DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL

DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL

A.     Necesitatea si criteriile delimitarii

Necesitatea delimitarii dreptului civil de alte ramuri de drept este determinata de ratiuni practice si teoretice.

In practica se pune problema apartenentei unui raport de drept la o anumita ramura de drept. Aceasta operatiune presupune, deci, calificarea juridica a unui raport de drept.

Corecta calificare a unui raport juridic concret este de maxima importanta pentru ca o asemenea calificare asigura aplicarea corecta a legii.

Judecatorul investit cu o cauza are a raspunde la urmatoarea intrebare:

carei ramuri de drept apartine raportul juridic din speta? Raspunzand corect la aceasta

intrebare se pot determina care sunt normele aplicabile in cauza respectiva, de drept civil ori norme apartinand altei ramuri de drept.

O solutie legala si temeinica nu poate fi pronuntata decat printr-o corecta aplicare a legii.

Teoretic, delimitarea se impune datorita faptului ca exista multe asemanari (nu numai deosebiri) intre raporturile reglementate de ramuri diferite de drept.

Astfel, nu toate raporturile patrimoniale sunt reglementate de normele de drept civil, ci si de alte ramuri de drept. Si alte ramuri de drept au ca obiect de reglementare raporturi patrimoniale si personale nepatrimoniale.

In operatia delimitarii, stiinta dreptului civil opereaza cu anumite criterii ce folosesc atat la constituirea ramurilor de drept, cat si la delimitarea lor.

Aceste criterii sunt urmatoarele:

a)      Obiectul de reglementare,

b)      Metoda de reglementare,

c)      Calitatea subiectelor,

d)      Caracterelor normelor,

e)      Specificul sanctiunilor,

f)        Principiile de drept.

Le analizam in continuare in aceeasi ordine.

a)      Obiectul de reglementare contine categoria omogena, unitara de relatii sociale,

reglementate de un grup de norme juridice, unitare la randul lor.

Obiectul de reglementare al dreptului civil il constituie doua mari categorii de raporturi sociale: patrimoniale si nepatrimoniale.

Nu toate raporturile patrimoniale intra in sfera de reglementare a dreptului civil, ci numai cele reale (care au in continutul lor drepturi reale principale) si cele obligationale (care au in continutul lor drepturi de creanta).

Nu toate raporturile nepatrimoniale apartin dreptului civil, ci numai cele referitoare la:

existenta si integritatea persoanelor;

individualizarea ori identificarea persoanelor;

creatia intelectuala.

b)      Metoda de reglementare este criteriul ce consta in modalitatea de influentare a

raporturilor sociale de catre societate prin stat, care edicteaza normele de drept.

Specifica dreptului civil este metoda egalitatii juridice a partilor.

Sunt si ramuri de drept in care partile sunt subordonate.

c)      Calitatea subiectelor

Pentru raportul juridic de drept civil este caracteristic faptul ca normele nu pretind

subiectelor (persoana fizica sau persoana juridica), o calitate speciala.

Pentru alte ramuri de drept (constitutional, administrativ), subiectele raporturilor juridice trebuie sa aiba o calitatea speciala, cum ar fi: organ al puterii, administratiei ori justitiei, cetatean, comerciant, ruda.

d) Caracterul normelor

In unele ramuri de drept sunt specifice normele preponderent dispozitive (permisive ori

supletive), iar in altele cele imperative (onerative ori prohibitive).

In materia dreptului civil, specifice sunt normele dispozitive.

e) Caracterul sanctiunii

Incalcarea normei de drept atrage dupa sine o sanctiune ce difera de la o ramura de drept la alta. Fiecarei ramuri de drept ii sunt specifice anumite categorii de sanctiuni.

Pentru dreptul civil sanctiunea specifica este restabilirea dreptului subiectiv civil incalcat, constand in repararea prejudiciului (patrimonial) cauzat, ori in incetarea actiunii de vatamare a dreptului personal nepatrimonial.

f) Principiile de drept constituie un criteriu de delimitare a unei ramuri de drept de alte ramuri.

Am prezentat mai sus care sunt principiile dreptului civil, in prezenta carora putem aprecia ca ne gasim sau nu in fata unui raport de drept civil.

B.     Ramurile de drept fata de care se delimiteaza dreptul civil

1. Dreptul constitutional si dreptul civil

Dreptul constitutional este ramura de drept care contine norme fundamentale pentru

existenta si dainuirea statului de drept roman, din care se inspira si celelalte ramuri de drept, deci si dreptul civil.

Intre cele doua ramuri de drept se manifesta legaturi pe mai multe planuri, dupa cum urmeaza:

a) Constitutia contine norme care consacra principii de drept civil (principiul proprietatii, principiul egalitatii in fata legii);

b) Principalele drepturi si libertati ale omului (care sunt si drepturi civile subiective ale cetateanului) sunt reglementate de legea fundamentala;

c) Organele de stat, reglementate in Constitutie, sunt, din punctul de vedere al dreptului civil, persoane juridice;

d)      Garantiile juridice ale drepturilor subiective civile sunt reglementate de Constitutie.

Dreptul Constitutional si Dreptul Civil, privite comparativ, contin atat asemanari, cat si

deosebiri:

a) In dreptul civil majoritare sunt raporturile juridice patrimoniale, spre deosebire de dreptul constitutional unde majoritare sunt raporturile juridice nepatrimoniale;

b) Subiectele de drept civil nu sunt calificate si se afla pe pozitii de egalitate. In dreptul constitutional subiectele sunt calificate (organe de stat) si se afla pe pozitii de subordonare.

c) Normele dreptului constitutional sunt imperative, cele de drept civil sunt in majoritate dispozitive.

d) Dreptul constitutional are sanctiuni specifice (revocarea) ce nu presupun un proces, spre deosebire de dreptul civil ale carui sanctiuni (restabilirea dreptului incalcat) nu pot fi realizate decat pe calea unui proces.

2. Dreptul administrativ si dreptul civil

Dreptul administrativ reglementeaza raporturi sociale nascute in cadrul administratiei

publice.

Intre dreptul administrativ si dreptul civil sunt asemanari si deosebiri:

a) In dreptul civil sunt preponderente raporturile juridice patrimoniale, in dreptul administrativ preponderente sunt cele nepatrimoniale;

b) In dreptul civil partile participa pe pozitii de egalitate juridica, in timp ce in raportul de drept administrativ partile se afla in pozitie de subordonare;

a)      In dreptul administrativ este necesar ca cel putin unul dintre subiecte sa aiba calificarea

de organ al administratiei de stat.

In dreptul civil subiectele raportului juridic nu trebuie sa aiba nici o calificare.

In cazul cand un organ al administratiei de stat sta intr-un raport juridic civil, acesta participa de pe pozitii juridice de egalitate.

b)      In dreptul civil predomina normele dispozitive, in vreme ce in materia dreptului

administrativ predomina normele imperative;

e) Sanctiunile in dreptul administrativ sunt amenda contraventionala si confiscarea, in vreme ce in dreptul civil, restabilirea dreptului civil subiectiv incalcat.

3. Dreptul civil si dreptul financiar

Dreptul financiar este ramura de drept care reglementeaza raporturile sociale nascute din procesul constituirii si utilizarii sumelor cuprinse in bugetul statului.

Asemanari si deosebiri:

a)      raporturile de drept financiar sunt raporturi patrimoniale ca si in dreptul civil;

b)      partile in raportul de drept financiar sunt in pozitie de subordonare, spre deosebire de

dreptul civil, in care acestea sunt pe pozitie de egalitate juridica;

c) subiectele de drept financiar sunt calificate, in sensul ca una din partile raportului juridic de drept financiar este un organ cu atributiuni fiscale;

d) normele de drept financiar au un caracter imperativ, in vreme ce normele dreptului civil au caracter dispozitiv;

c)      dreptul financiar are sanctiuni proprii - majorarea pentru intarziere in plata impozitelor.

Dreptul comercial si dreptul civil

Dreptul comercial reglementeaza raporturile ce se stabilesc in activitatea comerciala

interna, realizata de comercianti prin acte si fapte de comert.

Nu se confunda dreptul comercial (intern) cu dreptul comertului international care este o parte a dreptului international privat roman.

۰ Reglementari:- Dreptul civil - Codul civil din 1864,

- Dreptul comercial - Codul comercial de la 1887, Legea nr. 31/1990 cu privire la societatile comerciale si Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului.

۰ Asemanari si deosebiri:

a)      ambele reglementeaza raporturi patrimoniale si personale.

In dreptul comercial sunt mai putine norme ce reglementeaza raporturi personale.

Contractul - ca izvor de obligatii civile si comerciale - cunoaste serioase deosebiri de regim juridic.

Ex. - exista reguli deosebite privind proba contractului

- implinirea termenelor de prescriptie produce efecte diferite.

b)      in ambele ramuri, partile sunt pe pozitie de egalitate juridica;

c)      in ambele exista subiecte individuale si colective. In dreptul comercial, insa, una dintre

parti trebuie sa fie comerciant;

d)      exista deosebiri in ceea ce priveste raspunderea civila si cea comerciala.

Dreptul civil si dreptul familiei

Dreptul familiei reglementeaza raporturile personale si patrimoniale ce izvorasc din

casatorie, rudenie, adoptie si raporturile asimilate de lege sub anumite aspecte cu raportul de dreptul familiei, in scopul ocrotirii si intaririi familiei.

Asemanari si deosebiri:

a) Ambele au ca obiect de reglementare raporturi patrimoniale si nepatrimoniale, raportul lor este insa invers: in dreptul familiei, mai multe raporturi nepatrimoniale si mai putine patrimoniale, spre deosebire de dreptul civil;

b) Ambele utilizeaza metoda egalitatii juridice. In dreptul familiei o nuanta deosebita o au raporturile dintre parinti si copiii minori;

c)      In dreptul familiei se cere o calitate deosebita a subiectelor: sot, parinte, copil;

d)      Fiecareia ii sunt specifice sanctiuni proprii (dreptul familiei - decaderea din drepturi

parintesti, divortul);

e)      Normele de dreptul familiei sunt imperative, cele de drept civil sunt dispozitive.

Dreptul civil si dreptul muncii si securitatii sociale

Dreptul muncii reglementeaza raporturile generate de contractul de munca, precum si cele

conexe acestuia.

Asemanari si deosebiri:

a)      Ambele au ca obiect de reglementare raporturi patrimoniale si nepatrimoniale;

b)      In dreptul civil partile sunt pe pozitie de egalitate juridica, pe cand in dreptul muncii,

dupa incheierea contractului de munca, acestea au pozitii de inegalitate;

c) Sfera subiectelor dreptului muncii este mai restransa (minorii sub 14 si 15 ani sunt exclusi);

d) Raspunderea in dreptul muncii este materiala si disciplinara.

e) Dominante in dreptul muncii sunt normele imperative.

Dreptul civil si dreptul procesual civil

Dreptul procesual civil este sistemul de norme ce reglementeaza modul de judecata si de

rezolvare a pricinilor privitoare la drepturi si interese civile, precum si modul de executare a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.

Dreptul procesual civil reprezinta cealalta fata a dreptului material, aspectul sau sanctionator. Dreptul material civil ar fi ineficace daca nu s-ar asigura realizarea lui pe calea procesului civil.

Nici dreptul procesual civil nu ar fi de conceput fara dreptul civil material pe care sa-l apere si sa-l valorifice.

8. Dreptul civil si dreptul international privat

Ca obiect de reglementare, dreptul internationa privat se refera la aceleasi raporturi ca si dreptul civil si dreptul familiei, cu deosebirea ca le priveste sub aspectul lor international, adica are in vedere raporturile care cuprind un element strain (spre exemplu, una din partile raportului juridic este un cetatean strain; actul juridic se incheie in strainatate).

Metoda de reglementare specifica dreptului internationa privat este aceea de indicare - prin norma conflictuala sau de trimitere - a legii aplicabile unui anumit raport cu element strain.

9. Dreptul civil si dreptul penal

Deosebirile dintre aceste doua ramuri sunt evidente. De retinut, in acest context, ca dreptul penal ocroteste valori care formeaza obiectul unor drepturi subiective civile, iar Codul penal utilizeaza notiuni ori concepte definite de dreptul civil (drept de proprietate, conventie etc)

10. Dreptul civil si dreptul procesual penal

Si intre aceste doua ramuri de drept deosebirile sunt evidente. Totusi sunt de semnalat, imprumuturile de notiuni pe care aceste ramuri si le fac reciproc, cum sunt: parte civila, persoana responsabila civilmente, capacitate de exercitiu, etc.

11. Dreptul civil si dreptul ecologic

Dreptul ecologic este o ramura de drept in curs de formare ce reglementeaza conduita oamenilor in vederea asigurii unui mediu corespunzator, propice evolutiei individului si a colectivitatii umane.

Dreptul civil se poate socoti un "beneficiar" al dreptului ecologic.