METODICA CERCETARII INFRACTIUNILOR DE CORUPTIE

a) Activitatea ilicita desfasurata

in ce consta fapta savarsita. Modalitatile faptice de infaptuire a continutului infractional.

Metode si mijloace prin care s-a realizat inmanarea (darea) folosului necuvenit.

Urmarile faptelor. Consecintele de ordin economic sau de alta natura.

b) Persoanele implicate. Calitatea si contributia fiecaruia la comiterea faptelor.

Calitatea de fuctioanr public.

Atributiunile de serviciu ale acestora, in conformitate cu normele

legale ce reglementeaza activitatea in domeniul sau sectorul in care

s-au comis faptele ilicite.

Daca persoanele in cauza indeplinesc vreo calitate speciala din cele

mentionate expres in art. 1 din Legea 78/2000:

persoane care exercita o functie publica;

persoane care exercita atributiuni de control;

persoane care acorda asistenta specializata institutiilor, autoritatilor publice, regilor autonome, etc;

persoane care detin functie de conducere in partid, formatiuni politice, sindicat, asociatii, org. patronale, etc.

c) Banii, bunurile, valorile, foloasele necuvenite care mi facut obiectul material al infractiunii:

provenienta, destinatia acestora; posibilitatile de recuperare.

in cazul in care se gasesc se confisca, iar daca nu .inculpatul va fi obligat la plata contravalorii acestora.

d) Scopul urmarit prin comiterea faptelor.

Este prevazut expres de lege: obtinerea pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Legatura de cauzalitate intre activitatea ilicita, urmari si scopul vizat.

e) Modul de sesizare. Daca a existat vreun denunt prealabil sesizarii:

Modul in care denuntul a fost facut si daca acesta poate constitui cauza de nepedepsire (in sensul art. 255 alin. 2 C. Pen.),

f) Alte imprejurari legate de comiterea faptelor:

Data, ora, timpul, succesiunea comiterii faptelor; Locul intelegerii si al inmanatii folosului ori unde s-a desfasurat, in tot sau in parte, activitatea ilicita;

Persoanele care au suferit vatamari ca urmare a faptelor comise, natura acestora, pagubele suferite, cuantumul acestora, in patrimoniul cui se localizeaza, etc.

Elementele probatiunii, dificultati' in constatarea si cercetarea faptelor, relatii inter-umane s.a.m.d.

g) Masurile ce se impun pentru anularea efectelor actelor intocmite in conditiile unor fapte de coruptie, restabilirea situatiei anterioare. h) Existenta concursului de infractiuni si posibilitatile de extindere a cercetarilor cu privire la alte fapte si faptuitori, asupra intregii activitati infractionale.

i) Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau inlesnit comiterea faptelor si masurile de prevenire ce se desprind din analiza acestora.

Asupra acestei probleme se va reveni pe parcursul expunerii, indeosebi la capitolul consacrat masurilor de combatere a fenomenului, prevazute si in programul Guvernului.

1. Problemele pe care trebuie sa le lamureasca ancheta in raport cu modalitatile faptice de comitere a infractiunilor de coruptie si a celorlalte fapte asimilate sau in legatura directa cu infractiunile de coruptie

a) Activitatea ilicita desfasurata

In ce consta fapta savarsita. Modalitatile faptice de infaptuire a continutului infractional.

Metode si mijloace prin care s-a realizat inmanarea (darea) folosului necuvenit.

Urmarile faptelor. Consecintele de ordin economic sau de alta natura.

b) Persoanele implicate. Calitatea si contributia fiecaruia la comiterea faptelor.

Calitatea de functionar public.

Atributiunile de serviciu ale acestora, in conformitate cu normele legale ce reglementeaza activitatea in domeniul sau sectorul in care s-au comis faptele ilicite.

Daca persoanele in cauza indeplinesc vreo calitate speciala din cele mentionate expres in art. 1 din Legea 78/2000:

persoane care exercita o functie publica;

persoane care exercita atributiuni de control;

persoane care acorda asistenta specializata institutiilor, autoritatilor publice, regilor autonome, etc;

persoane care detin functie de conducere in partid, formatiuni politice, sindicat, asociatii, org. patronale etc.

c) Banii, bunurile, valorile, foloasele necuvenite care mi facut obiectul material al infractiunii:

provenienta, destinatia acestora; posibilitatile de recuperare.

In cazul in care se gasesc se confisca, iar daca nu .inculpatul va fi obligat la plata contravalorii acestora.

d) Scopul urmarit prin comiterea faptelor.

Este prevazut expres de lege: obtinerea pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Legatura de cauzalitate intre activitatea ilicita, urmari si scopul vizat.

e) Modul de sesizare. Daca a existat vreun denunt prealabil sesizarii:

Modul in care denuntul a fost facut si daca acesta poate constitui cauza de nepedepsire (in sensul art. 255 alin. 2 C. Pen.),

f)   Alte imprejurari legate de comiterea faptelor:

Data, ora, timpul, succesiunea comiterii faptelor; Locul intelegerii si al inmanatii folosului ori unde s-a desfasurat, in tot sau in parte, activitatea ilicita;

Persoanele care au suferit vatamari ca urmare a faptelor comise, natura acestora, pagubele suferite, cuantumul acestora, in patrimoniul cui se localizeaza, etc.

Elementele probatiunii, dificultati' in constatarea si cercetarea faptelor, relatii inter-umane s.a.m.d.

g) Masurile ce se impun pentru anularea efectelor actelor intocmite in conditiile unor fapte de coruptie, restabilirea situatiei anterioare.

h) Existenta concursului de infractiuni si posibilitatile de extindere a cercetarilor cu privire la alte fapte si faptuitori, asupra intregii activitati infractionale.

i) Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau inlesnit comiterea faptelor si masurile de prevenire ce se desprind din analiza acestora.

Asupra acestei probleme se va reveni pe parcursul expunerii, indeosebi la capitolul consacrat masurilor de combatere a fenomenului, prevazute si in programul Guvernului.

2. Elementele de noutate privind problemele pe care le ridica cercetarea faptelor de coruptie

a) Aspecte generale privind incriminarea coruptiei rezultate din Legea 78/2000.

Legea 78/2000 defineste pentru prima data faptele de coruptie ca fiind cele prev. in art. 254-257 C. Pen. precum si infractiunile prevazute in legi speciale ca modalitatile faptice specifice ale infr. prev. de art. 254-257 C. p. in functie de calitatea persoanei care savarseste faptele sau fata de care se savarsesc. Conform art. 5 alin 2 din sus-numita lege, sunt asimilate infractiunilor de coruptie faptele prev. in art. 10-13 din legea respectiva, iar potrivit art. 5 al. 3, prevederile aceluiasi act normativ sunt aplicabile si infractiunile mentionate la art. 17 lit. a-i ca fapte asimilate infr. de coruptie-sau aflate in legatura directa cu aceste infractiuni.

In chiar art. 1 din Legea 78/2000 (lit. a-g) se precizeaza textual persoanele fata de care se aplica prevederile respectivei legi (mentionate anterior).

In Legea 78/2000 se mentioneaza expres scopul infractional al faptelor de coruptie: obtinerea de bani, bunuri, foloase necuvenite pentru sine ori pentru altul. Mai mult, daca faptele sunt savarsite in interesul unor organizatii, asociatii sau grupari criminale ori a unuia din membrii acestora sau pentru a influenta negocierile tranzactiilor comerciale internationale ori schimburile sau investitiile internationale, maximum prevazut de lege pentru aceste infractiuni se majoreaza cu 5 ani (art.9 din Legea 78/2000).

Referitor la bunurile care fac obiectul material al infractiunilor analizate, in art. 19 al Legii 78/2000 se stipuleaza ca banii, valorile sau alte bunuri care au fost date pentru a determina savarsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractori ori cele dobandite prin savarsirea infractiunii, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia se confisca, iar daca nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Legea 78/2000 cuprinde si o serie de dispozitiuni procedurale, Se care trebuie sa tina seama organele de ancheta in instrumentarea unor cazuri de acest fel. Bunaoara, potrivit art. 23 din lege, persoanele cu atributii de control sunt obligate sa instiinteze organul de urmarire penala sau, dupa caz, organul de constatare a savarsirii infractiunilor abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit ce poate atrage raspunderea penala potrivit prezentei legi.

La alin. 2 al aceluiasi articol se prevede si ca, persoanele cu atributiuni de control mai au obligatia ca in cursul efectuarii actului de control sa procedeze la asigurarea si conservarea urmelor infractiunii, a corpurilor delicte si a oricaror mijloace de proba ce pot servi organului de urmarire penala.

De asemenea, au obligatia sa sesizeze organele abilitate (de control sau constatare) si persoanele, indiferent de calitatea lor, implicate in operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni bancare, de schimb valutar sau credit, operatiuni de plasament in burse, in asigurari, in plasament mutual ori privitor la conturi bancare si cele asimilate acestora, tranzactii comerciale interne si internationale, care cunosc ori presupun ca banii, bunurile si valorile manipulate provin din infr. de coruptie, asimilate acestora sau in legatura directa cu acestea (art. 24 din Legea 78/2000).

Prin Legea 78/2000 - art. 27 - se prevede, ca element de noutate, ca atuncicand simt indicii temeinice cu privire la savarsirea uneia sau alteia din infractiunile respective, in scopul strangerii de probe sau identificarii faptuitorului, procurorul poate dispune pe o perioada de 30 zile:

punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora;

punerea sub supraveghere sau sub ascultare a liniilor telefonice;

accesul la sisteme informatice;

comunicarea de acte autentice, financiare ori contabile.

Tot in respectiva lege, se stipuleaza clar ca atunci cand s-a savarsit o infractiune de coruptie, asimilata coruptiei sau in legatura directa cu aceasta, luarea masurilor asiguratorii este obligatorie (art. 20 - Legea 78/2000).

b) Probleme particulare pe care ancheta trebuie sa le clarifice in raport cu modalitatile faptice specifice de comitere a diferitelor genuri de infractiuni.

In cazul infractiunilor de luare si dare de mita:

activitatea infractionala: pretinderea, primirea, acceptarea, nerespingerea unei sume de bani sau altui folos injust;

scopul urmarit prin activitatea ilicita: indeplinirea, neindeplinirea, indeplinirea defectuoasa, intarzierea unui act in legatura cu atributiunile de serviciu;

atributiunile de serviciu ale functionarului corupt, daca actul in cauza intra sau nu in indatoririle sale profesionale;

intelegerile survenite, relatiile dintre persoanele implicate, persoane de legatura;

momentul comiterii faptei (al inmanarii folosului sau chiar al incheierii intelegerii);

daca exista vreun denunt si in caz afirmativ, toate imprejurarile lui (cine l-a facut, cand, cum, unde, etc);

banii, bunurile, valorile, foloasele care au facut obiectul infractiunii - provenienta, destinatia acestora,

In cazul traficului de influenta:

in general aceleasi probleme ca si la darea-luarea de mita, plus unele legate de activitatea ilicita si scop: determinarea unui functionar intr-un anume sens (in termeni nestiintifici "pile'); daca faptuitorul are intr-adevar influenta fata de functionarul public sau numai lasa sa se inteleaga aceasta, relatiile existente in realitate; delimitarea traficului de influenta, de inselaciune.

In cazul primirii de foloase necuvenite:

in ce consta folosul si momentul inmanarii acestuia - dupa indeplinirea actului la care functionarul era obligat in virtutea atributiunilor sale de serviciu;

scopul faptei: recompensarea functionarului, mi determinarea acestuia de a indeplini un act;

In cazul infr. prev. de art 10 (lit. a-c) din Legea 78/2000:

In ce consta in concret activitatea ilicita:

stabilirea cu rea-credinta a unei valori diminuate fata de valoarea reala a bunurilor de stat in cadrul actiunii de privatizare, de catre persoane cu atributii de conducere, administrare, gestionare (art. 10 lit.a);

acordarea de credite sau subventii cu incalcarea legii sau normelor de creditare, precum si, neurmarirea conform dispozitiunilor legale a creditelor, subventiilor, contractelor (art. 10 lit. b);

utilizarea creditelor sau subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate (art. 10 lit. c).

scopul - obtinerea pentru sine sau pentru altul de foloase (in general). Reaua credinta, expres prev. in art. 10 lit. a;

faptuitorii, persoanele implicate si care au profitat de. pe urma faptelor ilicite, atributiunile de serviciu ale functionarilor culpabili, persoane cu functii de conducere, administrare, gestionare in cazul prev. de art. 10 lit. a;

bunurile (proprietate de stat ifi cazul prev. de art. 10 lit. a), valoarea acestora, destinatia;

urmarile faptelor, pagubele, in patrimoniul cui se localizeaza, cine le suporta, posibilitati de recuperare;

In cazul infr. prev. de art. 11 (alin. 1 si 2) din Legea 78/2000.

faptuitorul, calitatea acestuia, atributiunile de serviciu. Daca avea sarcina de a supraveghea, controla sau participa la lichidarea unui agent economic privat; activitatea ilicita desfasurata, in ce consta aceasta:

indeplinirea unei sarcini;

intermedierea sau inlesnirea unei operatiuni economice, comerciale ori financiare de catre organul economic privat;

participarea cu capital la agentul economic privat.

starea de lichidare in care se afla agentul economic privat in cauza:

scopul faptei (expres prevazut de lege): de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite;

momentul comiterii infractiunii - inclusiv daca fapta a fost savarsita intr-un interval de 5 ani de la incetarea functiei sau insarcinarii (sanctiune diminuata, art. 11 alin. 2).

In cazul infr. prev. in art. 12 (lit. a si b).

In ce consta in concret activitatea ilicita:

efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert - incompatibile cu functia, atributia, insarcinarea;

incheierea de tranzactii financiare utilizand informatii obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii (art. 12 lit. a);

folosirea in mod direct de informatii ce nu simt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate    la astfel de informatii (art. 10 lit. b).

scopul: acelasi - obtinerea de foloase injuste;

legatura de cauzalitate intre informatiile confidentiale obtinute si tranzactiile incheiate profitand de ele: persoanele implicate, calitatea, functia, insarcinarea, atributiunile de serviciu. Daca acestea sunt incompatibile cu activitatile desfasurate (operatiuni financiare ca acte de comert) sau daca acestea dadeau posibilitatea intrarii in posesia unor informatii confidentiale;

In cazul infractiunilor prev. in art 13.

in ce consta activitatea ilicita: folosirea influentei sau autoritatii de catre o persoana cu functie de conducere intr-un partid, formatiune politica, sindicat, asociatie, fundatie;

scopul - obtinerea de bani, bunuri, alte foloase;

persoana faptuitorului - se. bucura de influenta sau autoritate ca urmare a functiei indeplinite;

legatura de cauzalitate intre folosirea (traficarea) influentei (autoritatii) si scopul urmarit (avantajele).

In cazul infr. prev. de art. 17 lit a-i. infractiuni in legatura -directa cu infr. de coruptie.

In ce consta activitatea ilicita si legatura directa intre faptele de coruptie si aceasta:

tainuirea bunurilor sau favorizarea persoanelor (art. 17 lit. a);

asocierea in vederea comiterii unei infractiuni de coruptie (art. 17 lit.b);

falsul, uzul de fals in scopul ascunderii unei infr. de coruptie sau asimilare (art. 17 lit. c);

abuzul in serviciu contra interesului public comis in scopul comiterii unei fapte de coruptie sau asimilate (art, 17 lit. d);

spalarea banilor proveniti dintr-o infractiune de coruptie sau asimilata acesteia (art. 17 lit. e);

contrabanda cu bunuri provenite din asemenea fapte sau comisa in realizarea scopului urmarit prin asemenea infractiune (art. 17 lit. f);

evaziunea fiscala sau alte infractiuni prev. in legea 87/1994 (privind combaterea evaziunii fiscale )savarsita in legatura cu infr. de coruptie sau asimilate acesteia (art. 17 lit. g);

bancruta frauduloasa si celelalte infr. prev. in Legea 31/1990 (privind societatile comerciale) savarsita in legatura cu infr. De coruptie sau asimilate acestora (art. 17 lit. h);

traficul de droguri, nerespectarea regimului armelor de foc si al munitiilor, traficul de persoane in scopul practicarii -prostitutiei savarsite in legatura cu infr. de coruptie sau asimilate coruptiei (art. 17 lit. i).

scopul urmarit prin activitatea ilicita. Acelasi scop general, in plus ascunderea unei infractiuni (art. 17 lit. c) sau practicarea prostitutiei (art. 17 lit. i);

consecintele faptelor;

existenta concursului de infractiuni si posibilitatile de extindere a cercetarilor cu privire la intreaga activitate infractionala si a tuturor persoanelor implicate;

implicatiile pe plan international, relatiile si legaturile cu grupari criminale internationale, de domeniul crimei organizate, inclusiv in sensul prev. art. 9 din Legea 78/2000.

In general, activitatile de intreprins pentru administrarea probelor si documentarea faptelor de coruptie sunt urmatoarele:

constatarea in flagrant a infractiunilor;

ascultarea amanuntita a denuntatorului;

efectuarea de perchezitii. Verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri;

dispunerea si efectuarea de constatari tehnico-stiintifice si expertize:

criminalistice, contabile, tehnice, etc;

identificarea si ascultarea martorilor care cunosc despre cele cercetate;

ascultarea invinuitilor sau inculpatilor;

luarea masurilor asiguratorii;

alte activitati de urmarire penala in raport cu specificul cauzei (prezentari pentru recunoastere, confruntari, reconstituiri, punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora, punerea sub supraveghere sau interceptare a liniilor telefonice, etc).

Inainte de a trece la prezentarea activitatilor de intreprins pentru administrarea probelor, este de precizat ca, in conformitate cu prevederile legii procesual-penale (art. 209 C. Pr. Pen.) competenta de constatare si anchetare a faptelor de coruptie revine obligatoriu procurorului, dar potrivit art. 213 C. Pr. Pqn. organele de cercetare penala sunt obligate sa efectueze actele de urmarire penala care nu sufera amanare, urmand ca ulterior, de urgenta, lucrarile efectuate impreuna cu intreg materialul probator sa fie inaintate procurorului.[1]

CONSTATAREA INFRACTIUNII FLAGRANTE

Atunci cand exista un minim de date si informatii referitoare la comiterea uneia din infractiunile mentionate, inclusiv un denunt, constatarea in flagrant a faptelor se impune cu stringenta spre temeinica documentare a cazului si tragerea la raspundere a vinovatilor.

Pentru realizarea obiectivului dorit, reusita actiunii, se impune o minutioasa pregatire prealabila, in raport cu specificul cauzei, pregatire care in principiu presupune urmatoarele:

cunoasterea cat mai multor date despre cele ce urmeaza a se intampla, inclusiv cu privire la persoanele implicate (mituitorul, functionarul corect);

stabilirea eventualelor acte incheiate in scopul actului de coruptie si ce s-a intreprins in acest sens;

cunoasterea locului unde se preconizeaza inmanarea folosului, sub aspectul amplasamentului acestuia, intrari-iesiri, prezenta de persoane acolo, etc;

stabilirea momentului interventiei care trebuie sa coincida cu cel al inmanarii folosului;

constituirea echipei de actiune, stabilirea sarcinilor fiecaruia, instruirea componentilor, dotarea corespunzatoare inclusiv cu mijloace tehnice, de deplasare, de comunicare etc.;

incunostintarea procurorului (daca nu s-a facut imediat ce au aparut datele si informatiile);

intocmirea unui proces-verbal in care se consemneaza sumele de bani cu seria bancnotelor sau caracteristicile obiectelor ce constituie folosul inmanat.

De mentionat ca, nu este recomandabila capcanarea banilor (tratarea chimica a bancnotelor) deoarece acestia trebuie scosi din uz si nici o unitate bancara (sau CEC) nu este dispusa sa renunte la o suma de bani (mai ales daca aceasta este consistenta). Dar se poate aplica substanta respectiva pe plic, dar cel mai bine este sa se consemneze in prealabil seriile bancnotelor. Pentru dolari si alte valute ..este indicat a se mentiona si anul de emitere, si Banca emitenta (pentru o cat mai buna individualizare).

Referitor la modul de actiune, in cadrul constatarii infractiunii flagrante, trebuie respectate regulile generale de tactica criminalistica, respectiv interventia promta, ferma, hotarata in momentul inmanarii folosului, perchezitionarea corporala a celor implicati, perchezitionarea birourilor si altor locuri din incaperi (autovehicule), ridicarea tuturor actelor, banilor si corpurilor delicte, fotografierea acestora, retinerea si arestarea faptuitorilor, identificarea si audierea martorilor etc. Evident, activitatile si operatiunile efectuate se consemneaza textual in prezenta martorilor asistenti in procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante care este atributul procurorului si numai in caz exceptional organului de cercetare penala al politiei; participarea lucratorilor de politie este desigur, bine-venita, dar numai in calitate de criminalisti, oameni de ordine si paza, investigatii si identificari de persoane etc, activitatile de urmarire penala revenind procurorului. Subliniem acest aspect caci potrivit dispozitiilor legale in materie, actele intocmite de un organ necompetent sunt nule iar in asemenea situatii pot impieta, chiar asupra intregii anchete.

ASCULTAREA DENUNTATORULUI

In cazul ca exista denuntator in cauza, acesta trebuie ascultat de urgenta, amanuntit, cu privire la imprejurarile faptelor ce fac obiectul anchetei; modul in care a survenit intelegerea cu functionarul;

banii, bunurile, valorile sau foloasele pretinse, cu descrierea lor amanuntita;

motivul si scopul pentru care s-a pretins ori s-a convenit darea-luarea de mita sau traficul de influenta;

locul exact unde urmeaza a se inmana folosul cu imprejurimile:

persoane care au mai procedat in acest fel sau care mai cunosc despre cele intamplate;

daca, in cazul traficului de influenta persoana in cauza cunostea intr-adevar pe functionarul respectiv sau numai a lasat sa se inteleaga asta, etc.

Si aceasta ascultare trebuie facuta cu respectarea intocmai a regulilor tactice criminalistice cunoscute si a dispozitiilor procesual-penale privind ascultarea diferitelor categorii de persoane.

De subliniat ca, potrivit art. 23 din Legea 78/2000 persoanele cu -atributiuni de control au obligatia ferma de a sesiza organele judiciare atunci cand constata fapte ce pot atrage raspunderea penala potrivit legii de prevenire si combatere a coruptiei. Aceeasi obligatie de incunostintare a organelor abilitate revine si persoanelor cu functii de raspundere precum si oricaror alte persoane care in virtutea sarcinilor de serviciu iau cunostinta de fapte de coruptie in legatura cu operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de plasament bancar, schimb valutar, credit, burse, asigurari, fonduri mutuale, etc. ori presupun ca banii sau valorile manipulate provin din infractiuni de spalare a banilor, coruptie sau in legatura cu acestea.

EFECTUAREA DE PERCHEZITII.    VERIFICAREA SI RIDICAREA DE OBIECTE SI INSCRISURI

In raport cu specificul cauzei, se impune efectuarea de perchezitii domiciliare si la locul de munca (sediul) unde persoanele implicate isi desfasoara activitatea curenta, urmarindu-se identificarea bunurilor, inscrisurilor si valorilor ce fac obiectul material al infractiunilor ori servesc la dovedirea faptelor.

Intereseaza in mod deosebit banii, bunurile sau valorile date faptuitorului sau dobandite prin acte de coruptie, care potrivit art. 19 din lege sunt supuse confiscarii.

De asemenea, trebuie avute in vedere actele privind atributiunile si sarcinile de serviciu ale functionarilor implicati, calitatea si postura acestora, care se dovedesc prin anexarea la dosar a documentelor oficiale privind incadrarea, fisa postului, responsabilitatile.

Spre exemplificare, in cazul unor infractiuni prev. de Legea 78/2000 trebuie identificate, ridicate si atasate dosarului cauzei acte ce privesc procesul de privatizare, de vanzare-cumparare a activelor, de licitatie, acte bancare, de creditare si subventionare, debite nerambursate, acte referitoare la lichidarea agentului comercial, acte privind operatiuni financiare si de comert, inclusiv international, documente contabile, acte de verificare si control, etc.

Este de precizat ca, potrivit art. 27 alin. Ultim din Legea 78/2000, procurorul poate dispune agentilor economici, inclusiv unitatilor bancare comunicarea de acte sub semnatura privata, bancare, financiare, contabile iar unitatile in cauza au obligatia a le pune la dispozitie fara a putea invoca secretul bancar sau profesional.

DISPUNEREA SI EFECTUAREA DE CONSTATARI TEHNICO-STIINTIFICE SI EXPERTIZE CRIMINALISTICE CONTABILE, TEHNICE

Tot in raport cu specificul fiecarei cauze, pot fi dispuse si .efectuate o serie intreaga de constatari tehnico-stiintifice si expertize criminalistice, contabile, tehnice, etc. Dintre constatarile tehnico-stiintifice si expertizele criminalistice,, mai frecvent intalnite sunt cele grafoscopice pentru stabilirea falsurilor, dar pot fi adesea folosite si cele traseologice, dactiloscopice, tehnice a documentelor, etc. Expertizele criminalistice se efectueaza pe baza urmelor si mijloacelor materiale de proba ridicate in cauza, inclusiv a celor asigurate si conservate de organele de control cu prilejui constatarilor ce le fac (obligatie expresa prev. in art. 23 al. 2 din lege).

Expertizele contabile vizeaza stabilirea prejudiciilor cauzate agentilor economici prin faptele ilicite savarsite prin expertize contabile pot fi clarificate natura si modul de producere a pagubelor, cuantumul lor, in patrimoniul cui se localizeaza, raportul de cauzalitate intre actiunile ilicite si rezultatele daunatoare, responsabilitatile si masurile ce se impun pentru recuperare si restabilirea situatiei anterioare.

Expertizele tehnice se refera la calitatea unor bunuri, in vederea evaluarii lor, utilizarea tehnicii de calcul, etc.

Pentru documentarea temeinica a faptelor de coruptie in raport cu specificul si imprejurarile cazului, pot fi dispuse si efectuate si alte genuri de constatari tehnico-stiintifice si expertize precum cele merceologice, agro-zoo-veterinare, artistice, tehnice-auto si chiar medico-legale, gama acestora fiind foarte diversa

IDENTIFICAREA SI ASCULTAREA MARTORILOR

Martori in asemenea cauze pot fi selectati din randul persoanelor care intr-un fel sau altul au posibilitatea sa cunoasca despre imprejurari concrete ale faptelor comise. Ei pot fi identificati din randul colegilor de serviciu ai persoanelor implicate, factori de raspundere din unitatile in care s-au desfasurat anumite activitati, partenerii de afaceri, persoane cu care au intrat in contact, etc.

Toti acesti martori vor fi audiati amanuntit, cu privire la aspecte referitoare la activitatea ilicita, banii, valorile si bunurile ce fac obiectul material al infractiunilor, materialul probator administrat si orice alte detalii care sa serveasca la aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

ASCULTAREA INVINUITILOR (INCULPATILOR)

Ascultarea invinuitilor sau inculpatilor se face cu respectarea tuturor regulilor procesual-penale si tactico-criminalistice specifice acestei activitati, asigurandu-se respectarea tuturor drepturilor si garantiilor constitutionale, dreptul la aparare, folosirea procedeelor adecvate, etc.

De mare importanta pentru economia anchetei este verificarea imediata si multilaterala a tuturor apararilor invinuitilor (inculpatilor) de asa natura incat, coroborand toate probele administrate sa se poata ajunge la stabilirea adevarului in cauza.

Inutil a mai aminti ca ascultarea invinuitilor sau inculpatilor trebuie efectuata numai de catre organul abilitat, in speta procurorul, in conditii corespunzatoare fara amestecul presei sau altor factori neaveniti, care cel putin in faza urmaririi penale nu pot decat dauna bunului mers al anchetei.

LUAREA MASURILOR ASIGURATORII

Luarea masurilor asiguratorii este o obligatie legala ce revine anchetatorului, decurgand din prevederile art. 20 din Legea 78/2000.

Modul concret de aducere la indeplinire a acestor masuri urmeaza regulilor si procedeelor tactice criminalistice general valabile situatiilor de acest gen, cu mentiunea ca trebuie acordata maxima atentie destinatiei bunurilor si valorilor indisponibilizate. (Sumele de bani se consemneaza la CEC, metalele si pietrete pretioase, valuta si titlurile de valorile se depun la institutiile bancare abilitate iar in cazul imobilelor, se sesizeaza urgent judecatoria pentru instituirea inscriptiei ipotecare).[3]

ALTE ACTIVITATI DE URMARIRE PENALA IN RAPORT CU SPECIFICUL CAUZEI

In vederea documentarii temeinice a unei cauze de coruptie, in afara activitatilor anterior mentionate si prezentate exemplificativ, mai pot fi efectuate si alte activitati de urmarire penala, dintre care enumeram:

ascultarea partilor vatamate (daca, evident exista astfel de persoane in cauza).

efectuarea de prezentari pentru recunoastere de persoane si bunuri, atunci cand este posibila identificarea acestora cu ajutorul persoanelor care le-au vazut anterior si retinut semnalmentele sau caracteristicile individuale. Aceste persoane trebuie initial identificate si daca din materialul probator reiese ca o asemenea activitate poate conduce la identificarea de persoane, bunuri, etc, prezentarea pentru recunoastere va fi efectuata dupa toate regulile criminalistice cunoscute.

Confruntarea persoanelor atunci cand exista contraziceri flagrante cu privire la imprejurarile esentiale ale cauzei si cand o asemenea activitate este de natura sa slujeasca bunului mers al anchetei. Mai rar dar nu imposibil pot fi efectuate reconstituiri. De regula, atunci cand faptele de coruptie vin in concurs cu alte infractiuni (de ex. fals) si pentru clarificarea unor imprejurari ale faptelor se impune reconstituirea.

Punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora, punerea sub supraveghere sau ascultare a liniilor telefonice si accesul la sisteme informatice pot fi dispuse de procuror pe o perioada de 30 de zile, numai atunci cand sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni de coruptie, asimilate acesteia sau in legatura directa cu coruptia in scopul strangerii de probe sau identificarii faptuitorilor. Aceste activitati, mentionate expres in art. 27 din Legea 78/2000, dispuse de procuror si puse in practica de organele specializate, trebuie efectuate cu stricta respectare a dispozitiilor procesual-penale si regulilor tactice criminalistice, ca de altfel orice activitate de ancheta si cu atat mai mult cu ocazia cercetarii actelor de coruptie.