DREPTUL EXECUTIONAL PENAL

DREPTUL EXECUTIONAL PENAL

Dreptul penal este o ramura a sistemului de drept care contine un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza relatiile de aparare sociala, prin incriminarea unor fapte ca infractiuni prin prevederea pedepselor ce li se aplica si a masurilor ce se pot lua precum si prin stabilirea conditiilor in care intervine raspunderea penala.

         Ramurile dreptului penal:

a)     Dreptul penal substantial sau material care contine reglementarile referitoare la infractiune, pedeapsa, raspunderea penala. Fata de continutul acestor reglementari, dreptul penal se imparte in:

        Partea generala care cuprinde reglementari de principiu;

        Partea speciala care cuprinde reglementari concrete privind infractiunile individului.

b)    Dreptul procesual penal sau formal care reprezinta ansamblul normelor juridice privitoare la reglementarea procesului penal;

c)     Dreptul executional penal este ramura de drept alcatuita din norme juridice prin care se reglementeaza relatiile sociale privind executarea sanctiunilor de drept penal in scopul asigurarii unei educatii eficiente a celor care executa pedeapsa, al prevenirii savarsirii unor noi infractiuni si al apararii ordinii de drept;

d)    Dreptul penal international reprezinta totalitatea normelor de drept penal intern care reglementeaza asistenta juridica penala internationala in lupta impotriva criminaliatii;

Astfel dreptul executional penal include executarea pedepselor si se realizeaza potrivit dispozitiilor Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale Legii nr. 275/2006.

Pedepsele se executa doar in baza hotararilor judecatoresti de condamnare ramase definitive, pedeapsa se executa in conditii care sa asigure respectarea demnitii umane.

In timpul executarii pedepselor este interzisa orice forma de discriminare pe temei de etnie, rasa, religie, limba, nationalitate, apartenenta politica, origine sociala, varsta, etc.

Este interzisa supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei pedepse la tratamente inumane, degradante, la tortura sau la alte rele tratamente.

Executarea pedepselor se desfoara sub supravegherea, controlul si autoritatea judecatorului delegat.

Presedintele curtii de apel desemneaza anual unul sau mai multi judecatori delegati pentru executarea pedepselor privative de libertate pentru fiecare penitenciar aflat in circumscriptia teritoriala a curtii de apel.

Acesta supravegheaza si controleaza modul de executare al acestor pedepse si exercita atributiile stabilite prin legea speciala privind executarea pedepselor.

Judecatorul delegat controleaza executarea masurilor preventive privative de libertate.

Pe durata delegarii, judecatorul delegat nu poate desfasura alte activitati decat cele stabilite prin Legea nr. 275/2006.

Judecatorul delegat la Compartimentul executari penale (din cadrul fiecarei instante de executare) care este desemnat anual de presedintele acestei instante, controleaza si supravegheaza legalitatea executarii pedepselor neprivative de libertate exercitand, totodata, si celelalte atributii stabilite prin Codul de procedura penala prin Legea nr. 275/2006 si prin Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

EXECUTAREA PEDEPSEI AMENZII

- in cazul nerespectarii termenului de achitare integrala a amenzii sau a unei rate (cand plata amenzii a fost esalonata) se face potrivit dispozitiilor privind executarea silita a creantelor bugetare;

- executorii fiscali au obligatia sa comunice instantei de executare la data achitarii integrale a amenzii, executarea acesteia si sa instiinteze instanta cu privire la orice imprejurare care impiedica executarea;

EXECUTAREA MASURILOR DE SUPRAVEGHERE SI A OBLIGATIILOR DISPUSE DE INSTANTA POTRIVIT CODULUI PENAL

Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor prevazute in Codul penal (care pot fi dispuse in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere) se asigura de judecatorul delegat la Compartimentul Executari penale de la instanta de executare, fie direct, fie prin intermediul consilierilor Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor in circumscriptia caruia se afla domiciliul, resedinta sau locuinta persoanei condamnate.

Pe perioada suspendarii sub supraveghere condamnatul poate solicita asistenta si consiliere care se acorda de catre consilierii acestui serviciu.

Daca masurile de supraveghere dispuse nu sunt respectate, judecatorul delegat de la Compartimentul executari penale din oficiu sau la propunerea consilierilor Serviciului de protectie si reintegrare sociala sesizeaza instanta de executare in vederea revocarii suspendarii.

Aceasta dispozitie se aplica si in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control aplicate minorilor.

EXECUTAREA PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE

Pedeapsa detentiei pe viata si cea a inchisorii se executa in penitenciar. Penitenciarele se infiinteaza prin Hotarare a Guvernului, au personalitate juridica si sunt subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Organizarea penitenciarelor se stabileste prin Regulament aprobat prin Ordin al Ministrului Justitiei care se publica in Monitorul Oficial si pe pagina de Internet a M.J.si A.N.P.

In cadrul penitenciarelor se pot infiinta prin decizie a Directorului General al A.N.P. Sectii interioare si exterioare ale penitenciarelor in raport de :

- regimul de executare a pedepselor privative de libertate;

- categoriile de persoane condamnate;

- cerintele speciale de protectie a anumitor persoane condamnate;

A.N.P. stabileste penitenciarul in care persoana condamnata va executa pedeapsa, avandu-se in vedere sa fie situat cat mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate.

PENITENCIARE SPECIALE

Pentru anumite categorii de persoane condamnate se pot infiinta penitenciare speciale si anume :

- penitenciare pentru minori si tineri;

- penitenciare pentru femei;

- penitenciare spital;

In cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de arest preventiv prin decizia Directorului General al A.N.P.

In aceste sectii speciale pot fi detinute doar persoanele condamnate definitiv si care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta cauza, precum si persoanele arestate preventiv aflate in curs de judecata.

In fiecare penitenciar se formeaza o comisie pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate alcatuit din :

- directorul penitenciarului;

- directorul adjunct pentru siguranta detinerii;

- medicul penitenciarului;

- seful serviciului socio-educativ;

- un consilier din cadrul Serviciului de Protectia Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor in a carei circumscriptie se afla penitenciarul;

- psihologul;

- educatorul implicat in programul de reintegrare sociala a persoanei condamnate;

A.N.P. are obligatia de a lua masurile necesare pentru :

- siguranta penitenciarelor;

- masurile de paza, supraveghere, escortare;

- mentinerea si restabilirea ordinii si disciplinei in randul condamnatilor;

Masurile de siguranta a penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin Ordin al Ministerului Justitiei.

Penitenciarele trebuie sa dispuna de amenajari, dispozitive, personal, mijloace tehnice necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor al spatiilor interioare, al cailor de acces si de armamentul si munitia necesare.

Pentru manifestarile care tulbura ordinea si linistea publica in cadrul penitenciarelor sau pun in pericol viata si integritatea corporala, securitatea bunurilor si care depasesc posibilitatile de interventie ale A.N.P. se poate solicita sprijinul MIRA.

Personalul din penitenciare in indeplinirea atributiunilor de serviciu poate folosi mijloace tehnice din dotare, inclusiv armamentul, in conditiile legii.

A.N.P. si Administratia penitenciarului au obligatia de a asigura protectia si asistenta martorului aflat in stare de pericol si a martorului protejat care executa o pedeapsa privativa sau este arestat preventiv.

REGIMURILE DE EXECUTARE A PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE

1. Regimul de maxim siguranta;

2. Regimul inchis;

3. Regimul semideschis;

4. Regimul deschis.

Acestea se diferentiaza in raport cu :

- gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanei condamnate;

- modul de desfasurare a activitatilor;

- conditiile de detentie;

1. Regimul de maxima siguranta

- se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani;

- exceptional in raport de natura si de modul de savarsire a infractiunii, precum si de persoana condamnatului se poate determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.

- persoanele condamnate sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare;

- sunt cazate individual;

- presteaza munca si desfoara activitati educative, culturale, de consiliere psihologica, etc. in grupuri mici si in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului sub supraveghere continua

- nu se poate aplica urmatoarelor persoane condamnate :

a) barbatii care au implinit 60 ani si femeile care au implinit 55 ani (executa

pedeapsa in regim inchis);

b) femei insarcinate sau care au in ingrijire un copil de pana la un an sau mai mic de un an (executa pedeapsa in regim inchis doar pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta);

c) minorii (executa pedeapsa in regim inchis doar pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta);

d) persoanele incadrate in gradul I de invaliditate precum si cele cu afectiuni locomotorii grave (executa pedeapsa in regim inchis doar pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta);

2. Regimul inchis.

- se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani si mai mic de 15 ani;

- condamnatii sunt cazati in comun;

- presteaza munca si desfoara activitati educative, culturale, etc. in grupuri in interiorul penitenciarului sub paza si supraveghere;

- condamnatii pot presta munca si in afara penitenciarului sub paza si supraveghere continua cu aprobarea directorului penitenciarului;

3. Regimul semideschis;

- se aplica condamnatilor la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an si mai mica de 5 ani;

- condamnatii sunt cazati in comun;

- condamnatii se pot deplasa neinsotiti in interiorul penitenciarului;

- presteaza munca, desfoara activitati de asistenta sociala, culturale, in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarelor care raman deschise in timpul zilei;

- pot presta munci si in afara penitenciarului sub supraveghere.

4. Regimul deschis.

- se aplica condamnatilor la pedeapsa inchisorii de cel mult 1 an;

- sunt cazate in comun;

- se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului;

- pot presta munca, desfasura activitati terapeutice, de consiliere psihologica etc., in afara penitenciarului, fara supraveghere.

STABILIREA REGIMULUI DE EXECUTARE A PEDEPSELOR

PRIVATIVE DE LIBERTATE

Regimul de executare se stabileste la primirea persoanei condamnate in penitenciar de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare.

Impotriva modului de stabilire a regimului de executare, persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul delegat, in termen de 3 zile de la data cand a luat cunostinta de regimul de executare stabilit.

Petentul condamnat este ascultat in mod obligatoriu la locul de detinere de catre judecatorul delegat care solutioneaza plangerea in 15 zile de la primirea acesteia si pronunta, prin incheiere motivata una din urmatoarele solutii :

- admite plangerea si modifica regimul de executare;

- respinge plangerea daca aceasta este nefondata;

- incheierea judecatorului delegat se comunica persoanei condamnate in doua zile de la pronuntarea acesteia;

- impotriva incheierii judecatorului delegat condamnatul poate formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii;

- contestatia se judeca potrivit disp. art. 460 alin. 2 5 Cod procedura penala;

- hotararea judecatoriei este definitiva;

SCHIMBAREA REGIMULUI DE EXECUTARE A PEDEPSELOR

PRIVATIVE DE LIBERTATE

- se dispune de catre judecatorul delegat la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea comisiei pentru individualizarea regimuluide executare;

- comisia are obligatia ca, o data la 6 luni, sa analizeze conduita condamnatului si acceptarea pentru reintegrare sociala a acestuia si sa intocmeasca un referat pe care i-l aduce la cunotinta acestuia sub semnatura;

- daca comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare sesizeaza judecatorul delegat;

- schimbarea regimului de executare in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune daca persoana condamnata a avut o conduita buna;

- schimbarea regimului de executare intr-unul mai sever se poate dispune daca persoana condamnata a comis o infractiune, o abatere disciplinara grava, sau daca prin conduita sa afecteaza grav convietuirea normala in penitenciar;

- aspectele sus menionate se constata de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;

- judecatorul delegat dispune prin incheiere motivata schimbarea regimului de executare numai dupa ascultarea condamnatului in termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizarii;

- daca judecatorul constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare, respinge cererea prin incheiere si fixeaza un nou termen cand cererea poate fi innoita (termen care nu poate fi mai mare de 6 luni);

- incheierea judecatorului delegat se comunica persoanei delegate in termen de 2 zile de la data pronuntarii acesteia;

- impotriva acestei incheieri condamnatul poate formula contestatie la judecatorie in termen de 3 zile de la comunicare;

- contestatia se judeca potrivit disp. art. 460 alin. 2-5 Cod proc.pen.

- hotararea judecatoriei este definitiva.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor

privative de libertate

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileste de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, in functie de conduita, personalitatea, varsta, starea de sanatate si posibilitatile de reintegrare sociala ale persoanei condamnate.

Persoana condamnata este inclusa in programe care urmaresc in principal:

- desfasurarea de activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala;

- instruirea scolara;

- formarea profesionala.

Aceste programe sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.

Pentru fiecare persoana condamnata se intocmeste un plan de evaluare si interventie educativa de catre serviciul de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarului.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de

libertate in cazul minorilor si tinerilor

Minorii si tinerii aflati in executarea unei pedepse privative de libertate (care nu au implinit varsta de 21 de ani) sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, in programe speciale de consiliere si asistenta, in functie de varsta si de personalitatea fiecaruia.

Programele speciale de consiliere si asistenta sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de protectie a victimelor si de reintegrare sociala a infractorilor, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.

Dispoziiile art. 39 se aplica in mod corespunzator in cazul minorilor si tinerilor aflati in executarea unei pedepse privative de libertate.

CONDITIILE DE DETENTIE

Primirea persoanelor condamnate

Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face :

- pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa ce li se stabileste identitatea;

- cu dosarele individuale intocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate;

- in spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati, iar minorii

fiind separati de majori.

Imediat dupa primirea persoanei condamnate, administratia penitenciarului are obligatia sa comunice persoanei desemnate de persoana condamnata locul unde aceasta este detinuta. Aceasta comunicare prevazuta se face in scris sau telefonic, iar efectuarea acesteia se consemneaza intr-un proces verbal.

Locul de executare a pedepselor privative de libertate

Pedeapsa detentiunii pe viata si pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare.

Pedeapsa inchisorii de cel mult 15 ani se executa in penitenciare anume destinate.

Transferarea persoanelor condamnate

Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, ca urmare a schimbarii regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive intemeiate, se dispune, la :

- propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, de catre directorul general al Administratiei Naionale a Penitenciarelor.

- solicitarea organului judiciar;

- de directorul penitenciarului, iar in cazul persoanelor condamnate solicitate de mai multe organe judiciare in aceeasi perioada de timp, transferarea temporara se dispune de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

Este interzisa transferarea in penitenciare :

- pentru o perioada mai mare de 5 zile, a minorilor care executa masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ.

- pentru o perioada mai mare de 5 zile a minorilor condamnati la pedepse privative de libertate, in alte penitenciare decat cele pentru minori si tineri.

Sumele stabilite si avansate de Administratia Nationala a Penitenciarelor in conditiile aratate mai sus, se retin din cota de 10% consemnata pe numele persoanei condamnate conform art. 62 alin. (1) lit. a). Pentru diferenta ramasa neachitata, daca aceasta nu este platita de persoana condamnata pana la eliberarea din penitenciar, Administratia Nationala a Penitenciarelor emite ordin de imputare care constituie titlu executoriu. Dispozitiile art. 63 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

Modul de executare a pedepselor privative de libertate

de catre femei si minori

Femeile condamnate la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de condamnatii barbati.

Minorii si tinerii condamnati la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale.

Cazarea persoanelor condamnate

Persoanele condamnate sunt cazate individual sau in comun.

Camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor condamnate trebuie sa dispuna de iluminat natural si de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator.

Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispoziie un pat.

Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

Tinuta persoanelor condamnate

Persoanele condamnate poarta tinuta civila, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate.

In cazul in care persoanele condamnate nu dispun de tinuta civila personala, aceasta se asigura gratuit de catre administratia penitenciarului.

Alimentatia persoanelor condamnate

Administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate si personalul necesar pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei potrivit normelor de igiena a alimentatiei.

Normele minime obligatorii de hrana se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, dupa consultarea unor specialisti in nutritie.

Refuzul de hrana

In situatia in care o persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate refuza sa primeasca hrana, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la sesizarea directorului penitenciarului, are obligaia sa audieze de indata persoana condamnata si sa ii solicite o declaratie scrisa pentru a cunoaste motivele care au determinat luarea acestei hotarari.

Daca persoana condamnata refuza sa dea declaratie, se consemneaza aceasta intr-un proces-verbal intocmit de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Dupa audierea persoanei condamnate, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate dispune masurile legale care se impun sau face propuneri in acest sens directorului penitenciarului.

Directorul penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata care refuza sa primeasca hrana sa fie transferata in infirmeria penitenciarului, unde este tinuta sub supravegherea atenta a personalului medical care asigura persoanei condamnate asistenta medicala corespunzatoare astfel incat viata acesteia sa nu fie pusa in pericol.

Iesirea din refuzul de hrana se consemneaza intr-o declaratie scrisa si semnata de persoana condamnata, data in prezenta judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Imobilizarea persoanelor condamnate

Persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate, cu mijloacele din dotare, pentru a preveni un pericol real si concret in urmtoarele cazuri:

- pentru a impiedica evadarea sau actele violente ale detinutilor;

- pentru a intrerupe actiunile de vatamare corporala a altei persoane sau a sa ori de distrugere a unor bunuri.

Este interzisa imobilizarea cu lanturi a persoanelor condamnate, iar imobilizarea cu catuse, camasi de forta sau alte forme de imobilizare a corpului este permisa doar in situatii exceptionale.

Folosirea mijloacelor de constrangere trebuie sa fie proportionala cu starea de pericol, sa se aplice numai pe perioada necesara si doar atunci cand nu exista o alta modalitate de inlaturare a pericolului si sa nu aiba niciodata caracterul unei sanctiuni.

Utilizarea mijloacelor de constrangere trebuie autorizata in prealabil de catre directorul penitenciarului, cu exceptia cazurilor in care urgenta nu permite acest lucru, situatie care va fi de indata adusa la cunostinta directorului.

Utilizarea si incetarea utilizarii oricarui mijloc de constrangere se comunica de indata judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, cu aratarea detaliata a faptelor care le-au determinat.

DREPTURILE SI OBLIGATIILE PERSOANELOR AFLATE IN

EXECUTAREA PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse

privative de libertate

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de constitutie si lege.

Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata.

Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate :

- poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane in vederea aflarii adevarului;

- solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:

a) admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului;

b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.

Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.

Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii, contestatie care se judeca potrivit dispozitiilor art. 460a alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.

Hotararea judecatoriei este definitiva.

Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor aflate in

executarea pedepselor privative de libertate

Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate este asigurata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniul protectiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate se desfoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase

Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate nu pot fi ingradite.

Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la servicii sau intruniri religioase organizate in penitenciare si pot procura si detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.

Dreptul la informatie

Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi ingradit.

Accesul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile legii.

Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberal acces la informatiile de interes public pentru persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate.

Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate la informatii de interes public se realizeaza si prin publicatii, emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate de catre administratia penitenciarului.

Dreptul la consultarea documentelor de interes personal

Persoana condamnata sau oricare alta persoana, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medical si la rapoartele de incidenta si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.

Consultarea documentelor prevazute mai sus se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.

Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele

privind executarea pedepselor privative de libertate

Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele emise in temeiul legii, Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si Hotararea Guvernului nr.123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in limba romana sau in limba pe care o ineleg, imediat dupa primirea in penitenciar.

Textele prevederilor legale la care se face referire mai sus, se pun la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in penitenciare, in locuri accesibile.

In cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au deficiente de comunicare, punerea la dispozitie a prevederilor legale se realizeaza prin folosirea unor modaliti care sa permita inelegerea acestora.

Aducerea la indeplinire a acestor dispozitii se consemneaza intr-un proces-verbal.

Dreptul de petitionare

Dreptul de petitionare al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

Petitiile si raspunsul la acestea au caracter confidential si nu pot fi deschise sau retinute.

In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale.

Dreptul la corespondenta

Dreptul la corespondenta al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

Corespondenta are caracter confidential si nu poate fi deschisa sau retinuta decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.

In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate.

Corespondenta poate fi deschisa si retinuta daca exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana aflata in executarea pedepsei privative de libertate este instiintata in scris, de indata, cu privire la luarea acestor masuri, iar corespondenta retinuta se claseaza intr-un dosar special care se pastreaza de administratia penitenciarului.

Deschiderea si retinerea corespondentei se poate face numai pe baza dispozitiilor emise, in scris si motivat, de catre judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Dispozitiile de mai sus nu se aplica in cazul corespondentei cu aparatorul, cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului, precum si cu instantele sau organizatiile internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania.

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi si expedia scrisori in limba materna, cu respectarea prevederilor de mai sus.

Masuri pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare

si a dreptului la corespondenta

Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitie persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale in interiorul penitenciarului.

Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de servicii postale, caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.

Personalul furnizorului de servicii postale este insotit in interiorul penitenciarului de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.

Raspunsul la petitii si corespondenta adresata persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate se predau de indata destinatarului, sub semntura.

Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta sunt suportate de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate. In cazul in care aceste persoane nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania si cele pentru exercitarea dreptului la corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi desfoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia penitenciarului.

Dreptul la convorbiri telefonice

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice cu cartela instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se efectueaza sub supraveghere vizuala.

Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de telefoane publice cu cartela in interiorul penitenciarului.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate.

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot efectua convorbiri telefonice in limba materna, cu respectarea prevederilor de mai sus.

Dreptul la plimbare zilnica si dreptul de a primi vizite

Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic, atunci cand conditiile climaterice permit, plimbarea in aer liber timp de minimum o ora. Daca conditiile climaterice nu permit plimbarea in aer liber, aceasta se asigura intr-un alt spatiu corespunzator.

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului.

Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.

Durata si periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite ale aparatorului.

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care le viziteaza.

Dreptul de a primi bunuri

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi bunuri.

Numarul si greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, precum si bunurile care pot fi primite, pastrate si folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila nominala.

Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestata, sumele primite de la persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor la primirea in penitenciar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical prevzut in art. 51 alin. (4), pentru cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziie de administratia penitenciarului si pentru plata transportului pana la domiciliu, la punerea in libertate.

In situatia in care persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate nu dispun de mijloace banesti la punerea in libertate, Administratia Nationala a Penitenciarelor va asigura acestora contravaloarea transportului pana la domiciliu, la nivelul tarifelor practicate de Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane.

Bunurile interzise si sumele de bani gasite asupra persoanelor private de libertate, cu prilejul perchezitiilor, se confisca. Bunurile confiscate se valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se pstreaza si se folosesc in conditiile mai sus aratate.

Dreptul la asistenta medicala

Dreptul la asistenta medicala al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

Asistenta medicala in penitenciare :

- se asigura ori de cate ori este necesara sau la cerere, cu personal calificat, in mod gratuit, potrivit legii.

- persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate beneficiaza in mod gratuit de tratament medical si de medicamente.

Examenul medical

Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeaza :

- la primirea in penitenciare si in timpul executarii pedepsei, in mod periodic;

- in conditii de confidentialitate;

Medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a sesiza procurorul in cazul in care constata ca persoana condamnata a fost supusa la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum si obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune declarata de persoana condamnata.

In cazurile prevazute mai sus, persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate are dreptul de a cere sa fie examinata, la locul de detinere, de un medic legist sau de un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de persoana condamnata. Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza in fisa medicala a persoanei condamnate, iar certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce persoana condamnata a luat cunostinta de continutul sau, sub semntura.

Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut in alin. (4) se suporta de catre solicitant.

Asistenta medicala in cazuri speciale

Femeile condamnate la pedepse privative de libertate, care sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala, luandu-se masuri pentru ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului. Administratia penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata, la solicitarea acesteia, sa ii poata ingriji copilul pana la varsta de un an.

La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in ingrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.

In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijirea familiei sau persoanei indicate de mama, acesta poate fi incredintat pe toata durata de detentie a mamei, cu acordul acesteia, unei institutii specializate, cu instiintarea autoritatilor competente pentru protectia copilului.

Dreptul la asistenta diplomatica

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa reprezentantelor diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi vizitati de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, in conditii de confidentialitate.

Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile prevazute mai sus pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor condamnate.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetenie decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular in Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau internationala competenta si pot fi vizitati de reprezentantii acesteia, in conditii de confidentialitate.

Dreptul la incheierea unei casatorii

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul la incheierea unei casatorii in penitenciar, in conditiile legii.

Administratia penitenciarului are obligatia de a asigura conditiile necesare incheierii casatoriei.

Dupa incheierea casatoriei sotii pot ramane in penitenciar, intr-o camera separata, timp de 48 de ore, cu acordul directorului penitenciarului.

In certificatul de casatorie, la locul incheierii casatoriei se inscrie localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul.

Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sau deschis pot incheia casatoria in localitatea in care domiciliaza sau in localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul, cu acordul directorului penitenciarului, si pot primi in acest scop o invoire de pana la 5 zile.

Obligatiile persoanelor condamnate

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au urmatoarele obligatii:

- sa respecte prevederile legi, ale regulamentului de aplicare a dispozitiilor acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea lor la dispozitie potrivit art. 43;

- sa respecte regulile de igiena colectiva si individuala;

- sa se supuna perchezitiei corporale ori de cate ori aceasta masura este necesara, in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a legii;

- sa intretina in mod corespunzator bunurile incredintate de administratia penitenciarului si bunurile din dotarea unitatilor unde presteaza munca.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate raspund civil, material, disciplinar sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite in timpul executarii pedepselor privative de libertate, potrivit legii.

Drepturile si obligatiile persoanelor internate in centrele de

reeducare sau in institutele medical-educative

Dispozitiile privind drepturile si obligatiile persoanelor internate in centrele de reeducare sau in institutele medical-educative se aplica in mod corespunzator persoanelor internate in centrele de reeducare sau in institutele medical-educative.

MUNCA PRESTATA DE PERSOANELE CONDAMNATE LA

PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE

Dispozitii generale privind munca prestata

Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerata, cu exceptia activitatilor cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului si a celor desfasurate in caz de calamitate.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o munca in raport cu calificarea si aptitudinile lor, precum si activitati necalificate.

Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 15 ani, pot presta o munca potrivita cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor, numai la cererea acestora si cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, daca nu le este periclitata sanatatea.

Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 16 ani, pot presta o munca numai la cererea acestora.

Persoanele condamnate care au implinit varsta de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei pot presta o munca numai la cererea acestora.

Folosirea la munca a fiecarei persoane condamnate se face numai cu avizul medicului penitenciarului.

Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplica in mod corespunzator.

Persoana condamnata care, in timpul executarii pedepsei, a devenit incapabila de munca in urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiaza de pensie de invaliditate, in conditiile legii.

Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta insusirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesionala in cursul executarii pedepsei sunt recunoscute, in conditiile legii, de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei sau de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Este asimilata muncii prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activitati de instruire scolara si formare profesionala.

Munca prestata in cazuri speciale

Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt insarcinate, cele care au nascut in perioada detentiei si au in ingrijire copii in varsta de pana la un an, precum si minorii condamnati la pedepse privative de libertate nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnati.

Durata muncii prestate

Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pe saptamana.

Pentru persoanele prevazute in art. 58, durata zilei de munca nu poate depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca in program de 10 ore pe zi si nu mai mult de 50 de ore pe saptamana, acordandu-li-se drepturile banesti cuvenite pentru acest program de munca.

Munca in timpul noptii poate fi prestata cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte si 35 de ore pe saptamana.

Persoanele condamnate beneficiaza de cel putin o zi pe saptamana pentru odihna.

Regimul de prestare a muncii

Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate in penitenciare se realizeaza:

- in regim de prestari de servicii pentru operatorii economici, personae fizice sau persoane juridice, in interiorul ori exteriorul penitenciarului;

- in regie proprie;

- in interesul penitenciarului, pentru activitati cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului;

- in caz de calamitate.

Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari de servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesati in folosirea la munca a persoanelor condamnate.

Plata muncii prestate

Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestata :

- nu constituie venituri salariale si se impoziteaza potrivit prevederilor legale care reglementeaza impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.

- nu pot fi mai mici decat salariul minim pe economie, in raport cu programul de munca.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participa la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala primesc lunar, pe durata cursurilor, o remuneratie egala cu salariul minim pe economie.

Repartizarea veniturilor

Veniturile prevazute mai sus se incaseaza de catre administratia penitenciarului in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate si se repartizeaza dupa cum urmeaza:

- 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmand sa fie incasat, impreuna cu dobanda aferenta, in momentul punerii in libertate;

- 70% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.

In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la data primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul ce ii revin se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile.

Recuperarea pagubelor

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate raspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detentie sau la locul de munca.

Prejudiciul cauzat la locul de detentie se repara pe baza ordinului de imputare emis de catre directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.

Impotriva ordinului de imputare persoana condamnata poate face contestatie in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecatoria in circumscriptia careia este situat penitenciarul.

Persoanele condamnate nu raspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor incredintate spre folosinta sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.

ACTIVITATILE EDUCATIVE, CULTURALE, TERAPEUTICE, DE

CONSILIERE PSIHOLOGICA SI ASISTENTA SOCIALA,

INSTRUIREA SCOLARA SI FORMAREA PROFESIONALA A

PERSOANELOR CONDAMNATE LA PEDEPSE

PRIVATIVE DE LIBERTATE

Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere

psihologica si asistenta sociala

Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala se organizeaza in fiecare penitenciar si au ca scop reintegrarea sociala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.

In fiecare penitenciar functioneaza o biblioteca. Fondul de carte este asigurat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, din venituri proprii, sponsorizari si donatii.

Instruirea scolara

In penitenciare se organizeaza cursuri de scolarizare pentru ciclul primar, gimnazial si liceal.

Cursurile de scolarizare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ministerul Justitiei, cu personal didactic asigurat si salarizat de inspectoratul scolar in a carui raza teritoriala este situat penitenciarul.

In diplome nu se fac mentiuni cu privire la absolvirea cursurilor in stare de detentie.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma cursuri de invatamant universitar in forma frecventa redusa.

Cheltuielile legate de instruirea scolara sunt suportate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si Administratia Nationala a Penitenciarelor, iar in cazul cursurilor de invatamant universitar, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.

Formarea profesionala

Formarea profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeaza in functie de optiunile si aptitudinile lor, prin cursuri de calificare si recalificare, stabilite de administratia penitenciarului impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau cu structurile teritoriale ale acesteia. In certificatul de absolvire nu se fac mentiuni cu privire la desfasurarea cursurilor in stare de detentie.

Cursurile se organizeaza la unitatile care functioneaza in cadrul penitenciarelor sau la unitati stabilite in acest scop prin acorduri incheiate intre administratia penitenciarului si fiecare unitate in parte.

Cheltuielile legate de formarea profesionala sunt suportate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.

Dispozitii speciale privind minorii condamnati la pedepse

privative de libertate

Minorilor condamnati la pedepse privative de libertate li se asigura conditii pentru participarea la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala adecvate nevoilor si personalitatii lor, precum si pentru efectuarea studiilor si dobandirea unei calificari profesionale, in functie de optiunile si aptitudinile lor.

Cursurile de calificare si recalificare profesionala a minorilor condamnati la pedepse privative de libertate sunt stabilite de administratia penitenciarului impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau cu structurile teritoriale ale acesteia.

RECOMPENSE, ABATERI SI SANCTIUNI DISCIPLINARE

Recompense

Felurile recompenselor

Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o buna conduita si au dovedit staruinta in munca sau in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, li se pot acorda urmtoarele recompense:

- incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute in art. 64;

- ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;

- suplimentarea drepturilor la pachete si vizite;

- acordarea de premii constand in materiale pentru activitati ocupationale;

- permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;

(Recompensele prevazute mai sus pot fi acordate de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la propunerea sefului sectiei unde este detinuta persoana condamnata).

- permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;

- permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.

(Recompensele prevazute mai sus pot fi acordate de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate).

Permisiunea de iesire din penitenciar

Permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata in urmatoarele cazuri:

a) prezentarea persoanei condamnate in vederea ocuparii unui loc de munca dupa punerea in libertate;

b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnata;

c) mentinerea relatiilor de familie ale persoanei condamnate;

d) pregatirea reintegrarii sociale a persoanei condamnate;

e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotului/sotiei, unui

copil, printe, frate/sora sau bunic.

Permisiunea de iesire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevazute la lit. a, b, c, I, d, se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim inchis.

Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, pentru cazurile susmentionate, se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim semideschis.

Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, pentru cazurile mentionate, se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim deschis.

Permisiunea de iesire din penitenciar, pentru cazul prevazut la lit. e), poate fi acordat pe o durata de cel mult 5 zile tuturor persoanelor condamnate, indiferent de regimul de executare, daca indeplinesc conditiile legale. (art. 68 alin. 1 din lege).

Abateri si sanctiuni disciplinare

Abateri disciplinare

Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:

- prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite zone din penitenciar ori nerespectarea orei de revenire in penitenciar;

- tulburarea in orice mod a programului de munca, a programelor socio-educative care se deruleaza in penitenciar;

- procurarea sau detinerea de bani, bunuri ori de alte valori, in alte conditii decat cele prevazute de lege;

- comunicarea cu exteriorul prin mijloace de comunicare la distanta, in alte conditii decat cele prevazute de lege;

- utilizarea in alte conditii decat cele prevazute de lege a bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;

- nerespectarea oricarei obligatii care revine persoanei condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit legii, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea acestora la dispozitie potrivit art. 43, daca aceasta creeaza un pericol real pentru siguranta sau ordinea in penitenciar.

Rspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila a persoanelor condamnate.

Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administratiei penitenciare are obligatia de a sesiza organele de urmarire penala. In acest caz poate fi aplicata, in mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevazute in art. 71 din lege.

Sanctiuni disciplinare

Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:

a) avertismentul;

b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna;

c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;

d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni;

e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;

f) izolarea pentru maximum 10 zile.

Banii, bunurile sau alte valori, procurate ori detinute in alte conditii decat cele prevazute de lege, se confisca si se valorifica potrivit legii.

Aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate ingradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, dreptul la lumina si dreptul la plimbarea zilnica.

Limitele sanctiunilor disciplinare prevazute la lit. b-e se reduc la jumatate in cazul minorilor.

Sanctiunile prevazute la lit. d si e nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an, iar cea de la lit. f nu poate fi aplicata minorilor, femeilor insarcinate ori femeilor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an. Aceasta din urma, poate fi aplicata numai cu avizul medicului. Medicul penitenciarului viziteaza zilnic si ori de cate ori este necesar persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.

Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise.

Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sanctiune disciplinar.

Constatarea abaterilor disciplinare

Abaterile disciplinare se constata de catre personalul administratiei penitenciare si se consemneaza intr-un raport de incident.

Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.

Nerespectarea termenului de 24 de ore atrage raspunderea disciplinara a persoanei vinovate pentru nerespectarea termenului.

Procedura disciplinara

Procedura disciplinara se declanseaza de seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, care sesizeaza comisia de disciplina.

Comisia de disciplina este formata din directorul penitenciarului, in calitate de presedinte, adjunctul acestuia, responsabil cu aplicarea regimurilor de detinere, si un supraveghetor ales anual de ceilalti supraveghetori, in calitate de membri.

Directorul penitenciarului desemneaza, in termen de 24 de ore de la sesizarea comisiei de disciplina, o persoana din cadrul personalului penitenciarului, alta decat un supraveghetor, sa efectueze cercetarea prealabila. In termen de 5 zile, persoana desemnata prezinta comisiei de disciplina rezultatele cercetarii prealabile.

Comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.

La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de gravitatea abaterii, de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii disciplinare.

Sanctiunile disciplinare aplicate se inscriu intr-un registru special, iar dosarul disciplinar si hotrarile comisiei de disciplina se includ in dosarul individual al persoanei condamnate.

In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, sesizeaza organul de urmarire penal competent.

Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina

Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii.

Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod obligatoriu, la judecarea plangerii.

Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate:

- poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane, in vederea aflarii adevarului.

- solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 3 zile de la primirea acesteia, pronunand una dintre urmatoarele solutii:

* admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina din penitenciar;

* respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.

Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.

Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.

Plangerea formulata impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara si contestatia introdusa nu suspenda executarea sanctiunilor disciplinare, cu excepia celei prevzute in art. 71 alin. (1) lit. f).

Hotararea judecatoriei este definitiva.

LIBERAREA CONDITIONATA

Conditiile de acordare a liberarii conditionate

Persoana condamnata care este straruitoare in munca, disciplinata si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberata conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, in conditiile Codului penal.

Partea din durata pedepsei este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale.

Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:

- in cazul in care se presteaza o munca remunerata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (1) i (2), se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca, in cazul condamnatilor majori, si 3 zile executate pentru 2 zile de munca, in cazul condamnatilor minori si tineri;

- in cazul in care se presteaza o munca neremunerata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (1) i (2), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca, in cazul condamnatilor majori, si 2 zile executate pentru o zi de munca, in cazul condamnatilor minori si tineri;

- in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (3), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;

- in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (4), se considera 3 zile executate pentru 2 nopti de munca;

- in cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui semestru scolar si 15 zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;

- in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca.

Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata.

Procedura de acordare a liberarii conditionate

Liberarea conditionata se acorda potrivit procedurii prevazute in Codul de procedura penala, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cu participarea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in calitate de presedinte, propune liberarea conditionata tinand seama de fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate si de eforturile acesteia pentru reintegrarea sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, de responsabilitatile incredintate, de recompensele acordate, de sanctiunile disciplinare aplicate si de antecedentele sale penale.

Propunerea comisiei de admitere a liberarii conditionate, cuprins intr-un proces-verbal motivat, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in procesul-verbal, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere si se comunica persoanei condamnate.

In cazul in care comisia constata ca persoana condamnata nu intruneste conditiile pentru a fi liberat conditionat, in procesul-verbal intocmit fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, comisia comunica procesul-verbal persoanei condamnate si ii aduce la cunostinta acesteia, sub semntura, ca se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata.

Cand persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerand liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal intocmit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta.

In vederea solutionrii cererii de liberare conditionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.

EXECUTAREA MASURILOR PREVENTIVE PRIVATIVE DE

LIBERTATE

Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele

de arestare preventiva

Retinerea si arestarea preventiva in cursul urmaririi penale se executa in centrele de retinere si arestare preventiva, care se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, iar arestarea preventiva in cursul judecatii se executa in sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sau in centrele de arestare preventiva de pe langa penitenciare, care se organizeaza si functioneaza in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Centrele de retinere si arestare preventiva se infiinteaza prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar centrele de arestare preventiva se infiinteaza prin ordin al ministrului justitiei.

Prin ordin al ministrului administratiei si internelor se stabileste penitenciarul in a carui circumscriptie functioneaza centrele de retinere si arestare preventiva, iar prin ordin al ministrului justitiei se stabileste penitenciarul in a carui circumscriptie functioneaza centrele de arestare preventiva.

Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si a centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.

Masurile necesare pentru siguranta centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.

Executarea retinerii si a arestarii preventive

Retinerea se executa in temeiul ordonanei prin care s-a dispus retinerea, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.

Arestarea preventiva se executa in temeiul mandatului de arestare, emis potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.

Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva sau in centrele de arestare preventiva a persoanelor fata de care s-au dispus aceste masuri preventive se face pe baza ordonantei, dupa caz, a mandatului de arestare, dupa ce li se stabileste identitatea.

Centrele de retinere sau arestare preventiva si centrele de arestare preventiva sunt obligate sa asigure exercitarea drepturilor prevazute in Codul de procedura penala.

Dispozitiile privind conditiile de detentie, drepturile si obligatiile persoanelor condamnate, munca, activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, recompensare, cu exceptia permisiunii de iesire din penitenciar, si sanctiuni disciplinare se aplica in mod corespunzator, in masura in care nu contravin dispozitiilor prevazute in lege

Persoanele retinute sau arestate preventiv:

- poarta tinuta civila;

- la cererea lor, pot presta o munca sau pot desfasura activitati educative culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, in interiorul centrelor de retinere si arestare preventiva sau al centrelor de arestare preventiva, cu avizul judecatorului delegat cu executarea pedepselor.