DREPTUL FAMILIEI SI STAREA CIVILA

DREPTUL FAMILIEI SI STAREA CIVILA

Mandatul tacit reciproc.

C.fam. Prevede ca oricare dintre soti exercitand singur aceste drepturi( dr. prevazute de lege

asupra bunurilor commune)este socotit ce are consimtamantul celuilalt sot. Aceasta prezumtie de mandate tacit reciproc este o prezumtie relative care poate fi inlaturata daca

sotul care n-a participat la incheierea actului juridic va dovedi ca s-a opus la incheierea

acestuia .O asemenea opozitie poate fi expresa, dar se considera ca poate fi si tacita fiind

dedusa din fapte si imprejurari ce pot avea semnificatia unei opoziti.

Restrangerile mandatului tacit reciproc.

Doctrina mentioneaza doua categorii:

-restrangeri prin vointa sotilor

- restrangeri legale

1. Restrangerile prin vointa partilor se poate referi numai la anumite acte determinete say bunuri determinate si exista doua modalitati de restrangere:

pe cale conventionala cand printr-o intelegere sotii ar conveni asupra unor acte sau bunuri in privinta carora nu ar opera mandatul tacit reciproc

o restrangere pe cale unilaterala concretizata in aceia ca unul dintre soti s-ar opune anticipat ca anumita acte sa fie incheiate de celalalt sot fara consimtamantul sau expres

2. Restrangerile legale.

Avem o restrangere expresa prevazuta de C.fam.art. 35 ali. 2 care spune:niciunul dintre

soti nu pote instraina s-au dreva un teren , sau o constructie - parte a bunurilor comune-

fara consimtamantul expres al celuilalt sot.

In cazul in care unul dintre soti instraineaza un imobil comun fara consimtamantul expres

al celuilalt se pune problema modului in care terti vor trebui sa faca restituirea astfel:

tertul de buna-credinta v-a fi obligat sa restituie doar pretul de achizitie al bunului;

tertul de rea credinta va restitui valoarea de inlocuire a bunului respectiv;

Impartirea bunurilor comune.

C. fam. Prevede ca bunurile comune se impart la desfacerea casatoriei si doar pentru

motive temeinice bunurile pot fi impartite in timpul casatoriei.

Imparteala bunurilor comune la desfecerea casatoriei poate avea loc in doua moduri:

pe cale conventionala ( prin invoiala)

pe cala judecatoreasca

Imparteala conventionala se poate face dupa ramanerea definitiva a divortului si in timpul si in timpul procesului de divort;

Imparteala pe cele judecatoreasca are loc doar atunci cand soti nu cad la invoiala.

Imparteala se poate face printr-o hotarare de divort sau printr-o hotarare separata daca

actiunea a fost separata sau a fost disjunsa de hotarare de divort.

Stabilirea criteriului dupa care se face imparteala bunurilor comune.

Exista doua solutii- o solutie teoretica conform careia bunurile trebuie impartite egal si

ce-a de-a doua este imparteala in functie de contributia fiecarui sot la dobandirea bunurilor

comune.

Consideram ca instanta trebuie sa porneasca de la si numai atunci cand

nu se poate dovedi o contributie inegala va fi datoare sa procedeze la impartirea in mod egal.

Rezulta ca ori de cate ori unul dintre soti pretinde o cota parte mai mare afirmand ca a avut

o contributie mai mare trebuie sa dovedeasca acest lucru. Dovada se face prin orice mijloc de proba.

Evaluarea bunurilor comune supuse imparteli se face in functie de valoarea acestora la data introducerii acstiuni si nu in functie de valoarea avuta de aceste bunuri la achizitie.

MODUL CONCRET DE IMPARTIRE A BUNURILOR COMUNE.

In masura in care este posibil bunurile se vor imparti in natura potrivit cotelor parti

stabilite de instanta.Daca o imparteala in natura a bunurilor , sau a unora dintre ele, nu este cu putinta , instanta v-a proceda la atribuirea bunului uneia dintre soti in conditiile in care

exista motive care sa justifice o astfel de atribuire , celalalt sot urmand sa primeasca o sulta

corespunzatoare.

Imparteala bunurilor comune la incetarea casatoriei se face conform dreptului succesoral

Se face prin conventii sau pe cale judecatoreasca.

Impartirea bunurilorcomune in timpil casatoriei este exceptionala si poate fi ceruta de

Soti , de creditori personali, de stat in anumite conditii.

OBSERVATII:

impartirea se face numai pentru motive temeinica si se poate dispune numai daca este in favoarea casniciei;

se poate face numai prin hotarare judecatoreasca

poate fi totala sau partiala;

poate fi ceruta pa cala principala printr-o actiune in justitie , dar si pe cale incidentala;

Impartirea la cererea creditorilor poate interveni, dupa urmarirea bunurilor propri

Ale sotului debitor in masura acoperirii creantelor sale.

FILIATIA

Filiatia fata de tata reprezinta reprezinta legatura juridica dintre copil si tatal sau. In cadrul filiatiei fata de tata deosebim :

paternitatea din casatorie

paternitatea din afara casatoriei

Copilul din casatorie este copilul nascut in timpul casatoriei sau copilul conceput in timpul casatoriei si nascut dupa desfiintarea, desfacerea sau incetarea casatoriei, daca nasterea a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie.

Copulul din afara casatoriei este copilul conceput si nascut inainte de incheierea casatoriei dupa desfacerea sau incheierea acesteia, sau conceput si nascut din parinti care nu sunt casatoriti intre ei.

Paternitatea din casatorie se stabilesteprin prezumtia de paternitate, iar paternitatea din afara casatoriei se poate stabili fie prin recunoastere, fie prin actiune in justitie pentru stabilirea paternitati.

Prezumtia de paternitate se intemeiaza pe insusi faptul casatoriei fiind in fapt o suma de

trei prezumtii , si anume:

prezumtia timpului legal al conceptiei

prezumtia de paternitate al copilului nascut in timpul casatoriei

prezumtia de paternitate al copilului conceput in timpul casatoriei

Copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pa sotul mamei. Fundamentul acestei prezumtii il constituie convietuirea sotilor si respectiv obligatia de fidelitate de catre soti.

In cazul copilului conceput inaintea casatoriei dar nascut in timpul acesteia, fundamentul prezumtiei de paternitate se gaseste in principiul ocrotirii interesului copilului si al familiei.

Conceptiunea copiluluinu poate fi dovedita in mod direct ci se pleaca de la un fapt material cert si usor de dovedit care este nasterea. Timpul legal de conceptie este situat intre a 300-a si 180-a zi dinaintea nasterii copilului, rezulta ca se socoteste de la ziua nasterii copilului inapoi pana la 180 de zile , iar de la 180 de zile pana la 300 de zile se considera data conceptiunii. Daca in aceast aperiada o parte sau numai o zi se situeaza in timpul casatoriei inseamana ca acel copil a fost conceput in timpul casatoriei. Daca mama s-a recasatorit intre timp, prezumtia de paternitate numai opereaza in persoana fostului sot ci se aplica fata de noul sot.

TAGADA PATERNITATII

Legea stabileste numai criteriul dupa care se apreciaza situatia de tagaduire a paternitatii Acest criteriu este neputinta sotului mamei de a fi tata al copilului, neputinta poate fi fizica sau morala.

Neputinta fizica se manifesta prin imposibilitatea sotului de a procreea sau imposibilitatea sotilor de a coabita in timpul legal al conceptiei datorita separarii lor impusa de imprejurari obiective.

Neputina morala se manifesta in situatia in care soti si-au statornicit relatii incordate care pot duce la concluzia ca in perioada timpului legal al conceptiei ei nu au coabitat. In aceasta situatie dovada relatiilor incordate nu este suficienta ci trebuie coroborata si cu alte probe.

In orice actiune de tagada a paternitatii pot fi invocate orice imprejurari obiective si pot fi utilizate orice mijloace de proba din care ar rezulta in mod cert ca sotul mamei nu este tatal copilului.

TIPURI DE EXPERTIZA:

capacitatea de procreere a sotului mamei( proba absoluta)

expertiza antropologica prin care se stabileste transmiterea ereditara a unor particularitati fiziologice a sotului mamei

expertiza dactiloscopica prin care se stabileste transmiterea desenelor papilare

expertiza serologica prin care se stabileste transmiterea grupelor sanguine

proba ADN care este o proba absoluta declarativa si exclusiva de paternitate

Actiunea in tagada a paternitattii poate fi pornita de:

sotul mamei

mama

copil

Actiunea in tagada a paternitatii pornita de copil este imprescriptibila; actiunea pornita de mama se face in 6 luni de la data nasterii copilului. Actiunea mamei si a copilului este impotriva sotului mamei.

Actiunea in tagada a sotului mamei este prescriptibila in 3 ani de la data la care acesta a luat la cunostinta de nasterea copilului , sau daca actiunea nu a fost introdusa in timpul minoritatii copilului poate fi introdusa in 3 ani de la majoratul acestuia. Conditia este ca, copilul sa se fi nascut viu.

Filiatia fata de tata din afara casatoriei.

Coplul din afara casatoriei este cel nascut de o femeie necasatorita precum si copilul nacut sau conceput in timpul casatoriei, dar a carui paternitate a fost tagaduita de sotul mamei.

Paternitatea se stabileste fie prin recunoastere de catre tata, fie prin hotarare judecatoreasca intervenita in urma unei actiuni in justitie pornita de copil impotriva pretinsului tata.

Exista trei forme ale recunoasterii:

prin declaratie la serviciul de stare civila

prin inscris autentic

prin testament

Recunoasterea are valoare de act juridic unilateral. Autorul recunoasterii trebuie sa aiba doar discernamant indiferent daca are capacitate de exercitiu sau daca aceasta este restransa.

RECUNOASTEREA este act facultativ, unilateral, solemn, declarativ, irevocabil, personal( prin exceptie se face de catre imputernicit cu procura speciala si autentica)

Actiunea in stabilirea paternitatii pe cale judecatoreasca nu se poate face dacat, eventual, in urma unei actiuni in tagada paternitatii.

Dovedirea paternitatii se face prin dovada a doua imprejurari de fapt:

exista legaturi intime intre mama si pretinsul tata al copilului in perioada legala de conceptie;

copilul al carei paternitate se cerceteaza s-a nascut din acele relatii;

Instanta competenta este judecatoria de la domiciliul paratului. Hotararea de admitere a actiunii are caracter declarativ, efectele fiind retroactive pana la data nasterii coplului sau chiar pana la data conceptiei acestuia fiind opozabila erga omnes.

Hotararea judecatoreasca se inscrie prin mentiune pe baza certificatului de nastere al copilului si se va elibera un nou certificat de nastere.

DIVORTUL

Prin divort se intelege desfacerea casatoriei in timpul vietii sotilor prin hotarare judecatoreasca pronuntata fie pentru motive temeinice care fac imposibila continuarea casatoriei fie pe baza acordului de vointa al sotilor.

Divortul prin acordul partilor se pate realiza atunci cand sunt intrunite urmatoarele conditii:

pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei

nu exista copii minori rezultati din casatorie

Exista posibilitatea de a cere divortul atunci cand starea de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Deoarece legiuitorul nu a facuto enumarare a motivelor de divort instantele de judecata sunt cele care pot aprecia temeinicia motivelor de divort invocate.

EXEMPLE:

infidelitatea

nepotriviri de ordin fiziologic care afecteaza o desfasurare normala a raporturilor intime dintre soti

jignirile

manifestarile violente

existenta unor boli grave, incurabile

despartirea in fapt a sotilor

refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui impreuna

PROCEDURA DIVORTULUI

Aceasta procedura este reglementata de Codul de procedura civila. Actiunea de divort are caracter strict personal si apartine in exclusivitate sotilor.

Instanta competenta este cea in circumscriptia caruia se afla domiciliul comun al sotilor . Daca soti nu au domociliul comun sau daca unul dintre acestia nu mai locuieste in circumscriptia instantei de judecata al celui din urma domociliu comun instanta competenta este cea de la domiciliul paratului.

Daca paratul are domiciliul in tara sau daca nu are domiciliul cunoscut instanta competena este aceea in circumscriptia caruia se afla domiciliul reclamantului.

Cererea de divort poate sa cuprinda urmatoarele:

sa i se incredinteze copii minori si sa fixeze contributia celuilalt sot pentru intretinerea acestora

sa poarte dupa divort numele pe care l-a purtat in timpul casatoriei

sa se imparta bunurile comune

sa se declare beneficiul contractului de inchiriere

Sotul parat poate intenta cerere reconventionala in termenul de pana la prima zi de infatisare publica pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Cererea reconventionala se judeca impreuna cu cea a reclamantului intervenind prerogarea de competenta in favoarea instantei investita cu judecarea ultimei dintre aceste doua cereri.

Presedintele instantei va da sfaturi de impacare.

Partile au obligatia de a se prezenta personal in fata instantelor de judecata de fond. Avocatul nu reprezinta persoanele ci doar le asista . Doar la recurs sotii pot sa-si exercite drepturile prin mandatari .

EXCEPTII:

unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate

unul dintre soti este pus sub interdictie

unul dintre soti isi are resedinta in strainatate

Daca soti au copii minori instanta poate dispune citarea si ascultarea autoritatilor tutelare. Instanta poate lua pe parcursul masuri vremelnice referitoare la incredintarea copilului minor, obligatia de intretinere , alocatia pentru copii, folosirea locuintei.

Aceste masuri sunt accesori vremelnice provizori.

Pot fi ascultati in proces ca martori rudele pana la gradul 3.

Casatoria poate fi desfacuta fie din vina sotului parat fie din vina ambilor soti.

Nu se desface casatoria din vina exclusiva a sotului reclamant.

Data desfacerii casatoriei este data la care hotararea a ramas definitiva.

Hotararea se comunica de catre instanta din oficiu serviciului de stare civila pentru a face mentiuni pentru marginea actului de casatorie.

EFECTELE DIVORTULUI:

minorul isi pasreaza capacitatea de exercitiu deplina

sotii revin la numele avut inainte de casatorie prin exceptie isi pot mentine numele dobandit la incheierea casatoriei

inceteaza relatiile patrimoniale

Cu privire la copii minori instanta este obigata sa se pronunte asupra incredintarii copiilor minori. Se pot lua in considerare posibilitatile materiale ale unuia dintre parinti, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala, intelectuale. Legaturile de afectiune dintre minor si familia.

Copii in varsta de 10 ani si autoritatea tutelara precum si parintii sunt ascultati de catre instanta.

Celalalt parinte isi pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copii si de a veghea la cresterea si pregatirea lor profesionala.

Se mai poate stabili o contributie financiara sub forma unor rate procentuale :

¼ pentru un copil ;

1/3 pentru doi copii    din veniturile totale nete lunare

jumatate pentru trei sau mai multi copii ale debitorului

Daca minorul este incredintat unuia dintre parinti, drepturile si obligatiile parintesti se exercita decatre acesta.

Beneficiul locuintei revine sotului caruia i s-a incredintat copilul. Titularul dreptului de alocatie pentru cipii revine copilului, iar incasarea alocatiei este determinata de modul de incredintare al minorului.

ADOPTIA