DELICVENTA JUVENILA

despre educatia copiilor:

• Pe copii trebuie sa-I inveti ce este libertatea
• Calea spre libertate incepe cu privatiunea (sa nu simta nevoia confortului, sa experimenteze lipsurile lipsurile - chiar daca acestea sunt create artificial)

Bluek (1934): "cauza delicventei minorilor e reprezentata de acele elemente care, luate separat,nu pot explica delicventa juvenila"

Marele raspunzator ramane     familia.

Axiome ale educatiei

1. binele se invata doar de la cel care te iubeste
2. copilul ia ca model in viata pe parintele fericit
3. copilul ia ca model in viata pe parintele care progreseaza
4. copilul trebuie sa simta putere uriasului care-l mangaie

teoria integrativa privind etiologia delecventei juvenile formulata de Caplan - Le Blanc.

delicventa juvenila are la baza 4 factori explicativi

• legaturile sociale

investitia in activitati sociale (timpul acordat)

angajamentul fata de institutii (religie, familie, sport)

conditii: - trebuie sa existe un echilibru intre aspiratie si sentimentul competentei

- acceptarea de catre institutie

• alocentrismul (orientarea catre ceilalti, capacitatea de a te interesa de altii pentru ei insisi)

cu cat educatia in familie este mai pro sociala, cu atat ea protejeaza mai mult impotriva delicventei juvenile

• constrangerile

informale (provin din partea persoanelor intime)

formale (provin din partea institutiilor)

externe (din anturaj)

interne (normele morale asimilate si interiorizate)

expunerile la influente si oportunitati antisociale

mecanismele devenirii infractionale

I.            IQ slab stima de sine scazuta tulburari de conduita nespecifice infractiune

II.          tulburari de conduita esec scolar subestimare de sine cautare compensatorie a identitatii infractiune

rolul familiei in geneza delicventei

comvingeri morale

A. pozitie soc inalta a fam intoleranta la incalcarea legii delicventa redusa

evitare riscurilor

privatiuni multiple

B. pozitie soc joasa a fam sentiment de injustitie soc mare toleranta la

Tensiune din cauza incalcarea a legii delicventa   

inegaliatatii sociale

stadiile dezvoltarii activitatii delicvente la minori

1. Stadiul de aparitie (8 - 10 ani) = infractiunile sunt omogene si benigne

2. Stadiul de explorare (10 - 12 ani) = infractiunile se diversifica si se agraveaza.

3. Stadiul exploziei (aprox. 13 ani) = predomina furtul prin efractie (spargere).

4. Stadiul de conflagratie ( in jur de 15 ani) = furt si spargere de automobile, atacuri asupra persoanelor.

5. Stadiul debordarii (17 - 18 ani) = forme subtile si violente.

Aceste stadii se suprapun (sau coexista) cu :

- inadaptarea scolara;

- consum de droguri si alcool;

- promiscuitatea sexuala;

- revolta familiara.

Tipologia delicventei juvenile

A) Ocazionala

- 80% din adolescenti trec prin ea. Exprima deficiente in relatiile cu parintii, deficiente scolare, asocieri cu alti delicventi.

- prevenirea se face prin actiuni asupra familiei, protectia bunurilor, atragerea in activitati comunitare.

B) De tranzitie

- e intalnita la 10% din adolescenti. Apare intr-o perioada ce abunda in dificultati (greutati).

Aici intra 2 tipuri de minori: ● marginali (de obicei oligofreni)

● cu structura nevrotica care au : - delicventa exploziva;

- o viziune particulara asupra vietii.

C) Delicventa conditionala

- la 1% din adolescenti

- activitate stabilizata persistenta care se transforma intr-un mod de viata.

Aici avem 2 tipuri de minori: ● nematurizati (ce comit infractiuni marunte si frecvente)

● cei cu structura psihopatica (ce comit infractiuni grave, adera la modele antisociale, patologie manifesta).

Reactii la delicventa juvenila

Ce sistem de justitie aplicam?

Sistem protectionist : - considera minorul un individ vulnerabil

- considera infractiunea un eveniment unic in viata lui

- incearca sa inteleaga contextual infractiunea

- considera ca minorul are nevoie de ingrijire si nu de sanctiune.

2. Sistem legalist : - pune accent pe sanctiune si proceduri.

Pentru ce fel de minori?

1. Pentru minorii in pericol : trebuie sa intervina autoritatea tutelara.

2. Pentru minorii delicventi : tribunalele specializate pentru minori.

De la ce varsta pot fi minorii sanctionati penal?

1. In sistemul protectionist varsta este scazuta.

2. In sistemul legalist varsta este ridicata.

Ce tip de raspuns se va da delicventei juvenile?

1. Masuri.

2. Pedepse.

Un popor poate fi considerat civilizat in functie de modul in care a ales sa reglementeze situatia peroanelor defavorizate.

Teoria contrariilor (Apter)

Exista trei perechi de stari motivationale care sunt modalitati de interpretare, organizare si structurar a experientei si pot fi influentate doar de 3 lucruri: - frustare

- satietate

- situatii neprevazute (pericole,sau animite conjuncturi sociale)

- oamenii difera dupa : a) predispozitia catre o anumita stare care va influenta hotarator conduita lor;

b) masura in care obtin usor satisfactie din fiecare stare;

c) startegiile de obtinere a satisfactiilor sau de evitarea insatisfactiilor.

I

A) Starea telica. Cracteristici :

- individul are intotdeauna un scop;

- individul are o atitudine serioasa fata de lume;

- satisfactiile lui sunt determinate de realizarea scopului;

- excitatia e traita ca anxietate (teama de a nu atinge scopul);

- frustrarea poate schimba satreas in opusul ei;

- o infractiune va fi comisa pentru un scop important d.p.d.v. al delicventului (scopul scuza mijloacele).

B) Starea paratelica. Caracteristici :

- individul e orientat spre activitate, nu spre scopul acesteia;

- satisfacti vine din placerea actiunii;

- o excitati intensa e o traire placuta, iar o excitatie redusa e interpretata ca plictisaeala;

- chiar si emotiile negative (furie, teama, groaza) sunt trairi placute la acest tip de individ;

- o infractiune va fi comisa pentru ca produce placere prin excitatie

Ex.: Furtul din magazine, consum de droguri, incendiere, supunere la perversiuni, agresiune la un betiv scandalagiu,spargatorii de case, supotrerii sportivi care se injura sau se bat, suicidul accidental, impostorii etc.

II.

A) Starea de dominare. Caracteristici :

- individul lupta pentru putere, pentru a domina, pentru a detine controlul;

- toate tranzactiile sunt concepute ca posesiuni;

- insatisfactiile provin din sentimente de neputinta;

- o infractiune este comisa pentru ca individul sa se simta puternic

Ex.: Talharie, furt prin efractie, santajist.

B) Starea de compasiune Caracteristici :

- individul considera interactiunile sale dovezi de grija si compasiune;

- satisfactia provine din sentimentul de a fi placut si apreciat de ceilalti;

- o infractiune va fi comisa ca o forma de grija.

Ex.: Eutanasierea, crima pasionala, reactia la lipsa de preocupare a celorlalti

III.

A) Starea conformista. Carateristici :

- individul simte nevoia unor presiuni;

- placerea deriva din supunere;

- o infractiune va fi comisa conform presiunii percepute din exterior.

Ex. Membrii mafiei, teroristi, viol in grup.

B) Starea negativista. Cracteristici :

- individul simte nevoia sa nu se supuna oricarei presiuni din afara;

- placerea consta in a incalca reguluile, de a fi rebel, necooperant;

- o infractiune va fi facuta din placerea de a incalca legea

Ex.:Vandalism, depasirea vitezei legale

Caracterizarea psihopatului prin intermediul teoriei contrariilor. Carcteristicile personalitatii psihopate.

● Tendinta paratelica extrema: - considera viata ca pe un joc in totalitatea situartiilor;

- urmareste un niveluri anormal de ridicate ale senzatiilor;

- nu nu resimte anxietatea pentru ca nu urmareste scopuri.

● Tendinta de dominare extrema: - trateaza omenii ca pe obiecte ce pot fi manipulate in avantajul sau;

- trebuie sa se simta puternic in relatiile inter-umane (chiar daca pare intelegator si fermecator, acestea fiind strategii de manipulare);

- incapabil de compasiune, rusine, vinovatie, nonempatic, detasat, calculat.

● Tendinta negativista extrema: - sfideaza conventiile, nesocoteste tabuurile si legile, refuza sa se supuna oricaror presiuni din exterior;

- actele agresive il excita oferindu-i satisfactie;

- se plictiseste repede de ce nu e excitant sau riscant;

- uraste monotonia;

- nu are scopuri pe termen lung;

- nu iubeste;

- loveste doar pentru a face ceva interzis.