Clasificarea nulitatilor

Clasificarea nulitatilor

In functie de natura interesului ocrotit- general ori individual- de norma juridica incalcata la incheierea actului, nulitatea poate fi absoluta sau relativa.

In functie de intinderea efectelor sale , nulitatea este totala sau partiala.

In functie de modul de consacrare legislativa, distingem intre nulitatea expresa si nulitate virtuala. Aceste nulitati mai sunt denumite si textuale respectiv implicite.

Dupa felul conditiei de validitate nerespectate, nulitatea poate fi de fond sau de forma.

Dupa modul in care opereaza , nulitatile pot fi de drept si judiciare.

Cu privire la aceste criterii de clasificare trebuie sa retinem ca nulitatea unui anumit act juridic poate sa fie trecuta prin toate criteriile. Privita insa numai prin prisma unui anumit criteriu de clasificare , nulitatea este ori de un fel ori de altul. Nu poate fi de doua feluri in acelasi timp( de exemplu nulitatea este ori absoluta ori relativa , nu poate fi concomitentsi absoluta si relativa)[1]. In acest fel nulitatea poate fi absoluta , totala , expresa si de forma (de exemplu nulitatea unui contract de donatie incheiat prin act sub semnatura privata).