| CATEGORII DOCUMENTE |
EFECTELE CASATORIEI
Efectele casatoriei reprezinta drepturile si obligatiile personale si patrimoniale, care iau nastere intre soti ca urmare a incheierii casatoriei.
2. Raporturile personale dintre soti
Numele sotilor
Art. 27 C. fam. prevede ca la incheierea casatoriei, viitorii soti declara ofiterului de stare civila numele pe care inteleg sa-l poarte in timpul casatoriei, avand la dispozitie doar trei posibilitati:
sa isi pastreze numele avut inainte de incheierea casatoriei;
sa aleaga ca nume de familie comun numele
unuia sau altuia dintre ei, situatie in care se va schimba numai numele unuia dintre soti;
sa aleaga ca nume comun numele lor reunite,
situatie in care se vor schimba numele ambilor soti.
Optiunea sotilor se va face in cuprinsul declaratiei de casatorie sau ulterior, dar nu mai tarziu de momentul incheierii casatoriei, printr-un inscris separat care se ataseaza la declaratia de casatorie. Daca viitorii soti nu s-au pronuntat in momentul incheierii casatoriei cu privire la nume, se prezuma ca fiecare ramane la numele avut pana atunci.
Potrivit art. 28 C. fam., o data numele comun declarat, sotii sunt obligati sa-l poarte in timpul casatoriei, schimbarea acestuia neputandu-se face decat cu consimtamantul celuilalt sot pe cale administrativa. Chiar daca sotii au avut un nume comun, schimbarea numelui de familie al unuia nu atrage si schimbarea celuilalt, insa este necesar consimtamantul celuilalt sot.
Obligatia de sprijin moral
Pornind de la idea ca la baza relatiilor de familie sta prietenia si afectiunea reciproca, prin art. 2 C. fam. s-a reglementat obligatia de sprijin moral, legiuitorul stabilind ca sotii sunt datori sa-si acorde sprijin moral unul altuia. Incalcarea acestei obligatii poate constitui o contraventie (alungarea din locuinta comuna a sotului, a sotiei sau a copiilor si a oricaror alte persoane aflate in intretinere) sau o infractiune (abandon de familie).
Obligatia de fidelitate
Sotii sunt datori ca, dupa incheierea casatoriei, sa nu intretina relatii sexuale in afara acesteia, adica sa fie fideli unul altuia. Incalcarea acestei obligatii poate constitui un motiv de divort.
Obligatia de a locui impreuna (obligatia de coabitare)
Pentru ca relatiile de familie sa capete continut si finalitate este necesar ca sotii sa locuiasca impreuna. Sotii decid de comun acord in tot ceea ce priveste casatoria, ceea ce inseamna ca ei vor putea hotari si cu privire la domiciliul pe care il vor avea.
Pentru motive temeinice, sotii pot avea, de obicei pentru perioade limitate de timp, domicilii separate: exercitarea unei profesii, necesitatea pregatirii de specialitate, ingrijirea sanatatii, faptul ca locuintele lor nu asigura norma locativa.
In lipsa unor motive temeinice, refuzul unuia dintre soti de a locui impreuna cu celalalt poate constitui motiv de divort.
Alungarea din locuinta comuna a unui sot de catre celalalt si parasirea acestuia, astfel incat sotul este supus unor suferinte fizice si morale constituie infractiunea de abandon de familie. Alungarea din locuinta comuna a sotului, a sotiei, a copiilor sau a oricaror alte persoane aflate in intretinere constituie contraventie.
Actiunea de evacuare a unuia dintre soti este admisibila numai daca acesta, prin comportarea violenta, pune in pericol grav viata si sanatatea celuilalt sot (chiar daca este coproprietar). In practica, aceasta cerere se formuleaza in cadrul actiunii de divort, iar masura este vremelnica pana la partaj cand instanta decide carui sot i se va atribui locuinta - domiciliu conjugal. In alte situatii nu este posibila evacuarea sotului pentru ca aceasta ar duce la o separatie in fapt a sotilor.
Alte raporturi personale intre soti
Luand in considerare egalitatea dintre barbat si femeie, nici unul dintre soti nu are dreptul de a exercita controlul asupra corespondentei, relatiilor sociale ale celuilalt sot, alegerii profesiei sau ocupatiei celuilalt. Casatoria nu are efect asupra cetateniei sotilor pentru ca nu se dobandeste si nici nu se pierde prin casatorie.
Capacitatea de exercitiu
Femeia de 15 sau 16 ani dobandeste, prin casatorie, capacitate deplina de exercitiu.
Legea nu prevede ce se intampla in cazul neintelegerii sotilor privind raporturile lor personale, in consecinta ei fiind cei care vor trebui sa resolze singuri aceste probleme in scopul mentinerii casatoriei. Sotii nu pot apela la instanta judecatoreasca, ci vor solutiona problemele potrivit intelepciunii lor, pentru a nu ajunge la divort.
Raporturile patrimoniale dintre soti
Obligatia sotilor de a suporta cheltuielile casniciei
Potrivit art. 29 C. fam., sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casniciei, adica in sens restrans - cheltuielile necesare pentru ducerea menajului in comun si in sens larg - cheltuielile necesare pentru cresterea, educarea si pregatirea profesionala a copiilor si pentru intretinerea sotilor.
Este admisibila actiunea introdusa de unul dintre soti pentru a obtine obligarea celuilalt sa contribuie, in masura mijoacelor pe care le are, la suportarea cheltuielilor comune ale gospodariei.
Obligatia de sprijin material
Potrivit art. 2 C. fam., sotii sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin material.
Raporturile sotilor cu privire la bunurile lor
A. Regimul matrimonial in dreptul comparat
(clasificare)
a. regimuri matrimoniale legale - stabilite prin lege;
b. regimuri matrimoniale conventionale - stabilite prin conventia sotilor (conventia matrimoniala este cea prin care viitorii soti stabilesc regimul matrimonial caruia se supun).
II. In functie de structura lor:
a. regimuri matrimoniale de separatie de bunuri;
b. regimuri matrimoniale de comunitate de bunuri;
c. regimuri matrimoniale mixte.
III. Dupa cum se pot modifica sau nu in timpul casatoriei:
a. regimuri matrimoniale modificabile;
b. regimuri matrimoniale nemodificabile.
a) Regimul matrimonial inainte de adoptarea Codului familiei din anul 1954 (regimul vechi)
Codul civil intrat in vigoare in anul 1864 consacra, in privinta raporturilor patrimoniale dintre soti, regimul separatiei de bunuri, aplicabil doar daca sotii nu s-au inteles prin conventie matrimoniala sa se supuna altui regim. Astfel, fiecare sot avea dreptul exclusiv de administrare, folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale, cu obligatia de a contribui la cheltuielile casniciei. Barbatul era obligat sa isi intretina sotia, iar ea trebuia sa contribuie la sarcinile casniciei cu a treia parte din veniturile sale.
Ca regim conventional, Codul civil reglementa regimul dotal. Dota era averea ce se aducea barbatului din partea femeii pentru a-l ajuta sa sustina sarcinile casniciei. Sotii puteau adopta chiar cu modificari regimul dotal prin conventia matrimoniala. Barbatul era uzufructuarul bunurilor dotale pe care le administra singur. Femeia putea instraina bunurile mobile dotale cu autorizatia barbatului. Bunurile imobile dotale erau inalienabile. Bunurile care nu erau constituite ca dota se numeau parafernale, femeia exercitand asupra acestora dreptul de administrare, folosinta si dispozitie.
Codul familiei intrat in vigoare la 1 februarie 1954 a scos relatiile de familie de sub incidenta Codului civil, indiferent de data casatoriei si de regimul dotal sau conventional utilizat anterior. Bunurile pe care le aveau sotii la data intrarii in vigoare a Codului familiei au devenit comune sau proprii, conform dispozitiilor lui. Casatoriilor desfacute inainte de intrarea sa in vigoare nu li se puteau aplica dispozitiile sale
b) Regimul matrimonial dupa adoptarea Codului familiei in anul 1954
(regimul actual)
1.Notiune
Regimul matrimonial reprezinta totalitatea regulilor care guverneaza raporturile dintre soti cu privire la bunurile lor si raporturile stabilite intre soti si tertele persoane cu privire la bunurile sotilor.
2. Caractere juridice:
Regimul matrimonial actual este legal (prevazut de lege), unic (legea permite doar acest regim, nu unul conventional, stabilit prin conventie matrimoniala, care sa-l inlocuiasca), obligatoriu (legea nu admite sa i se aduca nici o derogare), nemodificabil si de comunitate de bunuri.
Bunurile sotilor sunt impartite in bunuri comune si bunuri proprii. Toate bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt prezumate de lege a fi comune, potrivit art. 30 C. fam. Numai anumite categorii de bunuri, prevazute in art. 31 C. fam., sunt considerate bunuri proprii ale fiecaruia dintre soti. Pentru ca un bun sa fie considerat propriu, trebuie sa se faca dovada in acest sens.
Orice conventie intervenita fie intre soti, fie intre acestia si terti, prin care s-ar aduce atingere regimului comunitatii de bunuri a sotilor, este lovita de nulitate
Sotii pot incheia conventii cu privire la modul de administrare si de folosinta a bunurilor comune sau pot dispune impreuna doar de bunurile comune
Prin art. 1307 C. civ., sunt interzise vanzarile intre soti, pentru ca sub astfel de acte s-ar putea ascunde o donatie. Donatiile intre soti sunt revocabile, potrivit art. 937 C. civ.
In privinta relatiilor patrimoniale, sotii trebuie sa decida de comun acord, iar, in caz de neintelegere, ei se pot adresa instantei judecatoresti. Aceasta poate pronunta o hotarare prin care sa stabileasca caracterul de bunuri comune sau bunuri proprii ale sotilor.
Natura juridica a comunitatii de bunuri a sotilor:
Pentru a califica juridic comunitatea matrimoniala a sotilor, doctrina a consacrat notiunea de proprietate comuna in devalmasie, caracterizata prin faptul ca dreptul fiecaruia dintre soti asupra bunurilor lor nu e determinat prin cote-parti, ca in cazul coproprietatii de drept comun, apartinand ambilor soti in devalmasie pana la desfacerea casatoriei sau la impartirea bunurilor in timpul casatoriei. Sotii folosesc, administreaza si dispun impreuna de bunurile comune.
4. Bunurile sotilor
Notiune:
Bunurile sotilor sunt valori economice utile omului si susceptibile de apropriere sub forma drepturilor patrimoniale. Aceasta notiune cuprinde bunuri corporale, mobile si immobile, si bunuri incorporale, adica drepturi reale, principale si accesorii, si drepturi de creanta.
Categorii:
Potrivit art. 30 si 31 C. fam., s-au instituit doua categorii de bunuri legate de persoana sotilor:
a) bunuri comune ale ambilor soti;
b) bunuri proprii ale fiecaruia dintre soti.
Art. 30 C. fam. prevede: "(1) Bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor.
(2) Orice conventie contrara este nula.
(3) Calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita."
Art. 31 C. fam. prevede: "Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot:
mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;
sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;
propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.
a) Bunurile comune ale sotilor
Prezumtia de comunitate are un caracter relativ, ea constituind o scutire de dovada si poate fi rasturnata de oricare dintre soti, care ar cere, in timpul casatoriei sau la divort, constatarea ca un bun este propriu si nu comun.
Pentru determinarea bunurilor comune se folosesc trei criterii prevazute in art. 30 alin. 1 C. fam.: - bunul sa fie dobandit de soti sau de unul dintre ei; - dobandirea sa aiba loc in timpul casatoriei; - bunul sa nu faca parte din categoria bunurilor proprii enumerate de art. 31 C. fam.
1. Notiunea de dobandire
Dobandirea reprezinta obtinerea, sub prezumtia de comunitate, de catre oricare dintre soti sau impreuna, a unui drept patrimonial, real sau de creanta, in baza legii, a unui act sau fapt juridic. Vor fi bunuri comune bunurile care intra in patrimoniul sotilor prin oricare din modurile de dobandire prevazute de lege, indiferent daca au fost achizitionate de unul sau ambii soti si indiferent de natura bunurilor.
Bunurile vor fi comune daca au fost dobandite prin acte cu titlu oneros, deoarece bunurile dobandite prin mostenire, legat sau donatie sunt bunuri proprii, cu exceptia cazului in care dispunatorul a precizat ca acele bunuri vor fi comune.
Bunul inscris in cartea funciara doar pe numele unuia dintre soti sau cel cumparat doar de catre unul dintre soti este un bun comun, chiar daca doar acesta figureaza in actul de proprietate.
In notiunea de bun se includ si creantele, care sunt bunuri comune daca se dobandesc in timpul casatoriei si bunuri proprii daca se dobandesc inainte sau dupa casatorie.
2. Calitatea dobanditorului
Dobanditorul trebuie sa aiba calitatea de sot. Sunt bunuri comune cele dobandite de soti impreuna sau cele dobandite de oricare dintre soti. Se impune o precizare cu privire la timpul sau durata casatoriei: aceasta dureaza intre momentul oficierii ei si al desfacerii, al incetarii sau al desfiintarii sale.
Momentul dobandirii
Momentul dobandirii marcheaza transferul dreptului din patrimoniul unor terte persoane in cel al sotilor si aceasta data trebuie sa fie situata in timpul casatoriei pentru ca bunul sa fie comun.
Drepturile patrimoniale, reale si de creanta, se dobandesc in momentul nasterii lor in comunitatea de bunuri, chiar daca sotul intra in posesia bunului mai tarziu (drepturi reale) sau dreptul de creanta se realizeaza mai tarziu (important este momentul cand acesta devine titularul dreptului). Astfel, creantele nascute inainte de casatorie si realizate in timpul casatoriei sunt bunuri proprii, iar creantele nascute in timpul casatoriei si realizate dupa casatorie sunt bunuri comune
Bunurile dobandite in timpul casatoriei prin conventii afectate de termen sunt bunuri comune, iar cele instrainate in timpul casatoriei prin astfel de conventii nu mai sunt bunuri comune.
Bunurile dobandite in timpul casatoriei sub conditie suspensiva nu vor fi bunuri comune, decat daca se realizeaza conditia (retroactiv vor fi bunuri comune). Bunurile achizitionate in timpul casatoriei sub conditie rezolutorie sunt bunuri comune, dar daca se realizeaza conditia, bunurile nu vor mai fi comune retroactiv.
Discutii din doctrina juridica privind calificarea unor bunuri ca fiind comune sau proprii
1. Venitul din munca
Venitul din munca cuprinde salariul fiecarui sot si alte forme de venit din munca (veniturile avocatilor, pensia, bursa in strainatate), cu exceptia celor considerate a fi bunuri proprii, potrivit art. 31 lit. d C. fam.
S-au emis trei opinii in doctrina juridica:
a) venitul din munca este un bun comun al sotilor - opinia majoritara;
b) venitul din munca este un bun propriu;
c) venitul din munca este un bun de afectatiune.
Din salariu se pot dobandi atat bunuri proprii, cat si bunuri commune. Asadar, ceea ce determina caracterul bunului este destinatia sa.
2. Imobilele
Chiar daca numai unul dintre soti figureaza in actul de dobandire sau este inscris doar el in cartea funciara privind un imobil dobandit in timpul casatoriei, acel bun este comun. Sotii pot, de comun acord, sa ceara inscrierea dreptului celuilalt sot in cartea funciara
A. Constructiile efectuate de soti pe terenul unuia dintre ei
a) Daca sotul construieste cu mijloace comune pe terenul celuilalt sot, cu acordul acestuia, constructia este un bun comun. Sotul constructor are un drept de superficie, celalalt ramanand proprietar al terenului.
b) Daca un sot construieste cu mijloace comune pe terenul celuilalt sot, fara acordul lui, sotul constructor va fi de rea-credinta in sensul art. 494 C. civ., insemnand ca proprietarul terenului devine, in virtutea accesiunii, si proprietarul constructiei. Drepturile cuvenite sotului constructor vor fi bunuri comune (pretul materialelor si al muncii).
c) Daca ambii soti construiesc cu mijloace comune pe terenul unuia dintre ei, constructia va fi un bun comun, sotul neproprietar al terenului avand dreptul de folosinta a terenului.
d) Daca un sot construieste cu mijloace proprii pe terenul celuilalt sot, cu acordul acestuia, constructia este un bun propriu. Celalalt sot ramane proprietarul terenului, iar sotul constructor are dreptul de folosinta a terenului.
e) Daca un sot construieste cu mijloace proprii pe terenul celuilalt sot, fara acordul acestuia, constructia va fi a proprietarului terenului, care va plati sotului constructor de rea-credinta doar pretul materialelor si al muncii, fara a se tine cont de sporirea valorii fondului.
B. Constructii efectuate de unul dintre soti pe terenul proprietate a ambilor soti
a) Daca unul dintre soti construieste cu mijloace proprii pe terenul comun al sotilor, cu acordul celuilalt sot, constructia va fi un bun propriu al sotului constructor, care dobandeste si dreptul de folosinta asupra terenului.
b) Daca unul dintre soti construieste cu mijloace proprii, pe terenul comun al sotilor, fara consimtamantul celuilalt sot, constructia va fi a proprietarului terenului, care ii va plati sotului constructor de rea-credinta pretul materialelor si al muncii.
c) Daca unul dintre soti construieste cu mijloace proprii si comune, pe terenul comun al sotilor, cu acordul celuilalt sot, constructia va fi un bun comun, dar si un bun propriu in mod corespunzator.
C. Constructii efectuate de soti pe terenul proprietate a unei terte persoane
a) Daca sotii construiesc pe terenul unei terte persoane, fara acordul ei, constructia este a proprietarului terenului. Constructorul de rea-credinta poate fi obligat la daramarea constructiei si la eventuale despagubiri in favoarea proprietarului terenului, daca acesta nu doreste constructia.
b) Daca sotii au construit cu acordul tertului sau in baza unei prevederi legale, constructia este un bun comun al sotilor, care dobandesc dreptul de folosinta al terenului.
c) Daca sotii construiesc pe terenul unui tert, cand proprietarul terenului nu este cunoscut sau manifesta lipsa de interes pentru preluarea constructiei ridicate, se considera ca acestia au un drept de proprietate rezolubila privind constructia, adica afectat de conditie rezolutorie - manifestarea de vointa a proprietarului terenului. Daca el exercita o actiune petitorie izvorata din accesiune, raporturile dintre sotii constructori si proprietarul terenului se vor solutiona dupa cum ei au fost constructori de buna sau rea-credinta, conform art. 494 C. civ.
D. Constructiile efectuate de catre soti pe un teren atribuit in folosinta de stat
Potrivit Legii nr. 50/1991, statul poate concesiona terenuri pentru constructii, durata concesiunii corespunzand cu durata existentei constructiei. Dreptul de concesiune asupra terenului este un bun comun sau propriu, dupa cum constructia este un bun comun sau propriu.
E. Locuinte construite sau cumparate de soti cu credite acordate de stat sau de banci
Locuintele construite sau cumparate de soti in timpul casatoriei constituie un bun comun, indiferent daca contractul a fost incheiat pe numele unuia dintre soti sau pe numele ambilor soti, atat timp cat nu exista vreun temei prevazut de art. 31 C. fam. care sa justifice calificarea bunului ca fiind
a) Locuinte construite cu credite
Conform opiniei majoritare, imobilul dobandit in timpul casatoriei este un bun comun numai pentru partea corespunzatoarea sumei achitate in timpul casatoriei din totalul imprumutului acordat.
Potrivit altei opinii, dreptul de proprietate asupra locuintei construite cu credit se dobandeste pe data semnarii procesului-verbal de predare-primire a locuintei beneficiarilor, iar plata ratelor va fi luata in considerare, la o eventuala impartire a bunurilor comune, pentru determinarea cotelor ce se cuvin sotilor in functie de contributia lor la cumpararea bunului.
Intr-o alta opinie, dreptul de proprietate asupra locuintei construite cu credit se dobandeste in momentul semnarii contractului de construire a acesteia.
b) Locuintele cumparate cu credit
In cazul locuintelor cumparate cu credit, momentul dobandirii proprietatii este, potrivit unei opinii, acela al incheierii contractului de vanzare-cumparare.
Potrivit altei opinii majoritare, locuinta este un bun comun, in ce priveste avansul si ratele de imprumut achitate in timpul casatoriei, si un bun propriu al celuia caruia i se atribuie la divort, pentru restul ratelor de achitat.
F. Reparatii si imbunatatiri la constructii vechi
a) In cazul in care ambii soti efectueaza reparatii sau imbunatatiri la o constructie proprietate a unuia dintre ei, constructia ramane un bun propriu al sotului titular al dreptului de proprietate, insa sporul de valoare adus acesteia prin imbunatatiri reprezinta bun comun.
b) Daca in urma lucrarilor de imbunatatire a rezultat un bun cu totul nou, el va fi considerat in totalitate un bun comun dobandit in timpul casatoriei.
c) Daca unul dintre soti efectueaza cu mijloace proprii reparatii la constructia sa, sporul de valoare reprezinta un bun propriu.
G. Terenuri dobandite prin improprietarire
a) Daca improprietarirea s-a facut pentru merite deosebite in munca sau ca recompensa, terenul primit este un bun propriu.
b) In privinta improprietaririi conform Legii nr. 18/1991, in situatia constituirii dreptului de proprietate privata asupra terenului pentru persoane care n-au avut teren cooperativizat in trecut, terenul devine un bun comun, daca atribuirea nu s-a facut cu caracter intuitu personae.
H. Constructiile efectuate de concubini
Raporturile patrimoniale dintre concubini sunt guvernate de regulile dreptului comun, nu de cele ale dreptului familiei. Bunurile dobandite pe durata concubinajului sunt bunuri proprii ale celui care le-a achizitionat, cu exceptia cazului in care la dobandirea lor a contribuit si celalalt concubin, cand fiecare va avea o cota de proprietate proportionala cu contributia sa, care va trebui dovedita, aceasta nefiind prezumata.
a) Daca un concubin construieste pe terenul celuilalt, fara acordul acestuia, constructia este un bun al proprietarului terenului, concubinul constructor avand un drept de creanta egal cu valoarea contributiei sale.
b) Daca unul dintre concubini cumpara un imobil, la care contribuie cu bani celalalt concubin, imobilul apartine concubinului cumparator, celalalt avand un drept de creanta, potrivit contributiei sale.
c) Daca starea de concubinaj a fost urmata de casatorie, iar inainte de incheierea casatoriei, unul dintre concubini a incheiat un contract pentru constructia unui imobil, dar ratele scadente au fost platite impreuna, locuinta va fi considerata un bun comun.
d) Daca concubinii construiesc pe terenul unui tert, acesta are proprietatea contructiei prin accesiune si trebuie sa le plateasca concubinilor despagubirile conform art. 494 C. civ.
I. Dreptul de folosinta asupra locuintei rezultat dintr-un contract de inchiriere
a) Potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, dreptul locativ este dobandit de titularul contractului de inchiriere si de alte persoane care locuiesc impreuna cu titularul. Daca titularul contractului paraseste definitiv domiciliul sau moare, inchirierea continua in beneficiul altor persoane, precum sotul, descendentii sau ascendentii sau alte persoane care au locuit impreuna cu titularul un an si au fost inscrise in contract.
b) In situatia contractului de inchiriere supus dispozitiilor art. 1410 C. civ., dreptul de folosinta a locuintei este un bun comun, daca contractul s-a incheiat in timpul casatoriei, si este un bun propriu, daca contractul s-a incheiat inainte de casatorie.
Bunurile cumparate cu plata pretului in rate
Intr-o opinie majoritara, dobandirea dreptului de proprietate se determina in raport de timpul in care se platesc ratele
Potrivit altei opinii, dreptul de proprietate a bunului se dobandeste pe data incheierii contractului de vanzare-cumparare cu plata pretului in rate. Bunurile sunt proprii daca contractul s-a incheiat anterior sau ulterior casatoriei, iar faptul ca o parte din rate au fost platite in timpul casatoriei trebuie avut in vedere la stabilirea cotelor-parti.
4. Fructele si productele
Fructele provenite de la bunurile comune sunt bunuri comune, iar fructele provenite de la bunurile proprii sunt, intr-o opinie majoritara, bunuri proprii, iar, potrivit altei opinii, sunt bunuri comune. Productele bunurilor comune sunt bunuri comune, iar productele bunurilor proprii sunt bunuri proprii.
5. Castigurile realizate in timpul casatoriei la diferite sisteme de loterie
Intr-o opinie, castigurile realizate la loto in timpul casatoriei, sunt bunuri comune sau proprii, dupa cum sumele cu care s-a jucat apartin uneia sau alteia din aceste doua categorii de bunuri. Totusi, in practica este foarte greu de determinat provenienta acestor sume de regula foarte mici.
Potrivit altei opinii majoritare, castigurile realizate la loto in timpul casatoriei sunt bunuri proprii ale sotului care le-a castigat, deoarece hotaratoare este sansa de castig a unei anumite persoane.
6. Sumele economisite si depuse la banci
Potrivit unor autori, sumele depuse la banci de unul dintre soti pe numele sau in timpul casatoriei isi vor pastra natura juridica avuta in momentul depunerii, adica, dupa caz, bunuri comune sau proprii
Drepturile sotilor asupra bunurilor comune
Potrivit art. 35 C. fam., "sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele. Oricare dintre soti, exercitand singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot."
Prezumtia de mandat tacit reciproc are un caracter relativ, sotul neparticipant la actul juridic respectiv putand face dovada ca s-a opus la incheierea lui, fapt ce va duce la anularea sa. Totusi, opozitia, chiar dovedita, nu poate fi opusa tertului de buna-credinta cu care s-a contractat. Deoarece buna-credinta se prezuma, reaua-credinta a tertului va trebui dovedita de sotul care invoca nulitatea actului.
Limitele mandatului tacit reciproc:
a) limite legale
Codul familiei prevede ca actele de dispozitie cu privire la imobile nu pot fi incheiate fara consimtamantul sotului. Astfel, nici unul dintre soti nu poate instraina sau greva un teren sau o constructie fara consimtamantul expres al celuilalt sot.
b) limite conventionale
Deoarece prezumtia de mandat tacit reciproc are caracter relativ, sotii pot, de comun acord sau prin manifestare unilaterala de vointa, sa ii aduca limitari, insa nu in mod general si definitiv, ci numai determinand cu exactitate acele acte juridice care sa fie indeplinite numai cu consimtamantul lor expres.
Actiunea in revendicare:
Potrivit unei opinii, s-a considerat ca aceasta actiune este un act de conservare si poate fi promovata de unul dintre soti, daca actiunea priveste un bun mobil, poate fi introdusa numai de un sot, iar daca actiunea priveste un bun imobil, trebuie introdusa de ambii soti.
Inscrierea in Cartea Funciara:
Potrivit Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 este posibila inscrierea proprietatii comune, fara a se preciza cota-parte a fiecarui proprietar comun. Este indicat ca in actul de dobandire al imobilului sa se arate ca bunul este dobandit de ambii soti ca un bun comun, urmand a se inscrie in cartea funciara aceeasi mentiune. In lipsa ei, este suficienta mentiunea in cartea funciara,potrivit careia dobanditorul este casatorit.
Cazuri speciale de exercitare a mandatului tacit reciproc:
a) Despartirea in fapt a sotilor
Desi in literatura juridica s-a sustinut ca mandatul tacit functioneaza in aceasta perioada, in practica judiciara s-a decis ca acordul celuilat nu poate fi presupus, ci trebuie dovedit.
b) Disparitia unui sottsau punerea sub interdictie a unui sot
Pentru actele incheiate in aceasta perioada functioneaza mandatul tacit reciproc.
c) Rectificarea datei mortii sau anularea hotararii declarative de moarte
Intrucat data mortii stabilita printr-o hotarare judecatoreasca poate fi rectificata, persoana care a incheiat actul avea initial calitatea de persoana casatorita, iar ulterior ea apare ca persoana necasatorita. Actele de dispozitie privind bunurile care la acea data apareau ca bunuri comune vor fi considerate ca valabile.
Daca, ulterior ramanerii definitive a hotararii judecatoresti declarative de moarte, se constata ca persoana declarata moarta este in viata, persoana care a incheiat actul aparea ca o persoana necasatorita, iar ulterior ea are calitatea de persoana casatorita. Actele incheiate cu privire la bunurile comune urmeaza sa fie anulate, daca era necesar consimtamantul celuilat sot, insa actele incheiate cu tertii de buna-credinta raman valabile.
Sanctiuni aplicabile pentru actele incheiate cu incalcarea dispozitiilor art. 35 C. fam.:
Potrivit opiniei majoritare, sanctiunea aplicabila actelor de instrainare sau de grevare privind bunurile imobile fara consimtamantul expres al celuilalt sot este nulitatea absoluta. Sotul vinovat poate fi acuzat de furt sau de abuz de incredere.
Datoriile comune ale sotilor
Potrivit art. 32-34 C. fam., legea prezuma ca datoriile sotilor sunt proprii, daca nu fac parte din categoria celor comune limitativ determinate. Asadar, cu exceptia datoriilor prevazute de art. 32 C. fam., alte datorii ale sotilor sunt proprii.
Conform art. 32 C. fam., "sotii raspund cu bunurile comune pentru:
a) cheltuielile facute cu administrarea oricaruia din bunurile comune;
b) obligatiile ce au contractat impreuna;
c) obligatiile contractate de fiecare dintre soti
pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casatoriei;
d) repararea prejudiciului cauzat prin insusirea de
catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica, daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor.
Regimul juridic al datoriilor comune ale sotilor (art. 33 si 34 C. fam.):
Prin dispozitii imperative ale Codului Familiei s-a stabilit:
- bunurile comune pot fi urmarite doar de creditorii comuni ai sotilor. Acestia pot urmari si bunurile proprii ale sotilor, numai daca bunurile comune nu sunt indestulatoare pentru satisfacerea creantelor lor;
- bunurile proprii pot fi urmarite doar de creditorii personali. Totusi, daca acestea sunt insuficiente, ei pot cere impartirea bunurilor comune, in proportia necesara pentru acoperirea creantei lor.
Contributia sotilor la datoriile comune in timpul casatoriei trebuie sa fie egala. Cu ocazia impartirii bunurilor comune se va stabili si contributia la datoriile comune, proportional cu partea din comunitate cuvenita fiecarui sot.
Analiza datoriilor comune ale sotilor (art. 32 C. fam.):
a)Cheltuielile cu administrarea bunurilor comune sunt facute pentru conservarea, intretinerea si repararea bunurilor comune.
b) Obligatiile contractate de soti impreuna sunt cele asumate concomitent prin acelasi act juridic sau prin acte juridice succesive.
c) Obligatii contractate de fiecare dintre soti pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casatoriei, nu cele care depasesc nivelul de trai al sotilor (ex.: procurarea de alimente, obiecte casnice, medicamente sau obiecte de uz personal, plata impozitelor si taxelor).
d) Obligatia de a repara prejudiciul cauzat prin insusirea de catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica, daca bunurile comune au inregistrat o sporire. Sotul care a savarsit fapta raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat cu partea sa din bunurile comune, care i-ar reveni in caz de impartire a bunurilor, si in subsidiar cu bunurile sale personale.
Aspecte patrimoniale in dreptul familiei derivand din Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale
Sotii pot fi asociati sau actionari in orice tip de societate comerciala. Potrivit art. 65 din Legea nr. 31/1990, bunurile constituite ca aport in natura la capitalul social al societatii comerciale devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei la Registrul Comertului.
In literatura juridica s-a pus intrebarea daca sotii pot contribui la constituirea sau la majorarea capitalului social al unei societati comerciale, avand in vedere ca acest act juridic este unul de dispozitie:
- daca ambii soti participa cu bunuri comune la capitalul social al unei societati comerciale, aceasta participare este valabila. Beneficiile obtinute din activitatea comerciala si cota-parte ce revine sotilor asociati in cazul excluderii, al retragerii din societate ori in cazul dizolvarii societatii vor fi comune.
- daca numai unul dintre soti participa la constituirea capitalului social al unei societati cu bunuri comune, solutia difera dupa cum bunul comun este mobil sau imobil
Problema raspunderii sotilor asociati pentru
datoriile societatii se ridica doar in cazul societatilor de persoane (S.N.C.,
S.C.S., S.C.A.), deoarece in societatile de capitaluri
(
- daca ambii soti au calitatea de asociati intr-o societate in nume colectiv sau comanditati intr-o societate in comandita simpla sau pe actiuni, ei raspund nelimitat si solidar, in cazul in care patrimoniul societatii este neindestulator pentru acoperirea datoriilor societatii, atat cu bunurile comune, cat si cu cele proprii;
- daca numai unul dintre soti este asociat intr-o astfel de societate, chiar daca a adus la capitalul social un bun comun, raspunderea sa va fi personala. Creditorii vor urmari patrimoniul social, apoi bunurile proprii ale sotului asociat, iar daca sunt insuficiente, ei vor putea cere, pe calea actiunii oblice, impartirea bunurilor comune, pentru a se indestula din partea ce revine sotului asociat.
Impartirea bunurilor comune ale sotilor
Potrivit art. 36 C. fam., "la desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti, potrivit invoielii acestora. Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta de judecata.
Asadar, regula este ca bunurile comune ale sotilor se impart ca urmare a desfacerii sau incetarii casatoriei, iar exceptia este ca ele se pot imparti, pentru motive temeinice, si in timpul casatoriei.
A) Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei
Aceasta impartire are caracter de exceptie, putandu-se face la cerere unuia dintre soti sau a creditorilor personali ai sotilor, insa numai pentru motive temeinice, de natura a prejudicia interesele unuia sau ale altuia dintre soti sau ale tertilor.
1. Impartirea ceruta de unul dintre soti
In practica, au fost considerate motive temeinice pentru un astfel de partaj urmatoarele:
impiedicarea, dupa despartirea in fapt, a unui sot de
catre celalalt de a participa la folosirea sau la administrarea bunurilor comune;
in timpul despartirii in fapt, unul dintre soti
instraineaza sau distruge bunurile comune ramase in posesia sa sau le ascunde cu intentia de a si le insusi;
sume de bani ce constituie bun comun sunt depuse
la banca pe numele unuia dintre soti, care-l impiedica pe celalalt sa le foloseasca pentru nevoile casniciei;
dupa despartirea in fapt, prin alungarea de la
domiciliu a sotiei, sotul traieste in concubinaj cu o alta femeie in casa construita sau achizitionata in timpul casatoriei;
folosirea, dupa despartirea in fapt, instrainarea sau
degradarea bunurilor comune de catre unul din soti;
Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei se poate face numai prin hotarare judecatoreasca, conventia sotilor in aceasta privinta fiind inadmisibila si lovita de nulitate absoluta.
La efectuarea partajului bunurilor comune se va lua in calcul valoarea bunurilor de la data introducerii actiunii in instanta, tinandu-se seama de pretul de circulatie al bunurilor stabilit printr-o expertiza de specialitate.
2. Impartirea ceruta de creditorii personali ai unuia dintre soti
Creditorii personali ai unuia dintre soti vor putea cere impartirea bunurilor comune numai in masura necesara acoperirii creantei lor, ei fiind in acelasi timp obligati sa urmareasca, in prealabil, bunurile proprii ale sotului debitor, ordinea instituita de lege fiind imperativa.
Impartirea bunurilor comune se poate face numai prin hotarare judecatoreasca, iar actiunea in justitie trebuie indreptata impotriva ambilor soti, pentru ca hotararea sa fie opozabila.
Precizari privind confiscarea unor bunuri determinate sau a unei cote-parti dintr-un bun comun al sotilor
Pedeapsa confiscarii are efecte asupra partii din masa bunurilor comune ce apartine sotului condamnat, statul substituindu-se acestuia si devenind astfel proprietar comun cu celalalt sot.
B) Impartirea bunurilor comune la desfacerea casatoriei
La desfacerea casatoriei, bunurile comune se pot imparti prin invoiala sotilor, iar daca acestia nu se inteleg, va hotari instanta de judecata prin hotararea de divort sau printr-o hotarare distincta, daca impartirea s-a cerut printr-o actiune separata sau daca instanta a disjuns actiunea de divort de cea de partaj. Potrivit opiniei majoritare, invoiala sotilor poate avea loc dupa introducerea actiunii de divort.
Stabilirea cotei cuvenite fiecarui sot:
Deoarece Codul familiei nu prevede nici un criteriu pentru stabilirea cotei cuvenite fiecarui sot, in practica s-a folosit drept criteriu contributia efectiva a fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune,
Instanta va tine seama de faptul ca un sot a distrus o parte din bunurile comune si de faptul ca unele bunuri au ramas ii folosinta exclusiva a unuia dintre soti.
Importanta este contributia fiecarui sot la dobandirea tuturor bunurilor comune, nu a fiecarui bun in parte, luandu-se in considerare inegalitatea veniturilor si faptul ca unul din soti a platit ratele unor bunuri achizitionate.
Procedura impartirii bunurilor comune:
Dreptul la actiunea in impartirea bunurilor comune nu se prescrie. Instanta competenta este judecatoria, indiferent de valoarea masei partajabile si indiferent daca impartirea bunurilor comune se solicita concomitent cu actiunea principala de desfacere a casatoriei sau separat.
In cursul procesului de impartire a bunurilor comune, instanta poate lua masuri de conservare a acestora, daca exista pericolul de instrainare sau deteriorare ori daca unul dintre soti il impiedica pe celalalt sa beneficieze de veniturile produse de ele. Astfel, se poate institui sechestru judiciar sau se pot inventaria bunurile comune prin procedura ordonantei presedintiale.
Daca sunt necesare operatii de masurare si de evaluare pentru formarea loturilor ce se cuvin fostilor soti, instanta poate pronunta o incheiere prin care stabileste calitatea de copartasi a sotilor, cotele ce li se cuvin, bunurile supuse impartelii si creantele pe care codevalmasii le au unii fata de ceilalti.
Instanta va trece apoi la formarea si atribuirea loturilor sau la vanzarea bunurilor prin buna-invoiala sau la licitatie publica, daca impartirea in natura nu este posibila. In practica s-a hotarat ca la formarea si compunerea loturilor sa se dea fiecarei parti, pe cat posibil, acelasi fel de bunuri si, doar in caz de inegalitate a loturilor in natura, se va proceda la compensarea in bani. Nu se va alege varianta compensarii in bani si a atribuirii tuturor bunurilor numai unei parti, deoarece aceasta se poate face prin o tranzactie intre soti.
Atunci cand formeaza loturile, instanta trebuie sa tina seama de acordul partilor, marimea cotelor, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unul dintre codevalmasi, inainte de a se cere imparteala, a facut constructii sau imbunatatiri cu acordul celuilalt.
Cand va hotari cui ii va reveni locuinta construita impreuna, instanta va tine seama de interesele copiilor minori si de posibilitatea fiecarui sot de a-si asigura o alta locuinta, indiferent daca constructia este realizata pe terenul proprietatea exclusiva a unuia dintre ei.
Efectele hotararii de impartire:
Dupa ramanerea definitiva a hotararii de partaj, bunurile comune devin bunuri proprii, potrivit cotelor stabilite de instanta. In general, hotararea de partaj are caracter declarativ, fiecare coproprietar fiind considerat proprietar exclusiv al bunurilor atribuite de la data dobandirii lor si ca niciodata nu a fost proprietar asupra celorlalte bunuri, potrivit art. 786 C. civ. Insa, in cazul sotilor, efectul hotararii de impartire retroactiveaza numai pana la data desfacerii sau a incetarii casatoriei, moment pana la care regimul juridic al bunurilor a fost acela al devalmasiei si numai dupa aceasta data, pe cote-parti.
Cat priveste momentul incetarii comunitatii de bunuri a sotilor, conform opiniei majoritare, codevalmasia sotilor se mentine si dupa desfacerea casatoriei, pana in momentul impartirii bunurilor comune, dar administrarea, folosinta si dispozitia bunurilor comune se va exercita in conditiile dreptului civil, nu ale dreptului familiei. S-a propus ca proprietatea fostilor soti asupra bunurilor comune sa fie denumita "proprietate comuna de tranzitie intre proprietatea comuna in devalmasie si proprietatea comuna pe cote-parti" sau "comunitate postmatrimoniala de bunuri".
C) Impartirea bunurilor comune in cazul incetarii casatoriei
In aceasta situatie se determina intai cota care se cuvine sotului supravietuitor din masa bunurilor comune si apoi se determina cota lui in calitate de mostenitor.
Daca moartea unuia dintre soti a fost declarata pe cale judecatoreasca, data mortii este cea stabilita in hotarare. O data cu ramanerea definitiva a hotararii, retroactiv (pana la data mortii) bunurile isi pierd caracterul de bunuri comune, devenind bunuri proprii. Bunurile dobandite de sotul in viata stau sub prezumtia de comunitate pana la ramanerea definitiva a hotararii.
Daca data mortii este rectificata ulterior, se va schimba calitatea de bun comun in bun propriu sau invers. In situatia in care cel declarat mort reapare, casatoria va fi considerata existenta pe toata durata disparitiei sale. Asadar, se va aplica pentru aceasta perioada, regimul comunitatii matrimoniale, cu exceptia drepturilor dobandite cu titlu oneros de tertii de buna-credinta. In cazul in care sotul supravietuitor s-a recasatorit, iar cel declarat mort reapare, casatoria noua este valabila, iar casatoria anterioara se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii. Astfel, incetarea raporturilor patrimoniale intre fostii soti se raporteaza la data incheierii noii casatorii.
D) Impartirea bunurilor comune in cazul desfiintarii casatoriei
Avand in vedere ca o casatorie nula sau anulata se considera ca nu a existat niciodata, bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt supuse dreptului comun, ca si in cazul concubinilor, nu potrivit dispozitiilor Codului familiei
Totusi, actele juridice de conservare, de administrare sau de dispozitie incheiate cu terte persoane de buna-credinta sunt valabile.
In cazul sotului de buna-credinta la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata, aceasta pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabila, pana la data cand hotararea instantei ramane definitiva. Impartirea bunurilor comune se va face, in acest caz, potrivit dispozitiilor referitoare la divort.
b) Bunurile proprii ale sotilor
Art. 31 C. fam. stabileste sase categorii de bunuri proprii ale fiecaruia dintre soti, folosind criterii precum data dobandirii lor, legatura cu persoana sotului, subrogatia reala si afectatiunea bunului. Enumerarea categoriilor de bunuri proprii este limitativa pe verticala, insa nu pe orizontala, in cadrul fiecarei categorii existand posibilitatea extinderii sau restrangerii sferei bunurilor.
Categorii de bunuri proprii:
1. Bunuri dobandite inainte de casatorie
Bunurile dobandite inainte de casatorie sau dupa desfacerea ori incetarea casatoriei sunt bunuri proprii.
2. Bunuri dobandite prin mostenire, legat sau donatie
Motivul includerii de legiuitor a acestor bunuri in categoria bunurilor proprii este caracterul intuitu personae al donatiei si legatura de rudenie sau casatorie in cazul mostenirii legale ori testamentare.
Ca o exceptie, bunurile vor fi comune, daca dispunatorul prevede acest lucru. Darurile de nunta sunt bunuri comune ale sotilor.
Bunuri de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei
Bunurile de uz personal trebuie sa fie dobandite de unul dintre soti, cu destinatie de uz personal si sa fie efectiv folosit de acesta. Bunul va fi propriu daca a fost procurat cu mijloace comune, celalalt sot avand un drept de creanta. Bunul unui sot folosit de celalalt sot ramane un bun propriu al primului. In literatura s-a aratat ca obiectele de lux, datorita valorii mari (ex: bijuteriile foarte scumpe) sunt bunuri comune, nu proprii.
Bunurile destinate exercitarii profesiei sunt cele folosite in profesia unuia dintre soti, precum uneltele pentru indeplinirea unei meserii, intrumentele muzicale, biblioteca de specialitate, atelierul de pictura sau sculptura. Daca sotii au aceeasi profesie, bunurile nu sunt comune, ci proprii sub forma coproprietatii in cote-parti egale. Oricare dintre soti poate dovedi ca are o cota mai mare, in functie de contributia sa la achizitionarea lor.
4. Bunurile dobandite ca premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri
Aceste bunuri sunt proprii datorita caracterului exceptional al muncii care le-a creat si care presupune un efort deosebit si calitati intelectuale aparte. In cazul premiilor si recompenselor, este vorba despre acelea pentru merite deosebite, nu de premiile din cadrul sistemului de salarizare. In ce priveste manuscrisele stiintifice sau literare, schitele, proiectele artistice si proiectele de inventii, este vorba despre lucruri materiale in care s-a concretizat opera, nu despre sumele dobandite pentru realizarea ei, care constituie un bun comun.
5. Indemnitatea de asigurare si despagubirea pentru pagubele pricinuite persoanei
Sumele de bani incasate ca urmare a asigurarii sunt bunuri proprii, fiind destinate sa acopere pagube exclusiv personale, sa refaca capacitatea de munca sau sa asigure existenta persoanelor care nu mai sunt capabile de a munci. La fel sunt considerate si despagubirile cuvenite sotului care a suferit un delict civil.
6. Valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare
Prin aceasta dispozitie se aplica subrogatia reala cu titlu universal la celelate categorii de bunuri enumerate.
Dovada bunurilor proprii:
Calitatea de bun comun nu trebuie dovedita, ea fiind prezumata. Daca unul dintre soti sustine ca un bun este propriu, trebuie sa faca dovada in acest sens, prin orice mijloc de proba, potrivit regulilor dreptului familiei, nu cele de drept comun.
In ce priveste libertatea deplina in materie de proba a bunurilor proprii, au existat mai multe opinii:
proba bunurilor proprii se poate face nu numai prin inscrisuri, dar si prin martori si
prezumtii, indiferent de valoarea actului juridic, chiar impotriva si peste cuprinsul unui inscris, inlaturandu-se astfel regulile impuse de art. 1191 C. civ.;
in cazul in care calitatea de bun propriu izvoraste din acte juridice solemne, dovada nu se poate face decat cu inscrisul intocmit conform legii;
se pot folosi orice mijloace de proba numai cand nu s-au intocmit inscrisurile cerute
de lege ad probationem, iar daca astfel de inscrisuri au fost intocmite, dovada prin martori sau prezumtii nu este admisibila nici impotriva, nici peste cuprinsul inscrisului.
Tertele persoane, in raporturile dintre ele si in raporturile lor cu sotii, pot face dovada calitatii de bun propriu prin orice mijloc de proba.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2371
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
