Efectele contractului fata de terti

Efectele contractului fata de terti: enuntarea principiului relativitatii efectelor

contractului si justificarea lui; domeniul de aplicare a acestui principiu (determinarea notiunii de parti, terti si succesori in drepturi ai partilor-avanzi cauza; efectele contractului fata de succesorii partilor); opozabilitatea contractului fata de terti, corelatia dintre relativitatea efectelor contractului si opozabilitatea lui (necesitatea distinctiei intre relativitatea efectelor contractului si opozabilitatea lui fata de terti, notiunea de opozabilitate a contractului in sens larg al cuvantului; opozabilitatea contractului fata de tertii propriu-zisi; importanta distinctiei intre relativitatea efectelor contractului si opozabilitatea lui fata de terti).

Principiul relativitatii efectelor contractului poate fi definit ca regula potrivit careia contractul produce efecte numai fata de partile contractante, el neputand sa profite sau sa dauneze altor persoane.

Acest principiu este instituit prin art. 973 Cod civil, conform caruia "conventiile n-au efect decat intre partile contractante".

Principiul relativitatii efectelor contractului se traduce in ideea ca un contract nu poate sa dea nastere la obligatii si obligatii decat in in sarcina partilor contractante. Insa aceasta nu inseamna ca un contract poate fi ignorat de tertele persoane.

In acest context contractul privit ca realitate sociala este opozabil fata de oricine chiar si fata de cei care nu au participat la el adica fata de terti.

Exemple:

invocarea contractului fata de tert, ca titlu de dobandire a unui drept real sau de creanta,

invocarea contractului ca just titlu, pentru a beneficia de efectele uzucapiunii scurte.

contractul poate constitui un just temei pentru justificarea maririi patrimoniului unei persoane.

In unele cazuri, opozabilitatea fata de terti a contractului este conditionata de o anumita publicitate.

Alteori, opozabilitatea unui contract poate fi conditionata de existenta unei date certe pe inscrisul sub semnatura privata.

In raporturile dintre parti contractul este luat in considerare ca act juridic reprezentand manifestarea de vointa a partilor contractante iar din punctul de vedere al tertilor, contractul nu mai este luat in considerare in calitatea sa de act juridic, ci apare ca un simplu fapt juridic.

Domeniul de aplicatie a principiului relativitatii efectelor contractului. Parti, terti, categorii intermediare.

Partile sunt persoane fizice sau juridice care au incheiat, direct sau prin reprezentare, contractul.

Tertii - penitus extranei - sunt persoanele straine de contract, care nu au participat, nici direct si nici prin reprezentare, la incheierea contractului.

Categoria intermediarilor- avanzi-cauza - sau succesori ai partilor.

Succesorii, desi prin neparticiparea la incheierea contractului ei amintesc de terti, datorita raporturilor in care se afla cu partile, ei primesc efectele contractului ca si cand ar fi parti ale acestuia.

Succesorii pot fi:

succesori universali si succesori cu titlu universal;

succesori cu titlu particular;

creditorii chirografari ai partilor.

1.Succesorii univesali cu titlu univesal sunt acele persoane care au dobandit, in tot sau in parte, patrimoniul - privit ca universalitate de drepturi si de obligatii - al uneia dintre partile contractante.

Acestia primesc toate drepturile si obligatiile ce au apartinut partilor , deci isi insusesc toate efectele contractelor pe care le-au incheiat partile, cu exceptia contractelor intuitu personae, ale caror efecte nu se pot transmite de la partile contractante ca fiind intransmisibile catre succesori.

2.Succesorii cu titlu particular sunt acele persoane care dobandesc un drept anumit, un drept care este privit in mod de sine statator, si nu ca parte componenta a unui patrimoniu. Succesorul cu titlu particular nu va fi tinut de obligatiile si nu va profita de drepturile pe care cel care i-a transmis un anumit drept- autorul - le-a dobandit prin contracte incheiate cu alte persoane, fara nici o legatura cu dreptul transmis catre succesor. Fata de aceste obligatii si drepturi, succesorul cu titlu particular are calitatea de tert desavarsit.

Problema se pune numai in privinta efectelor contractelor incheiate de autor cu alte persoane, efecte care au legatura, sunt conexe cu dreptul transmis catre succesorul cu titlu particular.

Situatia drepturilor dobandite de autor prin contract anterior transmiterii si care au legatura cu dreptul transmis catre succesorul cu titlu particular.

Situatia obligatiilor asumate de autor prin contract anterior transmiterii si care au legatura cu dreptul transmis catre succesorul cu titlu particular.

3.Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu se bucura de o garantie reala, au o pozitie speciala, care ai deosebeste, atat de succesorii universali sau cu titlu universal, cat si de succesorii cu titlu particular.

Art.1718.civ patrimoniul debitorului constituie garantia pentru satisfacerea creantei. Toate miscarile din patrimoniul debitorului sunt opozabile creditorului chirografar care va putea sa urmareasca acele bunuri ce se afla in patrimoniu la data cand creanta a devenit exigibila.