsi fara a pune in discutie valabilitatea actului juridic

C.Dupa sanctiunea nerespectarii lor

-conditii de validitate - a caror nerespectare se sanctioneaza cu nulitatea actului juridic civil

-conditii de eficacitate - a caror nerespectare NU se sanctioneaza cu nulitatea actului juridic civil, existand alte consecinte: neputinta dovedirii actului cu mijloace de proba, inopozabilitatea fata de terti.

Caracterizarea conditiilor actului juridic civil

1.Capacitatea de a incheia actul juridic civil

Def. Prin capacitatea de a incheia actul juridic civil se intelege acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a incheia actul juridic, adica de a dobandi drepturi si a-si asuma obligatii prin incheierea acestui act.

Aceasta aptitudine face parte din capacitatea de folosinta care consta in aptitudinea omului de a avea drepturi sau obligatii civile, este un element al capacitatii civile atat pentru persoana fizica cat si pentru persoana juridica. Aceasta reprezinta aptitudinea omului de a dobandi drepturi si a-si asuma obligatii prin incheierea de acte juridice civile. Prin urmare capacitatea de folosinta este o premisa a capacitatii de exercitiu a persoanei, cealalta fiind discernamantul juridic.

Principiul capacitatii si exceptia de la acest principiu

In materia actelor juridice civile principiul ori regula este existenta capacitatii de a incheia actul juridic civil (exceptia fiind incapacitatea)

Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit in tot sau in parte de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si in conditiile stabilite de lege.

Capacitatea este o stare de drept spre deosebire de discernamant care este o stare de fapt.

Nu pot contracta:

-minorii (sub 14 ani pentru ca acestia sunt lipsiti de capacitatea de exercitiu)

-interzisii

-toti cei carora legea le-a prohibit oarecare contracte

2.Consimtamantul

-corelatia dintre consimtamant si vointa juridica

Dupa cum rezulta din definitia actului juridic este manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice. Elementul fundamental este vointa juridica (element de natura psihologica)

Sub aspect juridic ea are o structura complexa fiind formata din doua elemente: consimtamantul si cauza (scopul) pentru care se face actul juridic civil

-formarea si principiul vointei juridice

Dorinta, deliberare, hotarare, hotarare exteriorizata.

I.Motivul care determina subiectul de drept sa incheie actul juridic se numeste scopul sau cauza actului juridic

II.Hotararea de a incheia actul juridic civil, exteriorizata, in dreptul civil se numeste consimtamant

1. Principiul liberalitatii actelor civile, consacra regula de drept potrivit careia subiectele de drept civil, daca respecta anumite limite au posibilitatea sa incheie orice acte juridice civile

2. Principiul vointei reale (interne). Din expunerea formarii vointei juridice a rezultat ca aceasta vointa este formata din doua elemente:

elementul intern (psihologic)

elementul extern (social)

Conceptii:

-conceptia subiectiva, care acorda prioritate absoluta vointei interne (reale), intrucat aceasta este elementul constructiv al actului juridic, declaratia de vointa nefiind decat mijlocul de exteriorizare a acelei vointe interne

-conceptia obiectiva, care acorda prioritate absoluta vointei declarate, intrucat, atata timp cat vointa interna nu este exteriorizata, nu prezinta utilitate pentru drept, ea intrand in doemniul dreptului abia prin exteriorizarea ei in declaratia de vointa.

Codul civil roman adopta ca regula sistemul vointei reale (interne) si admite in mod exceptional sistemul vointei declarate.

-definitia consimtamantului si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a fi valabil

Prin consimtamant se intelege acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil care consta in hotararea de a incheia un act juridic civil, manifestata in exterior.

Pentru a fi valabil, consimtamantul (manifestarea de vointa) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A.sa provina de la o persoana cu discernamant - intrucat actul juridic este manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, persoana care il incheie trebuie sa aiba puterea de a aprecia , de a discerne aceste efecte, sa le doreasca, deci persoana trebuie sa aiba discernamant, pentru a delibera in cunostinta de cauza.Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani si cel pus sub interdictie judecatoreasca, sunt prezumate a nu avea discernamant, fie datorita varstei fragede, fie starii de sanatate mintala

Minorul intre 14-18 ani are discernamant juridic in curs de formare

Pentru persoana juridica nu se ridica nici o problema intrucat reprezentantul ei legal este, intotdeauna , o persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu

B.sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

Aceasta conditie nu este indeplinita in urmatoarele cazuri:

-cand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, din prietenie sau pura complezenta, fara intentia de a crea un raport care sa fie susceptibil de realizat;

-cand manifestarea de vointa a fost facuta sub conditie pur potestativa, din partea celui ce se obliga;

-cand manifestarea de vointa este vaga

-cand manifestarea de vointa a fost facuta cu o rezerva mintala, cunoscuta de destinatarul acestuia (actul fictiv)

C.sa fie exteriorizat -

vointa interna produce efecte juridice numai daca este exteriorizata, adica facuta cunoscuta catre altii, intrucat numai astfel se poate uni cu alta vointa pentru a se realiza acordul de vointa specific actelor bilaterale si multilaterale.

Simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, ci si suficienta, pentru ca actul civil sa se nasca valabil din punct de vedere al formei sale

Exceptii: Actele solemne, in cazul carora exteriorizarea vointei se va face, intotdeauna, in forma ceruta de lege (forma autentica)

Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata intr-o forma expresa sau tacita.

Valoarea juridica a tacerii. Se admite, prin exceptie, ca tacerea valoreaza consimtamant in urmatoarele cazuri:

-cand legea prevede expres aceasta;

-cand prin vointa expresa a paertilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii

-cand tacerea are valoare de consimtamant potrivit obiceiului

D.sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant

Manifestarea de vointa a partilor pentru a produce efecte juridice, deci pentru a fi valabila, trebuie nu numai sa emane de la o persoana capabila si constienta, dar se cere ca aceasta manifestare de vointa sa nu fie alterata de anumite vicii de consimtamant.

Sunt vicii de consimtamant:eroarea, dolul, violenta si leziunea.

Viciile de consimtamant

Def.Viciile de consimtamant pot fi socotite acele imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de a face un act juridic civil

Eroarea

Def.Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act civil

Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afara numai cand consideratia persoanei este cauza principala, pentru care s-a facut conventia.

Clasificare:

A.In functie de gravitatea si consecintele pe care le produce eroarea poate fi:

a) eroare obstacol

b)eroarea - viciu de consimtamant

c)eroarea indiferenta

a.Eroarea obstacol este acea eroare care, datorita gravitatii sale deosebite, impiedica formarea actului juridic intrucat in cazul actelor bilaterale, manifestarile de vointa ale partilor nici nu se intalnesc, iar falsa reprezentare cazand fie asupra naturii actului ce se incheie, fie asupra identitatii obiectului. In acest caz sanctiunea este de nulitate absoluta a actului juridic.

b.Eroarea - viciu de consimtamant - Eroarea este o falsa reprezentare care altereaza caracterul curat al consimtamantului

Eroarea viciu de consimtamant se manifesta in doua forme:

-eroare asupra substantei (insusirile substantiale) obiectului actului juridic

-eroare asupra persoanei constituie viciu de consimtamant in acele acte juridice in care consideratiile persoanei contractantului sau calitatile sale esentiale sunt detrminante la incheierea actului juridic, cum ar fi in cazul casatoriei, etc.

Acest tip de eroare atrage sanctiunea nulitatii relative a actului

c.Eroarea indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insasi valabilitatea actului.

Ea poate conduce la o eventuala actiune in justitie care sa atraga o diminuare valorica a prestatiei, dar nu se anuleaza actul.

B.in functie de natura realitatii fals reprezentata

-eroare de fapt, adica falsa reprezentare a unei situatii (stari sau imprejurari) faptice, la incheierea actului juridic (priveste valoarea de ex.)

-eroarea de drept, care consta in falsa reprezentare a existentei continutului unui act normativ.

Structura erorii- viciu de consimtamant

Eroarea are un singur element, de natura psihologica - falsa reprezentare a realitatii, de unde rezulta dificultatea probarii ei.

Conditii cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamant (2)

1.Elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator la incheierea actului juridic, astfel incat, cel in eroare nu ar fi facut actul juridic, daca ar fi cunoscut adevarata stare de lucruri

2.Cealalta parte - cocontractantul - in cazul contractelor cu tilu oneros sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra carora cade falsa reprezentare este hotarator pentru incheierea actului juridic.

Dolul

Def.Prin dol se intelege inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic. Prin natura sa, dolul este tot o eroare, insa provocata, iar nu spontana.

Reglementari - 953 Cod Civil - Consimtamantul nu este valabil cand este suprins prin dol, art.960 - Dolul este o cauza de nulitate a conventiei.

Clasificare:

1.dolul principal, este acela care cade asupra unor elemente determinante la incheierea actului juridic, in sensul ca, in lipsa erorii pe care o provoaca, actul juridic nu s-ar fi incheiat. - atrage dupa sine anulabilitatea actului juridic

2.dolul incident , numit si incidental ori secundar, este acela ce cade asupra unor elemente nedeterminate la incheierea actului juridic. Acesta nu atrage anulabilitatea actului, ci da nastere numai unei actiuni in despagubire (se poate cere reducerea prestatiei).

Structura:

Dolul, ca viciu de consimtamant este alcatuit din 2 elemente:

1.un element obiectiv, material, ce consta in utilizarea de mijloace viclene pentru a induce in eroare

2.un element subiectiv, intentional, ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie un act juridic civil.

In privinta elementului obiectiv este de retinut ca el poate constaatat intr-o actiune pozitiva (fapt comisiv) cat si in una negativa (fapt omisiv) - dol prin reticienta

Precizari:

-lipsa discernamantului si dolul, sub forma capitatiei, se exclud

-nu exista dol daca cocontractantul cunostea imprejurarea pretins ascunsa.

Conditii:

Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa indeplineasca cumulativ, urmatoarele conditii:

-sa fie determinant pentru incheierea actului juridic;

-sa provina de la cealalta parte

Proba dolului - Dolul nu se presupune, ceea ce inseamna ca partea care invoca dolul ca viciu de consimtamant va trebui sa-l dovedeasca. Dolul fiind un fapt juridic, poate fi dovedit prin orice mijloc de proba, inclusiv proba cu martori sau prezumtii simple.

VIOLENTA

Def.Prin violenta - viciu de consimtamant - se intelege amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i insufle acesteia o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.

Reglementari - 953 C.C. - Consimtamantul nu este valabil cand este smuls prin violenta

Clasificare:

1. dupa natura raului cu care se ameninta:

violenta fizica, consta in faptul reducerii victimei la un rol de simplu instrument la incheierea actului. Exista violenta cand amenintarea cu un rau priveste atat integritatea fizica dar si bunurile persoanei;

violenta morala, consta in amenintarea cu un rau moral, de natura sa-I provoace o teama care duce la incheierea actului juridic, care, altfel nu s-ar fi incheiat. Exista violenta morala atunci cand amenintarea cu un rau se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoane.

2. dupa caracterul amenintarii, violenta este de doua feluri:

violenta sau amenintarea justa, legitima, care este facuta in exercitare unui drept si care nu conduce la anulabilitatea actului juridic astfel incheiat

violenta sau amenintarea injusta, care este facuta fara drept si care conduce la anulabilitatea actului astfel incheiat sub imperiul unei temeri insuflate de o asemenea amenintare.

Structura

Presupune intrunirea a doua elemente constitutive:

-un element obiectiv, exterior, care consta in amenintarea cu un rau;

-un element subiectiv de natura psihologica, care consta in insuflarea unei temeri persoanei amenintate, ceea ce altereaza consimtamantul.

LEZIUNEA

Leziunea ca viciu de consimtamant are un domeniu restrans de aplicare, limitandu-se numai la anumite acte si putand fi invocata numai de anumite persoane.

Def.Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii, sau cu alte cuvinte leziunea este o paguba egala cu diferenta de valoare dintre doua prestatii stipulate in cadrul unui act juridic

Reglementare - Actele juridice ce se incheie de minorii care nu au implinit varsta de 14 ani sunt anulabile pentru incapacitate, chiar daca nu este leziune

Minorii care nu au implinit varsta de 14 ani nu raspund pentru fapta lor decat daca se dovedeste ca au lucrat cu discernamant.

Sunt anulabile pentru leziune acele acte care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

-sa fi fost incheiat de minorul intre 14-18 ani singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal

-sa fie vorba de acte de administrare

-sa fie acte pagubitoare pentru minor.

Structura

Structura difera in functie de conceptia care sta la baza reglementarii ei.

In conceptia subiectiva, leziunea presupune doua elemente:

-un element obiectiv, care consta in disproportia de valoare intre contraprestatii

-un element subiectiv, care consta in profitarea de starea de nevoie in care se gaseste cealalta parte

In conceptia obiectiva, leziunea are un singur element si anume: paguba egala cu diproportia de valoare intre contraprestatii.

Sanctiunea pentru leziune este anularea actului.

Conditii

Pentru anularea actului in caz de leziune trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii:

-leziunea sa fie o consecinta directa si nemijlocita a actului respectiv,

-leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului juridic

-disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita.

Obiectul actului juridic civil

Def. Prin obiectul actului juridic civil se intelege conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care partile sunt tinute.

Obiectul actului juridic civil este identic cu obiectul raportului juridic civil nascut din acel act juridic.

Conditii de valabilitate

Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale:

-obiectul trebuie sa existe

-obiectul trebuie sa fie in circuitul civil

-obiectul trebuie sa fie determinat sau macar determinabil

-obiectul sa fie posibil

-obiectul sa fie licit si moral

Continutul conditiilor de valabilitate

A.Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe, este o conditie primordiala de valabilitate pentru ca in masura in care nu exista obiectul, nu se mai pune problema nici a celorlalte conditii

Reguli:

1.daca bunul a existat, dar nu mai exista la data incheierii actului, conditia nu este indeplinita, actul juridic nu este valabil

2.daca bunul exista in momentul incheierii actului juridic, conditia sa existe este indeplinita.

3.bunurile viitoare pot forma obiectul unor acte juridice, cu o exceptie, succesiunea viitoare (nedeschisa inca) nu poate forma obiect nici pentru conventie, nici pentru renuntarea la succesiune.

B.Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil - art.963 - C.C. - Numai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract.

Bunurile se pot clasifica in:

-bunuri care circula absolut libere

-bunuri care circula in conditii restrictive (proprietate publica - marea teritoriala, resursele naturale, etc.). Totusi, in conditiile legii, ele pot fi date in administrarea regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate.

C.Obiectul actului juridic civil sa fie determinat sau macar determinabil

Obiectul este derminat, cand se precizeaza in act elementele care il individualizeaza si este determinabil cand se prevad in actul juridic suficiente elemente necesare determinarii lui in viitor.

-cand obiectul actului juridic consta intr-un lucru cert, determinarea se face prin inserarea in actul juridic a caracterelor lui particulare (un autoturism de ex.)

-cand obiectul consta in lucruri determinate generic, conditia este indeplinita prin stabilirea precisa a cantitatii, calitatii, valorii, fie prin stabilirea unor criterii determinate ce se vor stabili la momentul executarii actului, iar individualizarea se face prin cantarire, masurare, numarare.

D.Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil

Aceasta conditie trbuie inteleasa in sensul ca il poate realiza o persoana in mod obisnuit. Obiectul nu este posibil decat in cazul in care imposibilitatea este absoluta, adica pentru oricine. Exista un principiu conform caruia nimeni nu poate fi obligat la ceea ce este imposibil.

D.    Obiectul actului juridic trebuie sa fie licit si moral

Actul va fi nul pentru obiect ilicit sau imoral, atunci cand obiectul actului juridic civil este in contradictie cu legea ori morala.

Alte conditii de valabilitate ale obiectului actului juridic:

-in actele translative sau constitutive de drepturi, se cere ca transmitatorul (cel care se obliga) sa fie titularul acelui drept - in sensul ca nimeni nu se poate obliga la ceea ce nu are

-in actele intuitu persoane se cere ca obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului

- in actele autorizate se mai cere se se fi obtinut autorizatia administrativa.