CATEGORII DOCUMENTE |
Administratie | Drept |
Stiinta administratiei si a dreptului administrativ este strans legata de notiunea administratiei publice, fapt pentru care este imperios necesara mai intai, intelegerea sensului notiunii de "administratie publica".
Termenul de "administratie" presupune o activitate care serveste unei finalitati care se subordoneaza cuiva , ea trebuind definita intr-un dublu sens, ca activitate si ca sistem de organizare.
Definirea administratie publice, ca si activitate poate fi desprinsa pe cale de interpretare, din prevederile Legii nr.37/1990, cu privire la organizarea si functionarea Guvernului, care in art.1 dispune ca "Guvernul exercita administratia publica pe intreg teritoriul tarii". Ca sistem de organizare, conceptul administratiei publice reiese din acelasi act normativ, care in art.14 arata ca Guvernului ii revine sarcina "de a asigura executarea de catre administratia publica a legilor si a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora". Este evident ca in acest context se face referire la multitudinea organelor care alcatuiesc administratia publica, cu alte cuvinte in aceasta acceptiune administratia publica este considerata a fi un sistem de organe care realizeaza activitatea de organizare a executarii legilor.
Cunoscand sensul notiunii de "administratie publica", putem sa oferim si sensul notiunii de "drept administrativ".
In terminologia juridica curenta, dreptului administrativ i se atribuie doua sensuri, intre care exista o stransa legatura. Pe de o parte, prin drept administrativ intelegem un grup de norme juridice care, datorita particularitatilor pe care le prezinta, formeaza o ramura de drept, in cadrul sistemului dreptului, iar pe de alta parte, prin drept administrativ se intelege acea ramura a stiintei juridice care cerceteaza normele dreptului administrativ.
Administratia publica, ca activitate si ca forma de organizare reprezinta un fenomen complex, care implica o multitudine de aspecte. Cercetarea si cunoasterea acestui fenomen necesita o abordare multilaterala, ceea ce face ca stiinta administratiei sa aiba un caracter interdisciplinar, deoarece aceasta disciplina foloseste critic date si cunostinte pe care le pot oferi alte discipline stiintifice si care sunt legate de fenomenul administrativ public, ce constituie obiect de cercetare pentru stiinta administratiei .
Stiinta administratiei nu preia pur si simplu rezultatele dobandite de celelalte stiinte, ci foloseste critic cunostintele dobandite de alte discipline stiintifice, raportandu-le la obiectul care-i este propriu, administratia publica, ceea ce da caracter interdisciplinar acestei stiinte.
Cercetand organizarea si functionarea administratie publice, stiinta administratiei se interfereaza cu stiintele juridice, cu sociologia, cu istoria, cu managementul, economia politica, folosind datele si cunostintele acestora in scopul cunoasterii si perfectionarii administratiei publice, din punct de vedere organizatoric si functional.
De asemenea, trebuie subliniat faptul ca, nici una din disciplinele stiintifice cu care se interfereaza stiinta administratiei nu cerceteaza fenomenul administrativ statal in toata complexitatea sa si nici nu-si propune acest lucru, ceea ce demonstreaza autonomia stiintei administratiei in raport cu disciplinele interferente.
Problema care se poate pune este de a sti care este raportul dintre stiinta administratiei si dreptul administrativ, ca ramura a acestei stiinte juridice. Interferenta acestora este deosebit de ampla, datorita particularitatilor pe care le prezinta normele dreptului administrativ, particularitati care deriva tocmai din specificul administratiei publice.
Stiinta administratiei se preocupa de dreptul aplicabil administratiei publice, in sensul elaborarii lui, a particularitatilor si a modalitatilor care sunt necesare pentru aplicarea sa.
Spre deosebire de stiinta administratiei, dreptul administrativ, ca ramura a stiintei juridice se preocupa de cercetarea normelor juridice care reglementeaza organizarea competentei si exercitarea acesteia in administratia publica[4]. Bunaoara, acesta presupune ca rezultatele cercetarii in cadrul dreptului administrativ sunt utile si stiintei administratiei, ceea ce face ca interferenta dreptului administrativ cu stiinta administratiei sa fie o necesitate a cunoasterii stiintifice .
Termenul deriva din latinescul administrare, care insemna " a servi", si latinescul magister, care il desemna pe stapan, caruia i se subordona servitorul si pe care acesta trebuia sa-l slujeasca.
Alexandru Negoita, "Drept administrativ si stiinta administratie", Editura Atlas Lex S.R.L., Bucuresti, 1993, pag.17; Paul Negulescu, "Tratat de drept administrativ roman", vol I, editia a II-a, Bucuresti, 1925, pag.198; Ilie Iovanas, "Drept administrativ" si elemente ale stiintei administratiei", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977, pag.15; Valentin I. Prisacaru, "Tratat de drept administrativ roman", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993, pag54; Antonie Iorgovan, "Tratat de drept administrativ", vol. I, Editura Biblioteca juridica Nemira, Bucuresti, 1996, pag 45; Rodica Narcisa Petrescu, "Drept administrativ", vol.I, editia a II-a, Editura Cordial - Lex, Cluj-Napoca, 1997, pag.34
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1252
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved