Exigentele psihologiei judiciare fata de actul de justitie

Exigentele psihologiei judiciare fata de actul de justitie

Infaptuirea actului de dreptate, in efortul ecforarii realitatii infractionale sub aspectul sau material obiectiv(fapta), se adreseaza nu unor concepte abstracte, ci unor realitati concrete, aflate prin excelenta pe terenul psihologiei judiciare : " persoana faptuitorului din perspectiva laturii sale obiective - vinovatia".

Din aceasta perspectiva, psihologia judiciara impune o serie de exigente fara indeplinirea carora actul de justitie ramane un exercitiu steril,tehnicist,lipsit de credibilitate si forta, erodat continuu de propria-i eficienta si cazand in desuetitudine.

Magistratul mileniului trei, motivat de simtul datoriei dusa pana la capat, nu poate fi decat un jurist competent si, totodata, un fin psiholog.

In generozitatea sa ca stiinta si practica , psihologia judiciara se adreseaza tuturor categoriilor de specialisti care participa la infaptuirea justitiei si ale caror hotarari produc un impact asupra destinului oamenilor aflati sub incidenta legii.

Impactul psihologiei judiciare asupra demersului actului de dreptate este resimtit pe mai multe directii majore :

a). Pe de o parte , il ajuta pe magistrat la intelegerea aprofundata si nuantata a individului uman(autor,victima,martor etc.,),participant al dramei judiciare si, pe de alta parte, ii ofera un ajutor imediat, avertizandu-l asupra propriilor sale limite caracterial-psihologice si atitudinal-aptitudinale, exersandu-i autocontrolul si oferindu-i, totodata, acele strategii tehnice si mijloace c u ajutorul carora aceste limite pot fi depasite ;

b).De asemenea, face ca magistratul sa inteleaga omul in complexitatea lui, prin sublinierea faptului ca in viata psihica aplicarea legilor cauzalitatii mecanice este o eroare, comportamentul uman atat cel conformist, cit si cel deviant - in lumina stiintei actuale- neputand fi inteles decat in termeni probabilistici subordonati teoriei sistemelor in viziunea psihocibernetica;

c).Avand deci de judecat omul, magistratul trebuie sa-l priveasca din perspectiva persoanei, care in mod obisnuit actioneaza rational, de multe ori automat, nu o data insa si irational, justitia in evolutia ei tinzand prin interventie preventiv-ofensiva eficace sa reduca si sa ingradeasca din ce in ce mai mult potentialul de irationalitate criminogena a fiintei umane.

d)Psihologia judiciara ii atrage magistratului atentia asupra faptului ca:

- a intelege persoana umana inseamna a recunoaste inegalitatea inzestrarii native a indivizilor, recunoscind faptul ca inca din codificarea genetica, oamenii nu sunt cu totii la fel de permeabili

actului de educatie si invatare (interiorizare si conformare a normei juridice) - limite individuale :

intelegerea omului trebuie sa insemne si recunoasterea inegalitatii si a neomogenitatii mediilor sociale de provenienta, medii care au virtutea de a exercita presiuni diferite, cantitative si calitative, asupra tipurilor individuale cu necesitati psihologice si motivatii diferite pentru fiecare caz in parte ;

- intelegerea omului inseamna si faptul ca prin inzestrarea nativa si prin valorificarea sau nevalorificarea potentialelor educationale, fiecare individ are o anumita rezistenta fata de tentatii, ceea ce trece dincolo de aceste limite, constituind volen-nolens, macar partial, o culpabilitate tacita a societatii.

- intelegerea omului inseamna si cunoasterea faptului ca la omul normal mintal, atitudinile antisociale sunt, in general, reversibile.

e).Interpretand conduitele umane in raporturile interpersonale specifice actului de justitie, magistratul este inarmat cu informatiile referitoare la legitatile psihologice vizand cunoasterea cat mai exacta a personalitatii si sensibilitatii umane, a actului senzorio-perceptiv, a reprezentarilor memoriei, capacitatilor mintal cognitive si a potentialului afectiv-emotional exercitandu-si competentele la nivelul exigentelor actuale fara a fi pandit tot timpul de riscul unor inadmisibile erori.

f). In final, dobandind solide cunostinte de psihologie , magistratul implicat in actul de dreptate, mai ales in cazurile complexe,grave, va sti cand si cum sa apeleze la serviciile cabinetelor de psihologie judiciara si a specialistilor psihologi, din ce in ce mai prezenti in criminalistica moderna, in vederea valorificarii unor rapoarte de expertiza sau constatari tehnico-stiintifice specifice psihologiei judiciare.