Competenta de atributiune a judecatoriilor

211. Jurisdictia de drept comun si plenitudinea de jurisdictie. 212. Materii litigioase date in competenta judecatoriilor. 213. Competenta de atributiune exclusiva a unor judecatorii

Jurisdictia de drept comun si plenitudinea de jurisdictie. Locul preeminent al judecatoriilor in sistemul organelor judecatoresti le-a atras acestora calificarea de "jurisdictii de drept comun", aceasta locutiune semnificand faptul ca, in principiu, daca legea nu dispune altfel, ele au competenta de a rezolva orice cereri si procese.

Aceasta calificare isi gaseste justificare si in reglementarea actuala a competentei de atributiune - "dupa materie" - a judecatoriilor, caci, intr-adevar, potrivit art. 1 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., judecatoriile solutioneaza, in prima instanta, "toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante". Din acest text pot fi desprinse cel putin urmatoarele concluzii: a) Judecatoriile au vocatia, in principiu, de a rezolva orice procese sau cereri, fara a fi necesar, in acest sens, ca un text expres sa le confere competenta; b) Dimpotriva, restrangerea competentei de atributiune a judecatoriilor trebuie totdeauna sa fie expresa si limitativa.

In limbajul doctrinar consacrat prin frecventa intrebuintare, "jurisdictia de drept comun" este adeseori considerata sinonima cu "plenitudinea de jurisdictie". Conceptele sunt apropiate, dar nu identice: "prin plenitudinea de jurisdictie se intelege posibilitatea unei jurisdictii de a rezolva toate litigiile, chiar si pe acelea atribuite de lege competentei altei jurisdictii" ¹ . In orice caz, nu s-ar putea spune ca judecatoriile beneficiaza de o "plenitudine de jurisdictie", daca nu pentru alte motive, atunci macar pentru urmatoarele: a) In unele "materii", ele au o competenta eventuala. Astfel cum rezulta, a contrario, din prevederile art. 2 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ., judecatoriile rezolva in prima instanta procesele si cererile in materie civila numai daca obiectul acestora are o valoare sub 500.000 lei (RON) vechi, altfel competenta de atributiune apartine tribunalelor; b) In alte "materii", judecatoriile nu au nici macar o competenta de atributiune eventuala (De exemplu, in materie de contencios administrativ, in conditiile prevazute de Legea nr. 554/2004, de creatie intelectuala si de proprietate industriala, in materie de expropriere, de reparare a prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, cat priveste cererile pentru incuviintarea adoptiilor etc.).

Din economia dispozitiilor legii de procedura civila si in considerarea triplei ipostaze in care se infatiseaza tribunalele - instante de fond, de apel si de recurs - s-ar putea spune ca nu judecatoriile, ci ele - tribunalele - sunt instante cu plenitudine de jurisdictie. Ne-am intemeia aceasta posibila asertiune si altfel: in cazul unui conflict de competenta intre o judecatorie si un tribunal, conflict rezultat din reunirea unor cereri indisociabile, daca una dintre aceste cereri apartine competentei de atributiune a tribunalului, conflictul se va rezolva in favoarea acestuia (Fireste, nu acelasi va fi rezultatul in cazul unor chestiuni conexe, dar divizibile).

Materii litigioase date in competenta judecatoriilor. In sensul art. 1 C. proc. civ., astfel cum textul acestui articol a fost modificat prin Legea nr. 59/1993, "judecatoriile judeca":

In prima instanta, "toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante". Rezulta ca: a) O judecatorie este competenta sa solutioneze un proces sau o cerere ² fara ca pentru aceasta sa fie necesara o lege speciala de indrituire, daca, bineinteles, astfel nu s-ar incalca regulile de competenta generala a instantelor judecatoresti; b) Inaptitudinea judecatoriei de a solutiona un proces sau o cerere nu poate fi decat expresa. Aceasta inaptitudine poate rezulta din legea procedurala comuna [de exemplu, art. 2 pct. 1 lit. a)-b), art. 3 pct. 1 C. proc. civ.] sau din legi speciale.

De regula, competenta de atributiune a judecatoriei este exclusiva: uneori, ea este insa alternativa, ceea ce creeaza dificultati in aprecierea competentei, acestea fiind amplificate si de atitudinea ezitanta in aprecierea obiectului cererii ³ ;

Plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege". Este consacrat astfel - si prin legea de procedura civila, pe temeiul dispozitiilor constitutionale - "controlul judecatoresc" ⁴ .

Cateva precizari sunt necesare in marginea art. 1 pct. 2 C. proc. civ.: a) Termenul "plangere" si termenul "hotarare" au, aici, un sens generic, semnificand orice cale de atac si fata de orice decizie prin care se transeaza un litigiu de catre alte organe de jurisdictie decat instantele judecatoresti; b) Hotararile pronuntate de catre judecatorii, in asemenea situatii, sunt hotarari in "ultima instanta" ⁵ . Ca asemenea hotarari, ele sunt "definitive", nesusceptibile deci de apel. Sunt insa susceptibile de recurs, astfel cum precizeaza art. 299 C. proc. civ. Cele nerecurate, in conditiile legii, devin irevocabile - art. 377 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.; c) In opinia noastra, precizarea facuta in fine - "in cazurile prevazute de lege" - nu poate avea semnificatia - precum odinioara - ca exercitarea controlului judecatoresc nu s-ar putea realiza decat sub "conditia restrictiva ca exercitarea unui astfel de control sa fie expres prevazuta de lege" ⁶ . Prin raportare la prevederile art. 21 si ale art. 126 alin. (1) din Constitutie, nu poate exista hotarare a autoritatilor administratiei publice sau a altor organe cu activitate jurisdictionala sustrasa controlului judecatoresc ⁷ . Sensul actual al precizarii facute la art. 1 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. credem, deci, ca este altul: judecatoriile exercita controlul judecatoresc daca acest control, in conditiile legii, nu revine altor categorii de instante ⁸ .

Resurectia unor acte normative considerate ca fiind cazute in desuetudine, ca si dinamismul legislativ specific actualei ambiante au imbogatit competenta de atributiune a judecatoriilor ⁹ .

In orice alte materii date prin lege in competenta lor Dispozitia expresa, atributiva de competenta pentru judecatorie, poate fi cuprinsa in legea generala de procedura ¹⁰

sau intr-o lege speciala ¹¹ .

Competenta de atributiune exclusiva a unor judecatorii. Fata de regulile comune in materia competentei de atributiune a judecatoriilor, exista sau pot exista situatii speciale pentru unele judecatorii, fie in sensul atribuirii unei competente complementare, fie in sensul atribuirii unei competente exclusive. Potrivit legii speciale, unele judecatorii rezolva in exclusivitate cererile sau procesele prevazute de aceste legi ¹² .

H. Solus, R. Perrot, op. cit., t. II, nr. 15, p. 21; J. Vincent, S. Guinchard, op. cit., nr. 112, p. 155-156.

In legatura cu sintagma "procese si cereri", a se vedea G. Boroi, Competenta materiala a instantelor judecatoresti in privinta solutionarii pricinilor civile, A.U.B., 1994, p. 41.

Cateva exemple vor fi edificatoare: desi cererea societatii comerciale este intitulata actiune in contencios administrativ, daca ea vizeaza un proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, competenta apartine judecatoriei, nu tribunalului (C.S.J., sect. cont. adm., dec. nr. 94/1994, Dreptul nr. 10-11/1994, p. 115); refuzul autoritatii administrative de a incheia contractul de vanzare-cumparare a locuintei, in conditiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, actionand astfel ca subiect de drept civil, nu justifica actiunea in contencios administrativ, prin natura lui litigiul apartinand competentei judecatoriei [C.S.J., sect. cont. adm., dec. nr. 106/1994, Dreptul nr. 10-11/1994, p. 114; dec. nr. 1/1994, in compunerea prevazuta de art. 39 alin. (2) si (3) din Legea nr. 58/1968, Dreptul nr. 12/1994, p. 60, intrucat actul in discutie este un "act de gestiune"]; licitatia este, in esenta sa, un contract, iar nu un act administrativ, asa incat orice litigiu nascut in legatura cu executarea de catre parti a acestuia apartine competentei judecatoriei (C.S.J., sect. com., dec. nr. 139/1994, Dreptul nr. 12/1994, p. 69; dec. nr. 39/1994, in aceeasi revista, p. 76, precum si Dreptul nr. 7/1994, p. 93-95); operatiunile juridice cu privire la fondul de comert, definit ca un bun mobil incorporabil, sunt operatiuni comerciale, supuse jurisdictiei comerciale [I. Deleanu, Natura juridica a contractului de locatiune intre doua societati comerciale, precum si a actiunilor care deriva dintr-un asemenea contract, Dreptul nr. 7/1994, p. 37-44; C.S.J., in compunerea prevazuta de art. 39 alin. (2) si (3) din Legea nr. 58/1968, dec. nr. 10/1994, Dreptul nr. 12/1994, p. 59; P. Perju, loc. cit., Dreptul nr. 8/1994, p. 64-66; C. Turianu, nota la dec. civ. nr. 32/A/1995 a Trib. jud. Covasna, Dreptul nr. 8/1995, p. 84-86; C.S.J., sect. com., dec. nr. 481/1995, Dreptul nr. 3/1996, p. 93. In sensul ca ar fi un contract civil F. Garbaci, Caracterul civil al contractului de locatiune imobiliara incheiat intre comercianti, Dreptul nr. 8/1997, p. 34-39];

Asupra deosebirilor dintre "controlul judecatoresc" si "controlul judiciar", a se vedea V.M. Ciobanu, Consideratii generale cu privire la caile de atac devolutive in legislatia procesuala civila, A.U.B., 1977, p. 81-85.

Judecatoria poate insa pronunta o hotarare "in prima si ultima instanta", atunci cand legea prevede astfel. (De exemplu, hotararea data in caz de renuntare la insusi dreptul pretins - art. 274 C. proc. civ.; hotararea prin care se consfinteste invoiala partilor - art. 273 C. proc. civ.) Asemenea hotarari "in prima si ultima instanta" nu sunt insa "apanajul" judecatoriilor, ele putand fi pronuntate si de catre celelalte instante.

V.M. Ciobanu, loc. cit., Dreptul nr. 1/1994, p. 4; G. Boroi, Codul de procedura civila, comentat si adnotat, vol. I, Ed. All Beck, 2001, p. 29.

In acest sens, Decizia de interpretare a Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1994 (M. Of. nr. 69 din 16 martie 199).

Bunaoara, apartin spre solutionare judecatoriilor plangerile impotriva proceselor-verbale de contraventie (art. 9 din Legea nr. 61/1991, republicata); art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

In acest sens si, in context, numai cu privire la controlul judecatoresc, exemplificativ aducem in atentie urmatoarele: solutionarea contestatiei privind omisiunile, inscrierile gresite sau orice alte erori privind inregistrarile din listele electorale; solutionarea contestatiilor avand acelasi obiect, dar in legatura cu listele electorale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului; solutionarea contestatiilor privind intocmirea sau eliberarea cartilor de alegator; solutionarea plangerii impotriva hotararii comisiei judetene in legatura cu modul de constituire si reconstituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor; solutionarea plangerii impotriva hotararii prin care s-a respins cererea de azil.

Bunaoara: cererea de asigurare a dovezilor - art. 235-236 C. proc. civ.; cererea de indreptare a greselilor materiale dintr-o hotarare sau dintr-o incheiere - art. 281 C. proc. civ.; potrivit art. 281¹ C. proc. civ., cererea de "lamurire a dispozitivului" sau de "inlaturare a dispozitiilor potrivnice"; cererea de "completare a hotararii" - art. 281² C. proc. civ.; contestatia la executarea silita - art. 399 C. proc. civ.; contestatia privitoare la intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii ce se executa - art. 400 C. proc. civ.; contestatia in anulare - art. 317 si art. 319 C. proc. civ.; revizuirea - art. 322-323 C. proc. civ.; solutionarea litigiului cu care judecatoria a fost investita prin stramutarea pricinii (C.S.J., sect. civ., dec. nr. 912/1995, B.J., cit. supra, 1996, p. 100-101) ori ca urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare de catre instanta de apel investita prin stramutare (C.S.J., sect. civ., dec. nr. 2415/1995, B.J., cit. supra, p. 101); investirea cu formula executorie a hotararilor arbitrale, daca, in lipsa conventiei arbitrale, judecatoria ar fi fost competenta sa judece litigiul in prima instanta.

Exemplificativ, aducem in atentie urmatoarele: solutionarea sesizarilor prevazute de art. 31 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale (M. Of. nr. 271 din 29 martie 2004), in situatia in care intr-un judet se organizeaza alegeri intr-o singura circumscriptie electorala; solutionarea contestatiei impotriva deciziei primarului in procedura atestarii semnaturilor de sprijin a initiativei legislative cetatenesti [art. 5 alin. (2) din Legea nr. 189/1999]; solutionarea contestatiei impotriva dispozitiilor luate de autoritatile publice cat priveste inscrierea in listele electorale pentru participarea la referendum [art. 18 alin. (2) din Legea nr. 3/2000]; inscrierea sindicatului pentru a dobandi personalitate juridica (art. 15 din Legea nr. 54/2003); inregistrarea asociatiilor si a fundatiilor pe baza incheierii judecatorului desemnat (art. 5 din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii); investirea cu formula executorie a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor si solutionarea opozitiilor la somatia de executare (Legea nr. 58/1934, respectiv Legea nr. 59/1934, modificate prin O.G. nr. 11/1993); cererile in materie de publicitate imobiliara (Legea nr. 7/1996); anularea actelor notariale si solutionarea plangerilor impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de indeplinire a unui act notarial (art. 100 din Legea nr. 36/1995); inregistrarea tardiva a nasterii (art. 21 din Legea nr. 119/1996).

De exemplu, Judecatoria sectorului 1 al municipiului Bucuresti solutioneaza contestatiile formulate cu privire la listele de alegatori speciale din strainatate; aceeasi judecatorie solutioneaza cererile de anulare, modificare, rectificare sau completare a actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise in acestea facute de un cetatean strain sau de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate [art. 57 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila]; Judecatoria sectorului 5 solutioneaza cererile de reexaminare in cazul textelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justitiei (art. 18¹ din Legea nr. 146/1997), precum si cererile de acordare a scutirilor, reducerilor, esalonarilor sau amanarilor pentru plata acelorasi taxe (art. 21 din aceeasi lege); judecatoriile Constanta si Galati au competenta materiala exclusiva in materie maritima si fluviala.