Colateralii privilegiati

Colateralii privilegiati

Notiunea de colaterali privilegiati

Colateralii privilegiati sint fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pina la gradul IV inclusiv.

Fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pot fi din casatorie (aceeasi casatorie sau casatorii deosebite), din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline.

In cazul adoptiei cu efecte restrinse, adoptatul si descendentii lui nu au devenit rude cu rudele adoptatorului, deci nici cu descendentii lui[1]. In cazul adoptiei cu efecte restrinse, colateralii privilegiati ai adoptatului se recruteaza dintre rudele (fratii si surorile) sale firesti.

Aceste principii se aplica in mod corespunzator si in privinta descendentilor din frati si surori, atunci cind adoptia cu efecte restrinse a fost facuta de fratele sau sora defunctului (ori copilul lor). De exemplu defunctul are doi frati din filiatia fireasca (schema 12). Unul dintre ei (F2), decedat la data deschiderii succesiunii, are un copil din adoptia cu efecte restrinse (Nf). Acesta din urma - neavind vocatie succesorala la mostenirea lasata de defunct - nu va putea veni la mostenire prin reprezentare, astfel incit mostenirea va fi culeasa, in calitate de colateral privilegiat, numai de catre fratele din filiatia fireasca (F1). Adoptatul nu ar putea veni la mostenire nici in nume propriu, astfel incit - daca si celalalt frate al defunctului ar fi decedat la data deschiderii mostenirii - ea ar fi culeasa de ascendentii privilegiati sau, in lipsa, de mostenitorii din clasa subsecventa.

O problema speciala se pune in cazul in care adoptatorul ar fi adoptat mai multi copii:

Daca toate adoptiile au fost cu efecte depline, va opera principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale intre frati si surori.

Daca toate adoptiile au fost cu efecte restrinse, cei adoptati nu vor avea vocatie succesorala in calitate de colaterali privilegiati (sensul negativ al principiului reciprocitatii vocatiei succesorale legale).

Daca unele adoptii au fost cu efecte depline, iar altele cu efecte restrinse:

In literatura de specialitate s‑a sustinut ca "infiatul dintr‑o infiere cu efecte depline va mosteni pe ceilalti infiati ai infietorului, chiar daca infierea acestora din urma a fost cu efecte restrinse, caci orice infiat este ruda cu infietorul (art. 75 Codul familiei), iar infiatul dintr‑o infiere cu efecte depline este ruda cu rudele infietorului (art. 79 Codul familiei). Dimpotriva, infiatul dintr‑o infiere cu efecte restrinse nu va mosteni pe ceilalti infiati ai infietorului, caci el nu este ruda cu rudele acestuia din urma. Acesta este un caz in care vocatia succesorala inceteaza de a fi reciproca.

Majoritatea autorilor considera ca prima parte a tezei nu este justa, fiind intemeiata pe o interpretare izolata, incompleta a textelor care reglementeaza materia. Daca se au in vedere art. 75 si 79 Codul familiei, potrivit carora orice adoptat este ruda cu adoptatorul, trebuie luat in considerare si art. 77 Codul familiei potrivit caruia adoptia cu efecte restrinse nu da nastere rudeniei intre cel adoptat si rudele celui care face adoptia. Or, cel adoptat cu efecte depline nu poate sa devina ruda cu o persoana care nu este ruda cu el. Rudenia nu poate fi unilaterala. Inseamna ca adoptatul cu efecte depline devine ruda cu rudele adoptatorului, dar nu si cu copilul adoptat de acesta cu efecte restrinse, efectele restrinse ale acestei adoptii impiedicind statornicirea legaturilor de rudenie. Deci lipsa partiala de efecte ale adoptiei cu efecte restrinse este mai puternica decit efectele adoptiei asimilate filiatiei firesti. Lipsa reciproca a vocatiei succesorale iese si mai mult in evidenta daca in locul celui adoptat cu efecte depline substituim un copil din filiatia fireasca. Este indiscutabil ca adoptatul cu efecte restrinse nu devina ruda cu acest copil firesc, si nici acesta cu el. Nici un text de lege nu autoriza o alta concluzie, singurul care reglementeaza materia (art. 77 Codul familiei) precizind ca adoptatul cu efecte restrinse nu devine ruda cu rudele adoptatorului (inclusiv copiii din filiatia sa fireasca) Inseamna ca ei, in mod reciproc, nu se mostenesc. Deci se impune concluzia ca nici adoptia, oricit ar fi ea cu efecte depline, nu poate sa creeze o legatura mai puternica, mai larga decit cea rezultata din filiatia fireasca.

Se mai poate invoca insusi principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale, de la care se pot admite exceptii numai in situatiile expres si neechivoc prevazute de lege, ceea ce nu este cazul in ipoteza analizata. Rezulta ca cel adoptat cu efecte restrinse nu are - in calitate de frate sau sora - vocatie la mostenirea copiilor firesti si copiilor din adoptie cu efecte depline ai adoptatorului, dar nici acestia nu au vocatie la mostenirea lasata de el (sensul negativ al principiului reciprocitatii vocatiei succesorale).

Cit priveste vocatia succesorala a adoptatului din adoptia cu efecte restrinse la mostenirea lasata de copiii adoptati de parintii sai firesti, infiatul dintr‑o infiere cu efecte restrinse va mosteni in calitate de frate sau sora pe cei care au fost infiati de oricare dintre parintii sai firesti?

{i aceasta teza este valabila numai in parte: Intrucit cel adoptat cu efecte restrinse a pastrat legaturile de rudenie cu parintii firesti si rudele acestora (art. 75 al. 3 Codul familiei), el si fratii/surorile firesti, precum si cei adoptati cu efecte depline de oricare dintre parintii sai se vor bucura de vocatie succesorala reciproca in calitate de frati/surori, fiindca in raport cu familia sa fireasca el este nu un adoptat, ci un copil din filiatia fireasca. In schimb, daca parintii sai firesti au facut adoptia cu efecte restrinse, copilul astfel adoptat nu devine ruda cu el (asa cum nu devine ruda nici cu ceilalti copii firesti ai parintilor adoptatori - art. 77 Codul familiei), deci - in mod reciproc - nu vor avea vocatie succesorala legala, nedevenind frati printr‑o astfel de adoptie.

Impartirea mostenirii intre colateralii privilegiati

Problema care se pune este de a sti cum se imparte intre colateralii privilegiati mostenirea sau partea de mostenire ce li se cuvine, adica: intreaga mostenire - daca vin singuri la mostenire - respectiv 3/4 sau 1/2 din mostenire - daca vin in concurs cu unul sau mai multi ascendenti privilegiati, tinindu‑se seama, daca este cazul, si de cota-parte din mostenire ce se defalca mai intii sotului supravietuitor al defunctului care concureaza cu aceasta clasa de mostenitori legali.

Regula generala

Mostenirea sau partea de mostenire ce se cuvine colateralilor privilegiati se imparte, intre fratii si surorile defunctului, in mod egal, adica pe capete, potrivit principiului egalitatii intre mostenitorii de grad egal (art. 674 Cod civil). Tot astfel se imparte mostenirea si intre descendentii din frati si surori daca ei vin la mostenire in nume propriu. In schimb, daca descendentii din frati si surori vin la mostenire prin reprezentare, chiar daca sint de grad egal, impartirea se face pe tulpini si subtulpini.

Impartirea pe linii

Este o modalitate speciala de impartire a mostenirii care se aplica in acele cazuri in care, in calitate de colaterali privilegiati, sint chemati la mostenire frati si surori ai defunctului care nu sint din aceiasi parinti. Din acest punct de vedere fratii si surorile defunctului pot fi de trei categorii:

frati buni (primari) - frati cu defunctul dupa tata si dupa mama (indiferent daca sint din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline facuta de ambii parinti, soti);

frati consangvini (consingeni) - frati cu defunctul numai dupa tata (indiferent daca sint din casatorii deosebite, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline facuta numai de tata);

frati uterini - frati cu defunctul numai dupa mama (indiferent daca provin din casatorii deosebite, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline facuta numai de mama).

Daca la mostenire sint chemati frati si surori facind parte din aceeasi categorie (de exemplu toti sint frati consangvini cu defunctul), mostenirea se va imparti potrivit regulii generale.

In schimb, daca la mostenire sint chemati frati si surori din categorii deosebite (doua sau trei categorii), atunci mostenirea sau partea din mostenire ce se cuvine colateralilor privilegiati se imparte in doua parti egale, corespunzatoare celor doua linii: linia (jumatatea) paterna (dimidia paternis) si linia (jumatatea) materna (dimidia maternis). Apoi, jumatatea paterna se imparte intre fratii defunctului pe linie paterna, iar jumatatea materna intre fratii defunctului pe linie materna. Fratii buni, fiind frati cu defunctul duppe ambele linii, vor lua cota-parte corespunzatoare din ambele jumatati (art. 674 Cod civil - privilegiul dublei legaturi).

De exemplu (schema 13) la mostenirea defunctului sint chemati parintii lui (T si M), un frate bun (F1), un frate consangvin (F2) si doi frati uterini (F3 si F4). Din mostenirea lasata de defunct, jumatate se cuvine parintilor in viata (cite 1/4); cealalta jumatate, la care sint chemati colateralii privilegiati, se divide in doua parti egale; jumatatea paterna (1/4) se imparte in mod egal intre fratii defunctului dupa tata (F1 si F2 - cite 1/8), iar jumatatea materna (tot 1/4) intre fratii dupa mama (F1, F3 si F4 - cite 1/12), fratele bun luind parte la impartire pe ambele linii.

Desi art. 674 Cod civil - care reglementeaza impartirea pe linii - vizeaza numai ipoteza in care colateralii privilegiati vin in concurs cu ascendentii privilegiati si numai daca fratii si surorile sint din "casatorii diferite", ea se aplica deopotriva si atunci cind la mostenire vin numai colateralii privilegiati si acestia sint de diferite categorii, indiferent daca din cauza unor casatorii diferite sau din cauza filiatiei din afara casatoriei ori din cauza adoptiei cu efecte depline facuta de unul dintre soti inainte de deschiderea mostenirii. De asemenea, cu toate ca textul nu prevede expres, impartirea se aplica si descendentilor din frati si surori, indiferent ca ei vin la mostenire prin reprezentare sau in nume propriu. Fiind singura norma ce cirmuieste impartirea mostenirii intre fratii si surorile care nu sint din aceiasi parinti, ea constituie dreptul comun in materie.

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor privilegiati

Fratii si surorile defunctului pot veni la mostenire numai in nume propriu, in schimb descendentii lor pot beneficia si de reprezentarea succesorala. Colateralii privilegiati nu sint mostenitori rezervatari, nici sezinari si nu sint obligati la raportul donatiilor.