Cauzele care inlatura sau modifica executarea pedepsei

Cauzele care inlatura sau modifica executarea pedepsei

I. Plan de seminar:

IA. Gratierea

definitie

caracterizare

natura juridica

justificarea existentei gratierii

feluri

obiectul gratierii

procedura gratierii: individuala si colectiva

efecte

limite

IB. Prescriptia executarii pedepsei

definitie

caracterizare

natura juridica

justificarea existentei prescriptiei

obiectul prescriptiei

termenele de prescriptie

calculul termenelor de prescripte

intreruperea cursului prescriptiei

suspendarea cursului prescriptiei

efecte

limite.

Aspecte generale:

Cauzele care inlatura sau modifica executarea pedepsei sunt:

* amnistia intervenita dupa condamnare (pe care am prezentat-o cu ocazia analizei amnistiei),

* gratierea,

* prescriptia executarii pedepsei.

IA. Gratierea (art. 120 C. pen.)

a. Definitie: Gratierea reprezinta un act de clementa, acordata individual sau colectiv, potrivit legii, de catre presedintele Romaniei sau Parlament si consta in iertarea unui condamnat de executarea totala sau partiala a pedepsei ori in comutarea acesteia intr-una mai usoara.

b. Caracterizare:

- C. pen. nu defineste gratierea , ci prezinta numai efectele acesteia,

- poate fi acordata individual sau colectiv,

- se acorda si produce efecte "in personam", dar poate fi acordata si "in rem" condamnatilor pentru anumite infractiuni sau pedepse de o anumita gravitate,

- prin actul de gratiere condamnatul este iertat de executarea pedepsei, deci masura depinde in totalitate de vointa organelor staului si nu de trecerea unui interval de timp,

- gratierea are un caracter obligatoriu, beneficiul sau neputand fi refuzat de cel la care se refera.

c. Natura juridica:

- gratierea este un act de clementa din partea statului, ce consta in neexecutarea pedepsei aplicate sau inlocuirea acesteia cu una mai usoara,

- gratierea are dubla natura juridica: de drept penal si de drept constitutional. In C. pen. se prevad efectele acesteia (art. 120), iar in Constitutie se prevede gratierea facuta de presedintele tatii (art. 94 lit d),

d. Justificarea existentei gratierii:

- gratierea nu trebuie privita ca un act de imixtiune a puterii legislative si/sau executive in atributele puterii judecatoresti,

- cu toate ca gratierea are ca finalitate iertarea de executarea unui pedepse definitiv aplicate de o instanta, se pot ivi cazuri in care aceasta executare sa devina inoportuna sau chiar ineficace,

- fara a se stabili expres in lege ce cazuri sau situatii pot duce la gratierea unui condamnat, practica judiciara a stabilit ca situatii ce pot determina gratierea: varsta inaintata sau boala celui condamnat, cuantumul exagerat al pedepsei, natura prea severa a sanctiunii, supraaglomerarea penitenciarelor, executarea unei fractii mari din pedeapsa, etc.

e. Feluri:

- dupa modul de acordare in raport cu persoanele carora li se acorda se disting:

- gratierea individuala - acordata la cererea celui condamnat sau din oficiu; ea poate fi acordata numai dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare,

- gratierea colectiva - acordata unui numar nedeterminat de persoane pentru o categorie de condamnari determinate prin natura pedepsei ori cuantumul lor sau pronuntate pentru anumite infractiuni.

- dupa criteriul conditiilor in care este acordata:

- gratierea neconditionata (pura si simpla) - se acorda fara a impune in viitor beneficiarului ei anumite obligatii 

- gratierea conditionata - acordarea ei este conditionata de buna conduita a beneficiarului acesteia in viitor pe o anumita perioada de timp sub sanctiunea executarii pedepsei neexecutate ca urmare a gratierii care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.

- dupa criteriul intinderii efectelor ce le are in raport cu pedeapsa:   

- gratierea totala - priveste intrega pedeapsa aplicata; ea se mai numeste si remitere de pedeapsa caci priveste iertarea de executare a intregii pedepse aplicate,

- gratierea partiala - prin actul de clementa este inlaturata executarea doar a unei parti din pedeapsa; ea se mai numeste si reducere de pedeapsa,

- comutarea - consta in inlocuirea pedepsei aplicate de instante de judecata cu o pedeapsa de alta natura, mai usoara; gratierea sub forma comutarii se acorda individual.

f. Obiectul gratierii:

- acesta il reprezinta pedeapsa aplicata pentru o anumita infractiune si nu pedeapsa rezultanta in urma unui concurs de infractiuni,

- gratierea se refera numai la pedepse neexecutate. Daca pedeapsa a fost executata ori s-a stins prin prescriptie, gratierea ramane fara obiect,

- ca o pedeapsa sa poata forma obiectul gratierii, aceasta trebuie aplicata pentru infractiuni comise pana la data intrarii in vigoare a actului de gratiere; pedepsele pronuntate pentru infractiunile comise in ziua aparitiei actului de gratiere nu pot forma obiectul actului de clementa.

g. Procedura gratierii:

- aceasta nu este prevazuta nici in C.pen. nici in C.p.p., ci in Legea nr. 546/14.10.2002, publicata in M. Of. nr. 755/16.10.2002,

- ea este diferita dupa cum gratierea este individuala sau colectiva.

I. Gratierea individuala:

este acordata de Presedintele Romaniei, conform art. 94 lit d) din Constitutie,

actul de acordare este DECRETUL, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I,

decretul trebuie sa cuprinda: toate datele de identificare ale persoanei beneficiare, pedeapsa aplicata de instanta care face obiectul gratierii, modalitatea gratierii,

aceasta se acorda la cererea condamnatului sau din oficiu,

cererea o poate face condamnatul personal sau aparatorul, sotul, ori rudele acestuia,

actul de gratiere poate privi o singura persoana sau mai multe determinate,

pentru acordarea sau respingerea gratierii, Presedintele poate solicita avize consultative de la Ministerul Justitiei, sau de la organele administratiei publice locale, conducatorului locului de detinere al condamnatului sau organelor de politie,

in caz de respingere a cererii de gratiere, actul se va comunica persoanei solicitante in 30 de la data adoptarii deciziei de catre Presedinte.

II. Gratierea colectiva:

se acorda de catre Parlament,

actul de acordare este LEGEA ORGANICA, conform art. 73 alin. 3 lit i) din Constitutie,

ea poate fi acordata din oficiu sau la cererea Guvernului,

Directia Generala a Penitenciarelor poate face propuneri motivate Ministerul Justitiei in vederea initierii unei legi de gratiere,

gratierea se aplica in termen de 48 de ore da la data publicarii in M.Of. al Romaniei,

conform art. 450 C.p.p., aplicarea gratierii se face de catre un judecator de la instanta de executare, iar daca cel comdamnat se afla in executarea pedepsei de catre un judecator de la instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca.

h. Efecte  (art. 120 alin. 1 si 2 C. pen.):

Acestea sunt prevazute expres in art. 120 C.pen. si trebuie specificate in raport cu felurile gratierii. Astfel:

i. Efectele gratierii asupra pedepselor principale si accesorii:

Efectele gratierii totale neconditionate:

- gratierea inlatura executarea pedepsei principale, astfel ca o pedeapsa gratiata produce aceleasi efecte ca si o pedeapsa executata (condamnarea gratiata este antecedent penal, produce interdictii, incapacitati, decaderi si poate forma primul termen al recidivei),

- de la data acordarii gratierii pedeapsa se considera executata,

- ea are ca obiect pedeapsa aplicata pentru o infractiune si nu pedeapsa rezultanta unui concurs, a unei pluralitati intermediare ori pentru recidiva post - condamnatorie,

- daca pentru unele din pedepsele contopite este incidenta gratierea, aceasta va fi scoasa din contopire, iar daca a ramas o singura pedeapsa din pedeapsa rezultanta care nu este gratiata, va fi inlaturat si sporul ce fusese aplicat in considerarea pluralitatii de infractiuni existente in cauza,

- pentru infractiunile continue, continuate si progresive, incidenta actului de gratiere reclama epuizarea acestora mai inainte de data adoptarii actului de gratiere.

Efectele gratierii partiale neconditionate:

- condamnatul va fi exonerat doar de fractia din pedeapsa gratiata. Daca acea fractie fusese executata la data actului de gratiere, acesta va fi eliberat, daca nu executase cuantumul pedepsei gratiate, acesta va fi eliberat dupa executarea acelei fractii.

Efectele gratierii conditionate totale:

- produce efecte identice cu gratierea neconditionata, dar cu caracter provizoriu,

- fostul condamnat este supus unui termen de incercare stabilit in actul de gratiere,

- acest termen incepe sa curga diferit dupa cum actul de gratiere a intervenit inainte sau dupa condamnare:

* in cazul gratierii inainte de condamnare, termenul de incercare curge de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare

* in cazul gratierii dupa condamnare, termenul de incercare curge de la data adoptarii actului de gratiere.

Efectele gratierii conditionate partiale:

- produce efecte diferite dupa cum s-a executat sau nu o parte din pedeapsa la data actului de gratiere,

- daca cel condamnat a executat deja o parte din pedeapsa egala sau mai mare cu fractia de pedeapsa gratiata, atunci condamnatul va fi eliberat,

- daca cel condamnat nu a executat nici o parte dein pedeapsa, atunci acesta va fi eliberat dupa ce executa partea din pedeaspa negratiata,

Conform adagiului latin "accesorium sequintur principale", gratierea isi va produce efectele si asupra pedepselor accesorii existente pe langa cele principale (art. 71 alin. 2 C.pen.)

II. Efectele gratierii asupra pedepsei a carei executare a fost suspendata conditionat:

- gratierea are efecte si asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditionat sau sub supraveghere,

- in acest caz, partea din termenul de incercare se reduce cu durata pedepsei in cazul gratierii totale si cu fractiunea din pedeapsa gratiata in cazul gratierii partiale,

- daca pana la implinirea termenului de incercare, asa cum a fost redus, nu are loc revocarea sau anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, se produc efectele definitive ale suspendarii, adica reabilitarea de drept a condamnatului,

- daca in termenul de incercare redus ca urmare a gratierii totale intervine anularea sau revocarea suspendarii, beneficiul gratierii nu este inlaturat ci doar efectul suspendarii conditionate a executarii pedepsei,

- cand gratierea este partiala, partea din pedeapsa ramasa negratiata se va executa in cazul anularii ori revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei,

- gratierea conditionata produce efecte asupra suspendarii conditionate a executarii pedepsei numai in masura in care ea devine definitiva mai inainte de implinirea termenului de incercare al suspendarii conditionate si fara interventia vreunei cauze de anulare ori revocare a suspendarii; in aceste cazuri, gratierea fiind definitiva produce aceleasi efecte ca si gratierea pura si simpla,

- cand in termenul de incercare al suspendarii conditionate redus ca urmare a gratierii conditionate, intervine o cauza de revocare ori de anulare a suspendarii, fractiunea de pedeapsa ce a ramas negratiata se va executa, iar daca gratierea a fost totala, revocarea suspendarii se va dispune chiar daca condamnatul nu mai are de executat nimic; revocarea suspendarii trebuie dispusa pentru a impiedica intervenirea reabilitarii de drept;

- daca termenul de incercare se implineste mai inainte de termenul de definitivare al gratierii conditionate, efectele suspendarii se produc, iar gratierea conditionata ramane fara obiect,

- savarsesirea unei noi infractiuni dupa termenul de incercare al suspendarii, dar in termenul de definitivare al gratierii conditionate, nu mai determina vreo revocare.

III. Efectele gratierilor succesive:

- gratierile partiale succesive intervenite in cursul executarii unei pedepse de mai lunga durata, au ca efect reducerea succesiva a pedepsei, corespunzator fiecarei gratieri,

- o astfel de solutie poate fi prevazuta chiar prin actul de acordare a gratierii partiale.

i. Limite (art. 120 alin. 3 si 4 C. pen.):

I. Efectele gratierii asupra pedepselor complementare:

- gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere,

- daca prin actul de gratiere nu se fac referiri cu privire la pedepsele complementare, acestea urmeaza sa fie executate deoarece gratierea nu le-a inlaturat,

- a se observa ca aceasta limita este relativa.

II. Efectele gratierii asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor educative:

- gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si a masurilor educative,

- masurile de siguranta inlatura o stare de pericol, urmaresc prevenitrea savarsirii de noi infractiuni, nu sunt consecinte ale savarsirii de infractiuni, nu sunt pedepse si de aceea nu pot intra sub incidenta actelor de clementa,

- masurile educative au un caracter preponderent preventiv-educativ, de aceea sunt exceptate de la berneficiul gratierii.

- a se observa ca aceasta limita este absoluta.

IB. Prescriptia executarii pedepsei (art. 125 - 130 C. pen.)

a. Definitie: Aceasta este o situatie de fapt, o cauza de inlaturare a fortei executive a unei condamnari, datorita trecerii unui interval de timp, prevazut de lege, de la data cand condamnarea a devenit executorie.

b. Caracterizare:

- ea nu inlatura existenta condamnarii pronuntate ca antecedent penal, ci numai executarea pedepsei,

- reprezinta un obstacol care impiedica punerea in executare a pedepsei definitiv aplicate,

- este o institutie juridica de drept penal de aplicare generala, care opereaza de plin drept chiar din momentul implinirii termenului de prescriptie, motiv pentru care trebuie aplicata din oficiu, chiar daca cel supus executarii pedepsei nu ar invoca-o, iar efectele ei se socotesc ca produse de la data implinirii termenului de prescriptie si nu de la data cand este retinuta de organul judiciar,

- functia ei este aceea de a creea un obstacol in fata fortei executive a unei hotarari definitive de condamnare atunci cand, datorita trecerii unui interval de timp executarea pedepsei nu mai este utila,

c. Natura juridica:

natura juridica a acesteia este aceea a unei cauze extinctive de inlaturare a executarii pedepsei pronuntate printr-o hotarare definitiva de condamnare,

- astfel, statul decade din dreptul sau de a mai cere condamnatului sa execute pedeapsa, iar condamnatul nu mai are obligatia de executare a pedepsei,

- spre deosebire de gratiere, care inlatura executarea pedepsei ca vointa a unui organ al statului, prescriptia inlatura executarea pedepsei ca urmare a simplei treceri a timpului; asadar, prima este dependenta de organele statului cea de-a doua este indepenmdenta de vointa acestora.

d. Justificarea existentei prescriptiei:

- ratiunea existentei prescriptiei executarii pedepsei in legea penala, porneste de la unul din principiile raspunderii penale si anume acela al celeritatii,

- astfel, tragerea la raspundere penala si aplicarea sanctiunii trebuie sa se faca cat mai aproape de momentul comiterii infractiunii, pentru a-i spori si evidentia eficienta si utilitatea,

- executarea sanctiunii dupa o perioada foarte mare de la aplicarea sa nu face nimic decat sa reaminteasca oamenilor despre fapta comisa, lucru ce induce in constiinta cetatenilor un sentiment de nesiguranta si neincredere in autoritati,

- in acelasi timp, se prezuma ca cel condamnat a trait suficient timp cu teama ca va fi prind si supus sanctiunii, fara sa comita alte fapte penale, lucru de echivaleaza cu o executare atipica a sanctiunii.

e. Obiectul prescriptiei:

- acesta il constituie dreptul statului de a cere executarea unei hotarari penale definitive de condamnare si obligatia celui condamnat de a executa sanctiunea.

- acestea sunt inlaturate ca efect al incidentei prescriptiei.

f. Termenele de prescriptie (art. 126 C.pen.):

- 20 de ani, cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 15 ani,

- 5 ani, plus durata pedepsei ce urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani, in cazul celorlalte pedepse cu inchisoarea,

- 3 ani, in cazul cand pedeapsa este amenda pentru persoana fizica,

- 5 ani, in cazul amenzii aplicate persoanei juridice,

- 3 ani, in cazul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice,

- desi nu sunt pedepse, in lege s-a prevazut expres (art. 126 alin. 2 C. pen.) ca se prescriu in termen de 1 an si sanctiunile cu caracter administrativ prevazute in art. 18 si art. 91 C. pen.

g. Calculul termenului de prescriptiei a executarii pedepsei:

- durata termenelor de prescriptie a executarii pedepsei se calculeaza de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare (art. 126 alin. 3 C. pen.),

- in cazul sanctiunilor prevazute in art. 18 si art. 91 C. pen., termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii sau da la data cand poate fi pusa in executare ordonanta prin care s-a aplicat sanctiunea,

- termenul de prescriptie a executarii pedepsei in cazul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, a suspendarii executarii sub supraveghere sau dupa caz a executarii pedepsei la locul de munca incepe sa curga de la data cand hotararea de revocare a ramas definitiva (art. 126 alin. 4 C. pen.),

- termenul de prescriptie se calculeaza in functie de pedeapsa aplicata pentru o singura infractiune ori pedeapsa rezultata in caz de concurs de infractiuni, pluralitate intermediara ori recidivaa postcondamnatorie,

- potrivit art. 129 C. pen. termenele de prescriptie a executarii pedepsei se reduc la jumatate pentru cei care la data savarsirii infractiunii erau minori,

- potrivit art. 130 C. pen., executarea pedepsei inchisorii, atunci cand aceasta inlocuieste pedeapsa detentiunii pe viata, se prescrie in 20 de ani; acest termen curge de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la detentiunea pe viata

- in cazul persoanei juridice, termenul de 3 ani in care se prescriu pedepsele complementare, incepe sa curga de la data la care amenda a fost executata sau considerata ca executata.

h. Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei (art. 127 C .pen):

- intreruperea cursului de prescriptie a executarii pedepsei are ca efect stergerea termenului curs anterior si dupa incetarea cauzei de intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie,

- cauzele de intrerupere ale prescriptiei, potrivit art. 127 C .pen., sunt:

* inceperea executarii pedepsei 

* savarsirea din nou a unei infractiuni

* sustragerea de la executarea pedepsei dupa inceperea executarii pedepsei.

i. Suspendarea cursului prescriptiei (art. 128 alin. 2 si 3 C. pen):

- suspendarea cursului prescriptiei are ca efect oprirea curgerii termenului de prescriptie, dupa care aceasta isi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare, socotindu-se si timpul scurs inainte de aparitia cauzei de suspendare,

- suspendarea cursului prescriptiei are ca efect neluarea in considerare, la calcularea termenului de prescriptie, a intervalului de timp cat a durat suspendarea,

- C.p.p. prevede suspendarea executarii hotararii sau a pedepsei in urmatoarele cazuri:

* in cazul exercitarii cailor extraordinare de atac (art. 390, 404)

* in cazul amanarii executarii pedepsei (art. 453)

* in cazul suspendarii (intreruperii) pedepsei (art. 455)

- C.pen. prevede o singura cauza de suspendare si anume existenta unei dispozitii legale sau a unei imprejurari de neprevazut ori de neinlaturat care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.

i. Efectele prescriptiei executarii pedepsei (art. 125 alin. 1 C. pen.):

- prescriptia inlatura executarea pedepsei principale si odata cu aceasta si a pedepsei accesorii,

- pedeapsa prescrisa este antecedent penal si deci poate constitui primul termen al recidivei,

j. Limite:

gravitatea deosebita a infractiunilor contra pacii si omenirii a determinat imprescriptibilitatea executarii pedepselor principale pronuntate pentru aceste infractiuni,

- prescriptia nu inlatura executarea pedepselor complementare,

nu produce efecte nici asupra masurilor de siguranta.

II. Idei fundamentale:

1. Sunt situatii in care pedeapsa nu s-a executat, dar este considerata ca executata, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.

2. Gratierea are o dubla natura juridica: de drept penal si de drept constitutional.

3. Procedura gratierii nu este prevazuta nici in C. pen. nici in C.p.p., ci intr-o lege speciala.

4. Termenele de prescriptie ale executarii pedepsei sunt diferite, dupa cum e vorba despre persoane fizice sau juridice.

5. Atat gratierea cat si prescriptia executarii pedepsei au anumite limite stabilite expres de lege.

III. Vocabular specific:

abatere - incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ dau disciplinar si care atrage sanctiuni disciplinare sau contraventionale,

acuzat - persoana invinuita de comiterea unor fapte penale de o anumita gravitate; notiune sinonima cu cea de invinuit sau inculpat,

banuit - persoana presupusa ca ar fi comis o infractiune, dar cu privire la care nu exista probe suficiente pentru a fi pusa sub urmarire penala,

cercetare - activitate desfasurata de organele de urmarire penala sau de judecata pentru stabilirea existentei sau inexistentei unei infractiuni, imprejurarile si conditiile in care fapta penala a fost comisa,

dreptate - concept conform caruia se aproba sau dezaproba, pe baza unor criterii etice si juridice, obiceiurile, faptele, comportamentul oamenilor si legile existente intr-o epoca data,

justitie - termenul reprezinta activitatea instantelor judecatoresti, ca una din formele activitatii statului,

pacta sunt servanda - tratatele/invoielile trebuie respectate,

resocializarea infractorului - proces de reeducare si de tratament aplicat persoanelor condamnate penal, care are ca scop transformarea conportamentului acestora in raport cu normele si valorile acceptate in societate, in vederea reintegrarii lor sociale,

tertium non datur - a treia (posibilitate, sansa) nu se acorda.

IV. Articole (texte de lege) de analizat:

- Art. 119 alin. 1 C. pen. coroborat cu art. 120 alin. 1 si 2 C. pen.,

- Art. 119 alin. 2 C. pen. coroborat cu art. 120 alin. 3 si 4 C. pen.,

- Art. 122 alin. 1 C. pen. coroborat cu art. 126 alin. 1 C. pen.,

- Art. 122 alin. 1 C. pen. coroborat cu art. 126 alin. 1 si 1 C. pen.,

- Art. 121 C. pen. coroborat cu art. 125 C. pen.,

- Art. 122 alin. 2 C. pen. coroborat cu art. 126 alin. 3 si 4 C. pen.,

- Art. 123 C. pen. coroborat cu art. 127 C. pen.

V. Aplicatii teoretice si practice:

- Subiecte teoretice

1. Gratierea: definitie, caracterizare, natura juridica si justificarea existentei acesteia.

Gratierea: feluri si obiect.

3. Procedura gratierii: individuala si colectiva.

Gratierea: efecte si limite.

5. Comparatie intre gratiere si amnistie ca acte de clementa ale statului.

6. Prescriptia executarii pedepsei: definitie, caracterizare, natura juridica, justificarea existentei acesteia.

7. Obiectul si termenele prescriptiei executarii pedepsei.

8. Calculul termenelor de prescripte, intreruperea si suspendarea termenelor.

9. Efectele si limitele prescriptiei executarii pedepsei.

10. Comparatie intre gratiere si prescriptia execurarii pedepsei, ca acte ce inlatura executarea pedepsei.

11. Comparatie intre prescriptia raspunderii penale si prescriptia executarii pedepsei.

12. Comparatie intre conceptul de intrerupere si suspendare in dreptul penal.

VI. Grile:

1. Prescriptia executarii pedepsei:

a) inlatura executarea pedepsei interzicerii unor drepturi

b) nu inlatura executarea pedepsei interzicerii unori drepturi

c) inlatura executarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati

2. Executarea pedepselor principale nu se prescrie cand au fost pronuntate pentru infractiunile:

a) de omor calficat

b) contra pacii si omenirii

c) contra capacitatii de aparare a Romaniei.

Gratierea este o cauza care inlatura:

a) raspunderea penala

b) executarea pedepsei

c) consecintele condamnarii.

4. Gratierea:

a) nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispue altfel prin actul de gartiere

b) inlatura executarea masurilor educative

c) inlatura raspunderea penala.

Gratierea are ca efect:

a) inlaturarea executarii masurilor de siguranta

b) inlaturarea executarii pedepsei principale

c) inlaturarea executarii masurilor educative.

6. Gratierea ca act de clementa se acorda de:

a) Guvern

b) Presedintele Romaniei

c) ministrul justitiei.

7. Efectele amnistiei si gratierii sunt:

a) amandoua inlatura raspunderea penala

b) amandoua inlatura consecintele condamnarii

c) amandoua inlatura executarea pedepsei.

8. Atat amnistia cat si gratierea:

a) inlatura in toate cazurile executarea pedepsei complementare

b) nu au efecte asupra masurilor de siguranta

c) pot conduce la inlocuirea raspunderii penale.

9. Termenul de prescriptie a executarii pedepsei se suspenda:

a) in cazurile si conditiile prevazute in C.p.p.

b) cand se savarseste o noua infractiune

c) cand incepe executarea pedepsei.

10. Gratierea nu produce efecte:

a) asupra masurilor de siguranta

b) asupra masurilor educative

c) asupra termenului de incercare prevazut in cazul in care s-a acordat suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

11. Gratierea poate avea ca efect:

a) comutarea pedepsei intr-una mai usoara

b) inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei

c) asupra pedepsei complementare, dar numai cand se dispune astfel prin actul de gratiere.

12. Presedintele Rmaniei poate acorda:

a) gratierea colectiva

b) gratierea individuala

c) gratierea colectiva si individuala.

13. In cazul detentiunii pe viata, termneul de prescriptie al executarii pedepsei este de:

a) 15 ani

b) 25 ani

c) 20 ani.

14. Gratierea se poate acorda:

a) in timpul urmaririi penale

b) in timpul judecatii

c) numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva.

15. Executarea unei pedepse de 22 de ani inchisoare se prescrie in:

a) 30 de ani

b) 20 de ani

c) 25 de ani.

16. Termenul de prescriptie a executarii pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice se prescrie in:

a) 3 ani

b) 5 ani

c) ca la persoana fizica.

17. Executarea masurilor de siguranta:

a) se prescrie

b) nu se prescrie

c) acestea se prescriu numai in anumite cazuri prevazute de lege.

18. In cazul sanctiunilor cu caracter administrativ, prescriptia executarii intervine:

a) in termen de 6 luni

b) in termen de 2 ani

c) in termen de 1 an.

19. Prescriptia inlatura:

a) Executarea masurilor de siguranta,

b) executarea masurilor educative

c) executarea pedepselor principale si a celor accesorii.

20. In cazul unei condamnari la pedeapsa inchisorii de 10 ani, aceasta se prescrie in:

a) 20 de ani

b) in 15 ani

c) in 5 ani plus jumate din durata pedepsei ce trebuie executata.

Raspunsuri grile*: 1- b; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - b; 6 - b; 7 - c; 8 - b; 9 - a; 10 - a,b; 11 - a,b,c; 12 - b; 13 - c; 14 - c; 15 - b; 16 - b; 17 - b; 18 - c; 19 - c; 20 - b;

*Poate fi un raspuns corect, doua, toate sau nici unul.

VII. Spete:

1. Instanta, prin sentinta penala nr. 371/30.05.1990, a condamnat pe inculpatul X pentru comiterea infractiunii de furt calificat, constatand ca pedeapsa era gratiata in temeiul art. 3 din Decretul-Lege nr. 3/1990.

S-a retinut ca, in noaptea de 30.12.1989, inculpatul a patruns prin escaladare si efractie, in locuinta partii civile Y, de unde a sustras diferite produse alimentare. Potrivit art.11 din Decretul-Lege nr. 3/1990, dispozitiile acestuia se aplica numai faptelor comise pana la data de 22.12.1989, inclusiv.

Tribunalul Municipiului Bucuresti, sectia I penala, prin decizia nr. 430/22.08. 1990, a mentinut condamnarea si gratierea pedepsei inculpatului.

In cauza s-a declarat recurs extraordinar cu motivarea ca a fost gresit gratiata pedeapsa aplicata inculpatului avand in vedere data savarsirii infractiunii de furt calificat.

Sa se arate daca recursul extraordinar este intemeiat.

2. Inculpatul a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de furt de curent electric retinandu-se ca acesta a pus capat activitatii de sustragere dupa ce a intervenit un act de gratiere.

Sa se arate daca in cauza inculpatul putea beneficia de gratierea acordata prin actul de clementa respectiv.

3. In speta, inculpatul a fost condamnat la 6 ani inchisoare pentru comiterea tentativei la infractiunea de omor. Ulterior, a fost adoptat Decretul nr. 189/1981 de gratiere a unor pedepse. Potrivit art. 2 din Decretul sus-amintit, se gratiaza in parte, cu 1/6 pedepsele cu inchisoarea intre 5 si 8 ani inclusiv, iar conform art. 3 din acelasi decret nu beneficiaza de prevederile art. 1 si 2 cei care au savarsit infractiuni printre care si infractiunea de omor.

Sa se arate daca pedeapsa pentru tentativa de omor, aplicata in speta era sau nu exceptata de la gratiere.

4. Inculpatul a fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni de abandon de familie, la pedeapsa inchisorii. Ulterior, a fost adoptat un decret de gratiere prin care a fost gratiata conditionat si pedeapsa aplicata inculpatului. In termenul de incercare al acestei gratieri, inculpatul a comis din nou o infractiune de abandon de familie.

Pana la ramanerea definitiva a hotararii cu privire la noua infractiune de abandon de familie a intervenit impacarea partilor.

Sa se arate daca in speta era posibila revocarea gratierii pedepsei anterioare aplicate inculpatului.

Raspunsuri spete:

1. Recursul extraordinar declarat in cauza este intemeiat. Potrivit art. 11 din Decretul-Lege 3/1990, prevederile acesteia se aplica numai faptelor comise pana la data de 22.12.1989, inclusiv, iar condamnatul a comis furtul in noaptea de 30.12.1989, acesta nu putea beneficia de gratiere. Astfel, recursul a fosr admis si s-a inlaturat aplicarea art. 3 din Decretul-Lege 3/1990.

2. Infractiunea de furt de curent electric este o infratiune continua, astfel ca pentru a forma obiectul unui act de gratiere, ea trebuia sa se epuizeze inaintea aparitiei actului de clementa. In speta, fapta nu era epuizata la aceea data si deci nu putea forma obiectul unui astfel de act.

3. Da, pedeapsa pemtru tentativa la infractiunea de omor era exceptata de la gratiere. Exceptiile se refera la infractinunea consumata cat si la tentaiva acesteia.

4. Revocarea gratierii nu era posibila, deoarece ramasese fara obiect. Din moment ce partile s-au impacat, se inlatura raspunderea penala si deci nu se mai aplica nici o sanctiune.

VII. Test (9 intrebari a cate un punct fiecare si unul din oficiu)

1. Cum definiti si caracterizati institutia gratierii?

2. Precizati natura juridica si justificarea gratierii.

3. Enumerati felurile gratierii.

4. Procedura gratierii individuale.

5. Procedura gratierii colective.

6. Limitele grasierii.

7. Conceptul de prescriptie a executarii pedepsei si natura juridica.

8. Termenele de prescriptie a executarii pedepsei.

9. Condamnarile exceptate de la prescriptie.

VIII. Activitate de cercetare:

A. Teme de seminar:

1. Justificarea existentei actelor de clementa in dreptul penal roman.

2. Analiza efectelor si limitelor gratierii.

3. Analiza tremenelor de prescriptie a executarii pedepsei in cazul persoanelor juridice.

B. Tema de cerc stiintific:

1. Imixtiunea puterilor legislative si executive in atributele puterii judecatoresti in cazul institutiei gratierii.

C. Teme de licenta:

1. Gratierea in lumina legislatiei penale romane si europene.

2. Prescriptia executarii pedepsei intre necesitate si controverse.