Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


Maini care vindeca - Curriculum international pentru instruirea celor care-i vor ajuta pe supravietuitorii traficului uman

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



Maini care vindeca



Curriculum international pentru instruirea celor care-i vor ajuta pe supravietuitorii traficului uman

Colaboratori

Patruzeci si una de persoane, care au crezut din toata inima in importanta si necesitatea unui curriculum de instruire, si-au dedicat o parte din timpul lor, fara a fi recompensati asa cum se cuvine pentru eforturile lor, ca sa elaboreze manualul Maini care vindeca. Toti acestia au inteles ca ingrijitorii crestini instruiti joaca un rol crucial in procesul de vindecare si transformare pe care-l vor parcurge supravietuitorii traficului uman intr-un cadru organizat de post-ingrijire. The Faith Alliance Against Slavery and Trafficking (FAAST) ar dori sa le multumeasca urmatoarelor persoane pentru dedicarea lor in slujba Imparatiei si ajutorul lor in elaborarea manualului Maini care vindeca.

Bethany J. Arneson. Licentiata in slujirea crestina (North Central University, Minnesota, S.U.A.) si in asistenta medicala (Colegiul Saint Catherine, Minnesota). Bethany este o misionara care reprezinta Assemblies of God si a lucrat timp de sapte ani cu Project Rescue in Eurasia, o lucrare crestina care ofera ajutor supravietuitorilor traficului sexual.

Bram Bailey. Bram lucreaza cu Salvation Army World Service Office si este membru al Comitetului Director al FAAST.

Jeffrey Barrows. Doctor in osteopatie, a absolvit Colegiul de Medicina si Chirurgie Osteopatica din Iowa, S.U.A.

Titlu M. A. obtinut in bioetica la Trinity International University, Illinois, S.U.A. A lucrat timp de saptesprezece ani ca ginecolog si obstretician inainte de a colabora, pentru scurt timp, cu Medical Education International (MEI), unde a detinut functia de director din iulie 2002 pana in 2005. Lucrand cu MEI, Jeff a calatorit in Africa si Asia. Din 2005, s-a concentrat pe consecintele traficului uman asupra sanatatii, oferind, totodata, consultari in privinta nevoilor de sanatate ale victimelor traficului uman din Sierra Leone si Liberia.

Katie Burgmayer. Licentiata in stiinte politice si limba rusa (Temple University, Pennsylvania, S.U.A.). Lucreaza in cadrul sediului S.U.A. al Armatei Salvarii si este implicata in Initiativa impotriva traficului sexual. Ca membra a Armatei Salvarii, s-a implicat, pe plan local si international, in diferite proiecte menite sa ajute persoanele abuzate.

JoAnn Butrin. Titlu Ph. D. obtinut de la Universitatea din Minnesota, titlu M.S. obtinut de la Universitatea Penn State si titlul RN obtinut de la Centrul Medical Geisinger, Pennsylvania, S.U.A. JoAnn a petrecut paisprezece ani in Zair implicandu-se in diferite proiecte in ce priveste sanatatea populatiei, dar si in diverse probleme cu care se confrunta femeile si copiii. S-a alaturat unei organizatii internationale de misiuni medicale numite HealthCare Ministries, pe care a condus-o intre 1996-2004. Organizeaza seminarii in intreaga lume pe diverse teme precum: sanatatea comunitatii, SIDA, modul in care crestinii pot contribui la dezvoltarea comunitatii, problemele de sanatate ale copiilor. Este autoare a trei carti despre ingrijirea persoanelor bolnave de SIDA. Este director al International Service Ministries - Assemblies of God World Missions.

Holly Carlson. Titlu M.A. in psihologia consilierii obtinut de la Seminarul Teologic Assemblies of God, Missouri, S.U.A. Interesele ei profesionale, precum si domeniile ei de practica si cercetare includ traumatologia, neuropsihologia si studii etnografice de sanatate mentala. Holly cauta sa-i initieze si sa-i coopeze si pe altii in dezvoltarea internationala si sanatatea mentala.

Rebecca Chandler. Titlu M.Sc. in comert multinational, cu specializare in relatii internationale/managementul afacerilor, obtinut de la Universitatea din Boston, S.U.A. In prezent, este director al Programului de operatiuni internationale pentru

World Relief. Anterior, a fost director de programe pentru World Relief in Rwanda. A dezvoltat sectorul anti-trafic din cadrul programelor internationale ale World Relief. Rebecca este membru al Comitetului Director al FAAST.

Mathew K. si Suhasini M. Daniel. Mathew a obtinut titlul M.A. in consiliere de la South Asia Institute of Advanced Christian Studies, Bangalore, India. Suhasini, licentiat in psihologie si sociologie la Universitatea din Bangalore, urmareste, in prezent sa absolve programul de masterat in psihologie. Ambii sunt consultanti pentru Project Rescue in Pune, Nagpur si Chennai (India).

Jonathan Derby. Doctor in stiinte juridice, a absolvit Facultatea de Drept Pepperdine, S.U.A. Jon are experienta in combaterea confiscarii ilegale de terenuri in comunitatile sarace din Honduras. In timpul facultatii, el a colaborat cu biroul din cadrul Departamentului de Stat al S.U.A. care ancheteaza crime de razboi si care intreprinde eforturi diplomatice pentru a-i gasi pe cei vinovati de crime impotriva umanitatii. Jon a oferit si asistenta juridica in lupta impotriva traficului de fete in comertul sexual.

Taina Gallagher. Licentiata in arta la Universitatea Roehampton din Londra, Marea Britanie. A urmat un curs de pregatire in post-ingrijire a copiilor abuzati / exploatati sexual din Filipine (curs oferit de Justice for Children International). A condus un studiu de cercetare in Filipine intitulat "Explorarea convingerilor sexuale in randul baietilor abuzati sexual prin seminarii bazate pe scenete si consiliere individuala".

Beth Grant. Titlu Ph.D. in educatia interculturala obtinut de la Biola University School of Intercultural Studies din California, S.U.A. Beth organizeaza seminarii in universitati si colegii din intreaga lume pe teme precum: misiuni, comunicare transculturala si probleme ale femeilor. Este misionara in cadrul Assemblies of God World Missions, fiind totodata co-fondator si co-director al Project Rescue, o lucrare crestina care ofera post-ingrijire supravietuitorilor traficului sexual. Beth este membru al Comitetului Director al FAAST.

Bethenee Grant Engelsvold. Titlu M.A. obtinut de la Northwest University, Washington, S.U.A. Fondatoare a Scolii Westgate, o institutie internationala de invatamant care se ocupa de persoane cu o capacitate intelectuala exceptionala. In prezent, este profesor asistent in psihologie la Northwest University. Bethenee este consultantul multor organizatii din S.U.A. in ce priveste problemele femeilor si recuperarea dupa experiente traumatice. A facut parte din Comitetul Director al YMCA, iar in prezent slujeste in Comitetul Director al The Home Foundation, o organizatie internationala care lupta impotriva traficului de persoane.

Patricia Green. Titlul M.S.Sc. obtinut de la Waikato University, Noua Zeelanda. Fondatoare si fosta directoare a organizatiei Rahab Ministries din Thailanda. Stabilita la Berlin, Germania, Patricia lucreaza cu Rahab International, ajutand femeile si copiii exploatati sexual prin consultanta si indrumare. Lucreaza si cu Vasul de alabastru, o lucrare crestina care ajuta femeile prostituate din Berlin.

Deborah Hage. Titlul de M.S.W. obtinut de la Universitatea din Denver, Colorado, S.U.A. Deborah conferentiaza, scrie carti si este terapeuta. Este specialista in probleme de atasament si dezvoltarea cerebrala. Deborah a scris numeroase capitole si articole despre practici terapeutice in cresterea si ingrijirea copilului pentru cateva carti si publicatii. A adunat informatii din prelegerile sale intr-o brosura intitulata Practici terapeutice in cresterea si ingrijirea copilului. Este o chestiune de atitudine!

Karen Herrera. Titlu M.S.N. in asistenta medicala comunitara (cu o perspectiva internationala) obtinut de la Universitatea statului Indiana, S.U.A. Vasta experienta in asistenta medicala pediatrica, asistenta medicala comunitara, coordonarea departamentului de sanatate publica, dezvoltarea programelor, ingrijirea persoanelor cu dizabilitati, ingrijirea personala a bolnavilor de SIDA si dezvoltarea proiectelor. Karen este in prezent coordonatorul pentru dezvoltarea starii de sanatate si evanghelizarea / educatia cu privire la sanatatea comunitatii pentru HealthCare Ministries, organizatia internationala a misiunilor medicale din cadrul Assemblies of God World Missions.

Amber Hirschy. A slujit in cadrul World Relief si World Hope International, Cambodgia.

Cindy Lopez Hudlin. Titlu M.P.H. obtinut de la Universitatea Emory, Georgia, S.U.A. Misionara in cadrul Assemblies of God World Missions din 1995, slujind in America Latina si Africa. Cindy slujeste acum in Regiunea Eurasia cu Project Rescue, o lucrare care-i ajuta pe supravietuitorii traficului de persoane. Are o vasta experienta in dezvoltarea comunitatii, in educarea populatiei in privinta starii de sanatate si in problemele copiilor aflati in dificultate.

Paula Mickley Ireland. Titlu M.P.H. obtinut de la Universitatea Loma Linda, California, S.U.A. Este misionara in cadrul Assemblies of God World Missions in Zambia. Incepand din 1999, Paula contribuie la instruirea comunitatilor din zonele rurale si urbane din Zambia cu privire la starea de sanatate a populatiei.

Phyllis Kilbourn. Doctorat in filozofie (Universitatea Trinity International, Illinois, S.U.A.). Misionara in cadrul WEC International, ea a pus bazele programelor Rainbows of Hope si Crisis Care Training International. Phyllis a editat cateva carti, inclusiv

Sexually Exploited Children: Working to Protect and Heal; Children Affected by HIV/AIDS: Compassionate Care; Healing the Children of War: A Handbook for Ministry to Children Who Have Suffered Deep Trauma; Children in Crisis: A New Commitment si Street Children: A Guide to Effective Ministry, toate publicate de Editura MARC.

Jenni Kornell. Licentiata in lucrarea cu tinerii si in misiuni la Columbia Bible College, Vancouver, British Columbia, Canada. Jenni a lucrat timp de treisprezece ani cu copiii exploatati si vulnerabili din Canada, Statele Unite, Olanda si in Asia de Sud-Est. Este facilitator pentru Forumul ASHA, care este o colaborare internationala a retelei Viva in lupta impotriva exploatarii sexuale a copiilor.

Catherine Clark Kroeger. Titlu Ph.D. obtinut de la Universitatea din Minnesota, S.U.A. Este profesor asistent la Seminarul Teologic Gordon Conwell si presedinte fondator al organizatiei Peace and Safety in the Christian Home. Co-autoare a cartii No Place for Abuse and Refuge from Abuse; co-editoare a cartilor The IVP Women's Bible Commentary si Healing the Hurting and Women, Abuse and the Bible.

Megan Laughlin. Licentiata a Colegiului Wheaton, Illinois, S.U.A. In prezent, se ocupa de programe de dezvoltare a copiilor in cadrul organizatiei World Relief. Megan este si autoarea cartii The Care Group Difference: A Guide to Mobilizing Community-Based Volunteer Health Educators, publicata de World Relief si Child Survival Collaborations and Resources Group (CORE), cu finantare din partea USAID.

Sherry Lile. Titlu M.S. in informatica obtinut de la Universitatea din Missouri, Rolla (S.U.A). A fost pastor in Missouri, China si Cambodgia. Sherry a fost misionara pe termen scurt in Filipine, Mexic si Indonezia, a locuit in China, Thailanda si acum in Cambodgia (din 1993).

Este co-fondatoare si co-directoare a organizatiei Nufarul alb, un program holistic rezidential adresat fetelor si femeilor care au fost sau se afla in situatii de risc de a fi exploatate sexual.

Paul W. Luchtenburg. Titlu M.B.A. obtinut de la Universitatea Eastern (S.U.A). A lucrat mai bine de saptesprezece ani in domeniul dezvoltarii economice si a comunitatii. Locuind in prezent in Cambodgia, Paul slujeste ca si consultant pentru World Relief, oferind asistenta tehnica partenerilor si programelor World Relief. Are experienta la orice nivel in microfinantarea institutiilor cu metodologii precum microfinantarea si transformarea ONG-urilor in institutii financiare oficiale.

Joni L. Middleton. Titlu M.A. in limba engleza obtinut de la Universitatea statului Oklahoma, S.U.A. Joni a fost educator in S.U.A, Senegal si Kenya inainte de a se alatura organizatiei Project Rescue in 1998 ca si consultant in instruire si crearea de retele.

Glenn Miles. Doctorand in studii cu privire la problemele copiilor la Universitatea din Tara Galilor - Swansea. Lucreaza la cursul www.celebratingchildrentraining.org pentru reteaua Viva din Asia. Detine o diploma in post-ingrijire si a absolvit cursul de dezvoltare holistica a copilului de la Seminarul Teologic Baptist din Malaysia. Lucreaza cu www.stopthetraffik.org in Marea Britanie.

Nancy Nason-Clark. Titlu Ph.D. in sociologie obtinut de la Facultatea de Economie si Stiinte Politice din Londra, Anglia. Este profesor de sociologie la Universitatea din New Brunswick, Fredericton. Autoarea cartii The Battered Wife si co-autoare la cartea No Place for Abuse and Refuge from Abuse. A colaborat si la editarea lucrarii Feminist Narratives and Sociology of Religion and Understanding Abuse: Partnering for Change. Nancy este editor al publicatiei internationale Sociologia religiei: o recenzie trimestriala. A fost presedinte al Asociatiei internationale de studii religioase, precum si al Asociatiei pentru sociologia religiei.

Melody Palm. Titlu Psy.D. obtinut de la Forest Institute of Professional Psychology, Missouri, S.U.A. Director executiv al centrului de consiliere Stillwater. Licentiata in psihologie clinica, oferind servicii de sanatate psihologica. Autoare a catorva carti si profesor asistent.

Jami R. Pool. Titlul M.A. in educatie religioasa obtinut de la Seminarul Teologic Baptist Midwestern, Missouri, S.U.A. Doreste sa obtina un masterat in consiliere de la Seminarul Teologic Assemblies of God, Missouri, S.U.A. Jami isi doreste sa lucreze cu femei care au supravietuit abuzului sexual si traumei produse de acesta.

Ajit A. Prasadam. Titlu Ph.D. obtinut de la Seminarul Teologic Princeton, New Jersey, S.U.A. Ajit este consilier si instructor al organizatiei Teen Challenge din Bombay. Este secretar general in cadrul India Sunday School Union (ISSU) si director al centrului pentru dezvoltarea resurselor umane si consiliere St. Andrew incepand din 1985. Este editor-adjunct al curriculumului de educatie crestina Windows to Encounter. Este consultant, instructor si consilier al unor biserici si al unor organizatii care lucreaza cu tineri si copii.

Lanette Ruff. Activeaza in cadrul departamentului de sociologie a Universitatii din New Brunswick, Canada. Lucrarea ei de doctorat este intitulata Religiosity, Resources, and Regrets:

Religious and Social Variations in Conservative Protestant Mothering. Lucreaza la un studiu de cercetare in privinta violentei in familiile credincioase.

Christa Hayden Sharpe. Titlu M.S.S.A. obtinut de la Scoala de stiinte sociale aplicate Mandel de la Case Western Reserve, Ohio, S.U.A. Ea se concentreaza pe domenii precum dezvoltarea internationala post-conflict sau aspectele violentei sexuale. Este directoarea programului de post-ingrijire pentru International Justice Mission, Cambodgia. Christa a studiat, a locuit si a lucrat in diferite tari precum

Ghana, Italia, Bolivia si Cambodgia.

Amy Smith. Licentiata in sociologie la Colegiul Gordon. Amy a studiat in Haiti si Ghana despre agricultura ecologica si dezvoltarea socio-economica. Este interesata in probleme legate de migratia fortata si lucreaza cu refugiatii din Boston. De asemenea, a oferit asistenta unui ONG care militeaza pentru combaterea traficului sexual cu fete.

David M. Stengel. Titlul D.O. in psihiatrie adulta generala obtinut de la Facultatea de Medicina din Des Moines, Iowa, S.U.A. David a slujit ca misionar medical in cadrul World Concern and United Mission in Nepal. Si-a terminat rezidentiatul in psihiatrie la Universitatea de Stat din Michigan in 1987 si a desfasurat o activitate de psihiatrie comunitara timp de nouasprezece ani.

Mary Stengel. Titluri R.N. si C.H.P.N. obtinute de la Universitatea din South Dakota, Departamentul de asistenta medicala, cu specializare in ingrijirea paleativa. Mary a fost misionar medical in Nepal si are experienta in ingrijirea intensiva si coronariana.

Elizabeth Peffer Talbot. Titlu Ph.D. obtinut de la Universitatea Loyola, Illinois, S.U.A. Este profesor asistent si directorul programului de asistenta sociala din cadrul Universitatii de Stat St. Cloud din Minnesota. A lucrat cu victime ale abuzului timp de douazeci si opt de ani.

Debbie Tetsch. Titlu B.S.Ed., obtinut de la Universitatea din North Texas, S.U.A. Este co-fondatoare si co-directoare a programului Nufarul Alb din Cambodgia incepand din 1999. Nufarul Alb este un program rezidential holistic pentru fete si femei care au fost sau se afla in situatii de risc de a fi exploatate sexual. Programul ofera educatie si instruire. Ea a locuit in Mexic, China, Thailanda, iar din 1993 locuieste in Cambodgia.

Lisa L. Thompson. Licentiata in conducere administrativa a Universitatii Western Kentucky, S.U.A. Militeaza pentru abolirea traficului sexual in cadrul organizatiei Armata Salvarii. Este membru fondator si director al grupului de coalitie intitulat Initiativa impotriva traficului sexual. Activitatea ei, impreuna cu cea a altor grupuri si indivizi aliati, a jucat un rol vital in adoptarea legii pentru protectia victimelor traficului uman in Congresul S.U.A. (oct. 2000). Tine des prelegeri in seminarii organizate in afara granitelor S.U.A. Lisa este membru al Comitetului Director al FAAST.

Gundelina A. Velazco. Doctor in psihologia consilierii si titlu M.A. in educatie obtinut de la Universitatea DeLa Salle din Filipine. Studii postdoctorale la Universitatea din Londra, Anglia. Instruire in consiliere si psihoterapie in Franta si S.U.A. In prezent, este directorul programului de post-ingrijire din cadrul Justice for Children International. A elaborat si coordoneaza curriculumurile de instruire in post-ingrijire a copiilor traficati si exploatati sexual.

A organizat seminarii de instruire si a tinut prelegeri in mai multe tari. Autoarea cartii Children at Risk: Practical Assessment and Intervention Strategies, Managing Caregivers' Stress, and How Street Children View the World.

Kristin Wiebe. Titlu J.D. obtinut de la Facultatea de Drept din San Francisco, S.U.A. Kristin coordoneaza programe de prevenire a traficului uman si de post-ingrijire in Africa si pentru organizatia World Hope International. A militat pe langa Comisia Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului ca sa ceara abolirea traficului uman. Kristin este membru al Comitetului Director al FAAST.

Brian Willis. Titlu J.D. obtinut de la Universitatea Emory, Georgia, S.U.A si titlu M.P.H. de la Universitatea statului Illinois din Chicago, S.U.A. In 1990, a inceput sa studieze impactul prostitutiei juvenile asupra sanatatii publice. In colaborare cu altcineva, a scris in anul 2002 primul studiu global de acest gen. Este consultant pe probleme de sanatate in cadrul ECPAT-S.U.A. si lucreaza cu numeroase ONG-uri din S.U.A. si din alte tari pentru a identifica factori de risc in traficul de persoane si prostitutie, pentru a implini nevoile de sanatate ale victimelor si supravietuitorilor si pentru a pleda pentru abolirea traficului uman si a prostitutiei.

Referenti

Patricia Green
Phyllis Kilbourn Glenn Miles Gundelina A. Velazco

Editori tehnici

Denise Bartel Faith Hamilton Carol Nicotera-Ward Eloise Thomas

Coordonatorul proiectului: Project Rescue International

Beth Grant
Cindy Lopez Hudlin Amanda Rickman

Maini care vindeca: curriculum international pentru instruirea celor care-i vor ajuta pe supravietuitorii traficului uman

CUVANT INAINTE

Te infiori atunci cand te gandesti la teroarea, durerea, injosirea si umilinta indurate de catre femeile si copiii siliti sa devina o "marfa" a industriei sexului, care a cunoscut o raspandire pe intreg globul si care are profituri de milioane de dolari. Experientele lor umilitoare depasesc orice imaginatie, provocand un sentiment pervertit al adevaratei lor identitati. Din nefericire, modul in care acestia isi masoara valoarea personala se schimba radical. Astfel, in loc sa fie convinsi ca au fost creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si ca au o valoare extraordinara, acestia se definesc prin factori precum varsta si virginitatea lor, prin profiturile pe care le pot obtine pentru faptuitorii raului sau prin modul in care pot fi folositi ca obiecte de exploatare.

In urma unor astfel de experiente, a tacticilor de control fizice si psihologice, folosite de catre traficanti, combinate cu abuzurile fizice si sexuale, raman cicatrici emotionale adanci si rani fizice. Abuzul sexual cauzeaza si pierderi spirituale semnificative. Asadar, recuperarea completa a victimelor traficului sexual trebuie sa fie holistica.

Slujirea femeilor si copiilor atat de adanc raniti si devastati in urma traficului sexual poate fi descurajanta. Maini care vindeca: curriculum international pentru instruirea celor care-i vor ajuta pe supravietuitorii traficului uman foloseste o abordare holistica si se bazeaza pe sprijinul comunitatii. Aceasta abordare urmareste sa-i ajute pe ingrijitori sa se pregateasca sa raspunda nevoilor speciale ale victimelor traficului uman, aducand in vietile lor vindecare si speranta. Exista si o versiune academica a curriculumului Maini care vindeca, oferindu-se, astfel, studentilor ocazia de a se pregati pentru ingrijirea supravietuitorilor traficului de persoane.

Cei care au dezvoltat curriculumul pun accent pe faptul ca un raspuns crestin plin de compasiune fata de supravietuitorii traficului sexual necesita o perspectiva biblica in ceea ce priveste femeile si fetele, o perspectiva care sa le restaureze demnitatea si sentimentul propriei valori. In ciuda a tot ceea ce s-a facut pentru ca viata lor sa para ca nu valoreaza nimic, noi trebuie sa intelegem ca fiecare viata este unica si sacra. Aceasta perspectiva biblica este fundamentul curriculumului de fata, oferind un cadru puternic si eficient pe care sa se cladeasca viitorul acestor victime. O asemenea perspectiva intareste si speranta in rascumpararea vietilor lor.

De-a lungul Scripturii, Dumnezeu Isi arata compasiunea fata de cei zdrobiti prin robie si ne-a insarcinat pe noi, poporul Lui, sa-I continuam lucrarea pentru: "[a vindeca] pe cei cu inima zdrobita, [a vesti] robilor slobozenia, si prinsilor de razboi izbavirea; . . .[a mangaia] pe toti cei intristati; [a da] celor intristati. . . o cununa imparateasca in loc de cenusa, un untdelemn de bucurie in locul plansului, o haina de lauda in locul unui duh mahnit" (Isaia 61:1-3).

Pe masura ce cursul de fata te va pregati sa slujesti celor inrobiti de traficul sexual, noi, autorii, ne dorim sa experimentezi bucuria de a vedea vieti transformate si sperante renascute prin puterea vindecatoare a lui Dumnezeu!

-Phyllis Kilbourn

Maini care vindeca: curriculum international pentru instruirea celor care-i vor ajuta pe supravietuitorii traficului uman

INTRODUCERE

Vei incepe acum o calatorie care te va aduce fata-n fata cu una din cele mai ingrozitoare nenorociri ale secolului XXI: traficul de femei si copii in scopul exploatarii sexuale.

Aceasta este o calatorie de constientizare a ororii inimaginabile a nedreptatii flagrante a traficului sexual si a efectelor multidimensionale devastatoare asupra milioanelor de victime neajutorate din intreaga lume. Cu cat afli mai multe despre violenta la care sunt supuse aceste persoane, despre modul in care sunt inselate si distruse, cu atat mai mult te cuprinde indignarea si mania justificata si incepi sa-ti pui tot felul de intrebari: Cum e posibil asa ceva? Ce se poate face? Cum putem fi de folos? De unde sa incepem?

In mod individual, Salvation Army World Service Office, World Hope International, World Relief si Project Rescue din cadrul Assemblies of God World Missions au devenit constiente de fenomenul alarmant al vanzarii copiilor inocenti in scopul exploatarii sexuale in tarile in care acestea slujesc. Ca si organizatii non-profit care se ocupa de multe domenii ale nevoilor umane, acestea au simtit ca trebuie sa se angajeze in lupta impotriva traficului uman si sa-i ajute pe supravietuitori in domeniul lor de expertiza.

In 2003, motivati de amploarea cutremuratoare a acestui fenomen in intreaga lume, organizatiile mai sus-mentionate impreuna cu alte organizatii crestine din intreaga lume au decis sa colaboreze in lupta curajoasa impotriva traficului sexual. Acest parteneriat international, bazat pe credinta si cunoscut acum sub denumirea de FAAST (Faith Alliance Against Slavery and Trafficking), lupta impotriva ororilor exploatarii sexuale si recunoaste faptul ca numai credinta in Isus Hristos le va putea da supravietuitorilor speranta intr-o viata noua.

La sfarsitul anului 2005, membrii FAAST au decis ca este momentul sa se demareze o actiune concertata pentru instruirea de ingrijitori ai supravietuitorilor traficului uman din intreaga lume. Fara ingrijitori echipati ca sa-i indrume pe supravietuitori in procesul de restaurare, salvarea barbatilor, femeilor si copiilor din exploatarea sexuala este doar o usurare temporara a agoniei lor. Fiecare organizatie membra avea nevoie de un curriculum care putea fi folosit pentru instruirea ingrijitorilor crestini dedicati sa ajute femeile si copiii pentru vindecarea din experienta lor din trecut si dobandirea abilitatilor necesare inceperii unei vieti noi.

Maini care vindeca: curriculum international pentru instruirea celor care-i vor ajuta pe supravietuitorii traficului uman este rezultatul acelei decizii si un efort de a incepe implinirea unei nevoi foarte presante oriunde sunt descoperite persoane (femei si copii) exploatate sexual. Scopul acestuia este dublu, asa cum se reflecta in formatul sau:

Sa asigure un curriculum realizat cu sprijinul comunitatii, intr-un format educational informal, care poate fi folosit in comunitatile si bisericile locale din intreaga lume cu scopul de a-i

face pe oameni constienti de fenomenul traficului sexual;

informa pe oameni despre nevoile complexe ale supravietuitorilor traficului uman;

instrui pe cei care vor avea grija de supravietuitori in procesul de recuperare.

Sa ofere un curriculum la nivel academic care poate fi folosit in universitati si seminarii crestine din intreaga lume pentru a le prezenta viitorilor pastori si invatatori, precum si asistentilor sociali, nedreptatile traficului sexual si nevoile supravietuitorilor cu scopul de a:

sensibiliza viitorii lideri in privinta unor nedreptati care, in mod traditional, sunt considerate un subiect tabu si frecvent neintelese;

prezenta liderilor crestini relatia dintre invatatura, viata si lucrarea lui Hristos si responsabilitatea si misiunea Bisericii fata de cei inrobiti si exploatati in traficul sexual;

dezvolta in viitorii lideri o intelegere "informata" cu privire la scopul nevoilor supravietuitorilor, pe langa salvarea lor fizica, si la dimensiunile procesului de ingrijire pentru a-i ajuta pe supravietuitori sa inceapa o viata noua.

Curriculumul nu urmareste o instruire profesionala aprofundata in niciunul dintre aspectele specifice ale post-ingrijirii. De exemplu, asistentii sociali profesionisti si personalul medical care lucreaza cu supravietuitorii vor considera acest material ca fiind elementar in domeniul lor de expertiza. Desi acest instrument poate fi util oricarei persoane care doreste sa afle amanunte despre nevoile supravietuitorilor, scopul sau primar este sa prezinte nevoile si provocarile cu care se vor confrunta cei care doresc sa faca primii pasi in ingrijirea supravietuitorilor. In acele parti ale lumii in care oamenii devin constienti de traficul sexual si de victimele acestuia in comunitatile lor si doresc sa ajute, curriculumul este, speram noi, un prim pas semnificativ in raspunsul la intrebarea: "De unde sa incepem?"

Maini care vindeca este un instrument de pregatire care s-a inspirat dintr-o serie de modele de post-ingrijire si, ca atare, nu reprezinta un model anume. Cei care au elaborat acest curriculum si-au dat seama ca niciun model de post-ingrijire nu este universal, ci difera de la o regiune la alta, de la o cultura la alta sau de la un context la altul. Cei care intentioneaza sa dezvolte un program de post-ingrijire pentru supravietuitori trebuie sa studieze cum functioneaza traficul sexual in contextul lor local, cum se incadreaza acesta in dinamica mai larga a traficului, care sunt cele mai stringente nevoi ale supravietuitorilor din comunitatile lor si cum sa lucreze cel mai bine in contextele lor culturale, economice, sociale si religioase. Din aceste motive, desi nevoile femeilor si copiilor exploatati sexual sunt similare in intreaga lume, contextul local trebuie sa defineasca modul in care post-ingrijirea este cel mai bine pregatita si dezvoltata pentru a implini acele nevoi cu sensibilitate.

Punctele forte ale curriculumului international pentru instruirea ingrijitorilor

Curriculumul este rezultatul colaborarii a peste 40 de specialisti din diverse domenii si organizatii care doresc sa se ocupe, in domeniul lor de pregatire profesionala, de nevoile femeilor si copiilor implicati in traficul sexual.

In al doilea rand, curriculumul are o perspectiva transculturala. Majoritatea celor care au elaborat acest curriculum lucreaza in diferite medii culturale si/sau au o experienta vasta in instruirea transculturala. Pentru ca la acest curriculum au colaborat multe persoane, vom intalni multe stiluri si abordari. Aceasta diversitate se reflecta in modul in care sunt prezentate sectiunile/sesiunile, iar in final speram ca aceasta va oferi o perspectiva solida si-i va ajuta pe cei care ofera zilnic post-ingrijire.

In al treilea rand, curriculumul este scris dintr-o perspectiva crestina. Aceasta inseamna ca Persoana si puterea transformatoare a lui Isus Hristos stau la baza curriculumului si sunt considerate drept o componenta esentiala in procesul de vindecare a supravietuitorilor.

Din anii de experienta a organizatiilor care fac parte din FAAST si care au lucrat cu victime ale traficului sexual de pe diferite continente, s-a constatat ca salvarea si schimbarea modului de viata pe termen lung a persoanelor exploatate sexual se produc rareori fara factorul vindecator al credintei.

Pentru aceia care lucreaza in principal in culturile occidentale unde dimensiunea spirituala a vietii nu este recunoscuta in mod frecvent, acest fapt poate fi descurajant. Totusi, in cea mai mare parte a lumii neoccidentale, unde lucreaza multi dintre autorii curriculumului, dimensiunea spirituala a vietii si a persoanelor este recunoscuta si considerata o parte integranta a persoanelor si a realitatii. Abordarea folosita in curriculum reflecta acea perspectiva holistica asupra vietii si, implicit, asupra traumei si a nevoilor supravietuitorilor traficului sexual.

Este important sa remarcam, urmand modelul vietii si invataturii lui Hristos, ca ingrijirea si compasiunea sunt oferite tuturor victimelor, indiferent de traditia si mediul lor religios. Toate persoanele - barbati, femei, baieti si fete - care au fost exploatate sexual sunt la fel de pretioase in ochii lui Dumnezeu si merita ingrijire si vindecare.

Limitarile curriculumului

Curriculumul este doar un inceput, o lucrare care n-a fost finalizata inca. Este o prima incercare a sarcinii extraordinare in care multi s-au angajat sa-i ajute pe supravietuitorii traficului sexual. Ca atare, curriculumul are cateva limitari.

Unele regiuni geografice ale lumii sunt mai putin reprezentate decat altele in ce priveste perspectiva, studiile de caz si intamplarile relatate. Aceasta reflecta concentrarile geografice ale membrilor FAAST si ale lucrarilor lor asupra anumitor continente, si anume Asia, subcontinentul indian, Eurasia centrala si Africa. Profesorii si instructorii care folosesc curriculumul vor trebui sa-l adapteze la contextul lor cultural.

In final, anumite subiecte importante precum reintegrarea supravietuitorilor si post-ingrijirea pentru victimele provenite din randul barbatilor nu sunt abordate sau sunt foarte putin discutate. Fiindca acest accent este relativ nou, a fost o reala provocare sa gasim specialisti care sa fie dispusi sa scrie despre anumite subiecte. De asemenea, sunt disponibile foarte putine studii despre anumite subiecte. Fiecare colaborator al acestui curriculum care lucreaza cu supravietuitori ai traficului sexual este constient ca oferirea unei post-ingrijiri care sa transforme viata acestor supravietuitori este un domeniu in care invatam cu totii.

Indrumari pentru folosirea acestui curriculum

Maini care vindeca include doua manuale: unul intr-un format academic care poate fi folosit in colegii si care contine materiale educative, si unul alcatuit din doua volume, realizat cu sprijinul comunitatii.

In unele medii academice, unde engleza este cea de-a doua sau a treia limba de studiu, instructorii pot descoperi ca varianta realizata cu sprijinul comunitatii este mai accesibila cursantilor. In acest caz, varianta academica poate servi ca o resursa pentru instructor.

In ambele variante ale curriculumului, materialele educative (intrebari pentru discutii, activitati, etc.) sunt marcate astfel incat instructorii sa le poata identifica rapid in planul lectiei. Studiile de caz si marturisirile supravietuitorilor sunt incluse ca niste memento-uri foarte reale ale faptului ca accentul curriculumului de instruire pentru post-ingrijire se pune pe vindecarea milioanelor de femei si copii din intreaga lume care se afla in prezent intr-o stare de robie.

Cum putem lupta impotriva nedreptatilor traficului sexual si cum putem oferi ingrijire supravietuitorilor?

Instructorii ce folosesc Maini care vindeca pentru a informa si a instrui potentiali ingrijitori trebuie sa se intrebe pe ei insisi si pe studentii lor: "De unde putem afla mai multe despre traficul sexual si cum ii putem ajuta sa se vindece pe cei afectati de aceasta nedreptate ingrozitoare?" Diagrama de mai jos prezinta nevoile complexe ale supravietuitorilor si numeroasele tipuri de expertiza necesare pentru a ajuta victimele sa gaseasca vindecare holistica si sa inceapa o viata noua. Orice initiativa de a oferi post-ingrijire trebuie sa aiba un punct de plecare. Optiunile de mai jos sunt oportunitati pentru indivizi si organizatii de a incepe sa-i ajute pe cei exploatati sexual sa aiba o viata noua.

Pregatire profesionala; Asistenta medicala; Formare spirituala; Administratie; Consiliere/Asistenta sociala; Abilitati de viata; Consiliere juridica; Microintreprinderi; Orientare politica; Rugaciune; Repatriere/Reintegrare; Educatie/Alfabetizare; Preocupari artistice
In centru: Supravietuitorul traficului sexual

De unde sa pornesti in procesul de post-ingrijire?

In concluzie, curriculumul nu se refera la planul vreunei organizatii, lucrari crestine sau denominatii. Mai degraba, este vorba despre lucrarea Imparatiei Tatalui nostru pe pamant. Oroarea universala a traficului de femei si copii pentru exploatarea sexuala depaseste dimensiunile unei singure organizatii, chiar daca aceasta are filiale in mai multe tari. Crima organizata din intreaga lume si-a unit fortele pentru scopurile distructive ale exploatarii sexuale. Cu cat mai mult ar trebui, noi, credinciosii din intreaga lume, sa colaboram pentru a duce la indeplinire scopurile de vindecare si restaurare ale lui Dumnezeu? In fata acestei infractiuni din ce in ce mai amenintatoare, actiunile credinciosilor trebuie sa fie mai coordonate decat orice efort intreprins in trecut pentru a pune capat acestei nenorociri si a le aduce speranta victimelor.

FAAST urmareste ca acest curriculum sa fie un instrument pentru informarea si incurajarea bisericilor, comunitatilor, organizatiilor si indivizilor din intreaga lume sa se angajeze in lupta impotriva nedreptatilor traficului uman si pentru a-i ajuta sa se echipeze ca sa le ofere supravietuitorilor o ingrijire care sa le transforme viata. Isus a spus:

Duhul Domnului este peste Mine,

pentru ca M-a uns sa vestesc saracilor Evanghelia;

M-a trimis sa propovaduiesc robilor de razboi slobozirea,

si orbilor capatarea vederii;

sa dau drumul celor apasati,

si sa vestesc anul de indurare al Domnului".

(Luca 4:18-19)

Dumnezeu doreste eliberarea si vindecarea celor asupriti si vrea sa le dea speranta intr-o viata noua. Si noi, ca si copiii Lui, dorim acelasi lucru!

Faith Alliance Against Slavery & Trafficking (FAAST) Washington, D.C., 1 septembrie 2007

Reflectii din jurnalul unui ingrijitor

Este un lucru extraordinar ca Dumnezeu are incredere ca pot face parte din procesul Lui de vindecare. Sunt incontinuu smerita de puterea si dorinta Lui nemarginita de a-i elibera pe cei captivi, de a le da speranta celor deznadajduiti si de a-i vindeca pe cei zdrobiti. In ultima dimineata petrecuta aici, m-am trezit obosita dar si buimacita la auzul celui mai minunat sunet. Niste tinere cantau dupa o muzica data incredibil de tare pentru ora 6 dimineata. M-am repezit la fereastra si cand colo, ce sa vezi? Fetele dansau. Razand, cu fetele spre soare, ele dansau ca niste ingeri, tinandu-se de maini si chicotind de bucurie.

Stand si privindu-le, fetele nu mi se mai pareau niste victime, ci niste invingatoare. M-am gandit in sinea mea: Cat de minunat este sa vezi asemenea miracole invesmantate intr-o piele umana fragila!

Noi, cei care cautam sa oprim macelul traficului uman suntem niste mici Davizi intr-un tinut plin de Goliati. Dumnezeu insa nu cunoaste nicio cultura, niciun dusman, nicio trauma, niciun obstacol care sa limiteze puterea Lui suverana si abilitatea Sa de a transforma, rand pe rand, vietile supravietuitorilor.

Dr. Bethenee Engelsvold
Bombay, India

Cum trebuie sa se foloseasca acest manual

Ingrijitorii persoanelor salvate din traficul sexual se confrunta cu multe situatii si asteptari diferite. Ca in orice alt grup, participantii vor veni din diferite medii cu diferite experiente. De aceea, facilitatorul trebuie sa fie capabil sa-i incurajeze pe participanti sa-si foloseasca indemanarile si experientele din trecut in timp ce afla informatii noi si dobandesc abilitati noi printr-o interactiune pozitiva in cadrul grupului. Manualul ofera o abordare care este bazata pe comunitate si care promoveaza comunicarea pozitiva si oportunitatile de invatare participativa.

PLANIFICAREA INSTRUIRII

CREAREA UNUI MEDIU POZITIV DE INVATARE:

Sesiunile de invatare ar trebui sa se desfasoare intr-o incapere in care participantii sa se simta in siguranta si liberi sa-si exprime sentimentele si ideile.

Nu uita ca esti un "facilitator" care ajuta participantii sa descopere singuri anumite lucruri.

Facilitatorul nu este un conferentiar care ofera toate informatiile.

Chiar si cand participantii dau un raspuns gresit sau nu inteleg un concept prezentat, n-ar trebui niciodata facuti sa se simta prost.

AMENAJAREA INCAPERII:

Soseste cu cel putin 30 de minute inaintea inceperii sesiunii pentru a pregati incaperea.

Indiferent unde se desfasoara sesiunea, NU amenaja incaperea in asa fel incat sa arate ca o clasa de curs.

Asaza scaunele asa incat participantii sa stea in cerc sau in semicerc pentru a se putea vedea unii pe altii.

Facilitatorul ar trebui sa stea in cerc pentru a stimula comunicarea activa.

Incaperea ar trebui sa fie curata, cu o ventilatie corespunzatoare si protejata de soare puternic, ploaie, etc.

Incearca sa reduci pe cat posibil orice distragere din afara.

De la o sesiune la alta, poti schimba aranjamentul sau chiar locatia incaperii. In acest fel, vei stimula participarea si vei descoperi cea mai potrivita metoda de predare pentru grupul respectiv.

Cum trebuie sa se foloseasca acest manual

FACILITATORUL ARE ROLUL DE:

A stimula o comunicare pozitiva si a oferi informatii in modul indicat.

A fi flexibil si a se adapta stilului de invatare al grupului.

A asculta mai intai.

A pune intrebari inainte de a impartasi raspunsurile.

A crea o atmosfera deschisa, de incredere si entuziasm.

A explica in mod clar ce se asteapta din partea grupului si a prezenta programul sesiunii.

INDRUMARI PENTRU DESFASURAREA SESIUNILOR

LUCRURI DE RETINUT:

Gandeste-te la propriile experiente de viata si cauta sa fii un exemplu pozitiv.

Fii pregatit. Acorda-ti suficient timp ca sa te pregatesti. Studiaza mai dinainte fiecare lectie si documenteaza-te in plus, daca nu esti familiarizat cu subiectul respectiv.

Urmareste curriculumul cu atentie, dar fii natural. Nu-l citi cuvant cu cuvant.

Nu tine grupului o prelegere sau nu le dicta materialul. Incurajeaza participarea activa.

Permite-le participantilor sa descopere lectii importante pentru ei insisi in loc sa le oferi toate raspunsurile.

Mentine interesul treaz in cadrul grupului. Facilitatorul ar trebui sa treaca de la o activitate la alta in mod rapid si fara prea multe intreruperi.

Incurajeaza participarea prin implicarea cat mai multor persoane. Participantii ar trebui sa vorbeasca mai mult decat facilitatorul.

Foloseste grupuri mici pentru discutii si activitati. Grupurile mici ajuta la stimularea participarii, creeaza sentimentul muncii in echipa si-i incurajeaza sa fie mai deschisi pe aceia care nu se simt in largul lor intr-un grup mai mare.

Invata cu pasiune. Participantii isi vor da seama daca esti sincer preocupat de soarta lor si de soarta supravietuitorilor traficului sexual.

Incurajeaza-i si lauda-i pe participanti pentru eforturile lor, chiar si atunci cand mai gresesc.

Fii smerit. Fa-i pe participanti sa creada ca inveti si tu impreuna cu ei.

Arata respect ascultand si apreciind ideile si contributiile lor.

Fii consecvent si corect cu toti. Arata ca esti preocupat de fiecare participant in timpul procesului de invatare.

Fa ca invatarea sa fie interesanta. Sesiunile sa fie stimulative pentru a incuraja participarea consecventa.

RECOMANDARI IN PROCESUL DE FACILITARE

Nu trebuie sa se uite ca acest curriculum a fost conceput pentru o invatare participativa. Urmatoarele recomandari il va ajuta pe facilitator sa se familiarizeze cu acest stil de invatare:

Insuseste-ti ideile principale pentru a nu fi nevoit sa le citesti cuvant cu cuvant.

Nu depasi timpul alocat sesiunii.

Vorbeste clar si destul de rar pentru a fi inteles.

Priveste-i in ochi pe participanti atunci cand le prezinti informatiile.

Dupa ce prezinti o idee importanta, fa o mica pauza pentru a le permite participantilor sa se gandeasca la aceasta.

Daca ti se pare ca participantii n-au inteles ceva, repeta informatia.

Punand intrebari vei incuraja participarea. Urmatoarele sugestii te pot ajuta sa folosesti intrebarile in mod eficient:

Pune intrebari "cu raspuns deschis" care-i vor indemna pe participanti sa-si impartaseasca ideile, parerile si experientele. Nu exista raspunsuri corecte sau gresite.

Evita intrebarile "cu raspuns precis" (de tip DA / NU) pentru ca pot impiedica o conversatie.

Fa o mica pauza dupa ce ai pus o intrebare pentru a le permite participantilor sa-si formuleze raspunsurile.

Dupa ce un voluntar va da un raspuns, nu te grabi sa treci la urmatoarea intrebare. Intreaba daca mai este cineva care doreste sa raspunda.

Asculta cu atentie raspunsul la ideile importante si lauda-i pe aceia care au dat raspunsurile respective.

Scrie raspunsurile importante pe foile de hartie ale flipchart-ului ca o confirmare a importantei informatiei. Lipeste foile completate pe peretii incaperii pentru a-i ajuta pe participanti sa observe un proces progresiv de invatare.

Cand cineva da un raspuns care este in mod clar gresit, continua doar sa intrebi daca altcineva are un raspuns diferit. Nu spune direct ca raspunsul a fost gresit. Atunci cand se da raspunsul corect, repeta-l pentru a scoate in evidenta informatia corecta.

Este extrem de important sa facilitezi discutiile de grup pentru ca sesiunea sa fie o experienta de invatare pentru toti cei implicati. Iata cateva recomandari pentru discutiile din cadrul grupului mare.

Cand o persoana se ofera sa vorbeasca, multumeste-i pentru participarea sa.

Evita sa-i intrerupi pe oameni atunci cand vorbesc. Daca cineva vorbeste prea mult, ai putea fi nevoit sa-l intrerupi, cerandu-ti scuze.

Incearca sa incurajezi cat mai multi oameni sa participe la discutie. Nu permite ca una sau doua persoane sa monopolizeze conversatia.

Daca un participant da un raspuns scurt, poate ca vei dori sa incerci sa-l incurajezi sa spuna mai multe. Ai putea zice: "Spune-ne, te rog, mai multe despre acest lucru".

Cateodata este dificil sa te incadrezi in timpul rezervat sesiunilor.

Incurajeaza participarea, dar s-ar putea sa fi nevoit sa limitezi discutiile prea lungi din cauza restrictiilor de timp.

Impartirea in grupuri mici pentru discutarea anumitor intrebari va permite participarea mai multor persoane.

Numarul de persoane dintr-un "grup mic" depinde de activitatea propusa.

Cand fiecare grup mic are de rezolvat o sarcina, asigura-te ca toti au inteles ce au de facut si cat timp au la dispozitie.

Unii dintre participantii grupurilor mici ar trebui sa se mute astfel incat sa se poata privi si auzi unii pe altii.

Cere-le grupurilor mici sa stea la o oarecare distanta unele fata de altele pentru a reduce distragerea atentiei.

Mergi de la un grup la altul si incearca sa asculti si sa observi discutiile din cadrul fiecarui grup mic.

Roaga fiecare grup mic sa-si aleaga un reprezentant pentru a le impartasi concluziile in fata grupului mai mare, astfel incat toti sa beneficieze de pe urma discutiilor.

Povestirile sunt foarte eficiente cand sunt relatate intr-un mod care sa capteze atentia participantilor si-i ajuta sa se relationeze la ceea ce este impartasit. Cand vei relata o intamplare:

Citeste-o mai inainte; chiar exerseaza s-o spui in fata grupului.

Foloseste un ton diferit al vocii pentru fiecare persoana din intamplare.

Arata diferite sentimente / emotii pe fata ta si in gesturile tale in timp ce impartasesti intamplarea.

Ai grija ca imediat dupa impartasirea intamplarii sa pui intrebarile prezentate in sesiune. Participantii vor invata cel mai mult in timpul discutiilor.

STRUCTURA SESIUNILOR DE INVATARE

Fiecare sesiune se bazeaza pe un anumit subiect legat de ingrijirea supravietuitorilor traficului sexual. Unele subiecte sunt discutate in mai multe sesiuni datorita complexitatii acestora. Formatul fiecarei sesiuni este simplu de urmat si ofera o structura pentru invatatura participativa.

Fiecare sesiune este prezentata in urmatorul format:

"NOTITELE PENTRU FACILITATOR" ofera informatii despre subiectul sesiunii pentru a-l ajuta pe facilitator sa pregateasca sesiunea.

"IN TIMPUL ACESTEI SESIUNI, PARTICIPANTII (VOR). . ." prezinta obiectivele pe care participantii ar trebui sa le atinga la sfarsitul fiecarei sesiuni.

"TIMPUL" alocat ("CEASUL") ofera indrumari care sa-l ajute pe facilitator sa planifice sesiunea asa incat sa acopere tot materialul. Totusi, facilitatorul are optiunea de a stabili timpul necesar in functie de marimea grupului si de timpul alocat sesiunii. Poate ca vor fi necesare doua sesiuni pentru a acoperi unele dintre subiecte, in functie de cunostintele anterioare ale grupului si / sau de interesul grupului in subiectul respectiv.

"MATERIALELE NECESARE" identifica lucrurile care vor trebui pregatite inaintea inceperii sesiunii.

"STARTUL" ofera un mod de a prezenta subiectul pentru a capta atentia grupului. Aceasta activitate poate fi o demonstratie, o scurta sceneta, un joc sau o povestire / intamplare.

"DIALOGUL PRINCIPAL" furnizeaza informatii care vor fi prezentate cu scopul de a le oferi participantilor cunostinte adecvate in privinta rolului lor de a-i ingriji pe supravietuitorii traficului sexual. Aceasta sectiune este impartita in "DISCUTII", "EXPLICATII", "ACCENTUARE", "ACTIVITATE/POVESTIRE". Vor fi oferite toate informatiile despre subiect, dar facilitatorul trebuie sa studieze inaintea sesiunii pentru a se familiariza cu materialul. In functie de experienta anterioara si de pregatirea facilitatorului, unele subiecte pot necesita mai mult studiu decat altele.

"RECAPITULAREA" permite timp pentru consolidarea cunostintelor dobandite, pentru aplicatie la o situatie anume si / sau stabilirea unei teme pentru sesiunea urmatoare, daca e nevoie.

"ACCEPTA PROVOCAREA" ofera cateva sugestii pentru domenii suplimentare de studiu si activitati care pot largi cunostintele si experienta participantilor, in cazul in care acestia doresc sa invete mai multe despre un anumit subiect. Aceasta sectiune nu este inclusa in timpul alocat fiecarei sectiuni.

"RESURSELE" sunt folosite pentru a strange mai multe informatii, pentru a sustine informatiile prezentate si / sau pentru a clarifica aceste informatii.

Definirea si intelegerea traficului de persoane

"De multe ori este foarte dificil sa lucrezi in acest domeniu. Incepi sa-ti pui tot felul de intrebari: Cum voi face fata acestei situatii? Sau cum ma voi descurca cu aceasta persoana? Supravietuitorii provin din medii diferite si sunt speriati si cuprinsi de teama. Nu se simt deloc in largul lor. Dar eu sunt convins ca Domnul mi-a vorbit si ca invat zi de zi. Ii pot face pe oameni sa se simta bine, nu datorita abilitatilor mele, ci gratie Domnului".

-Un ingrijitor

Definirea traficului de persoane

NOTITE PENTRU FACILITATOR

Ce este traficul de persoane (TP)? Este acest fenomen prezent in comunitatea locala? Daca da, de ce-ar trebui sa fim ingrijorati? Ce se poate face in aceasta privinta? Iata principalele intrebari la care se va raspunde in Partea A a acestui curriculum.

Termenul "trafic de persoane" poate fi confuz. Multi folosesc in paralel expresii precum traficul uman, traficul de forta de munca sau traficul sexual, dar acesti termeni nu semnifica exact acelasi lucru. Traficul uman si traficul de persoane sunt termeni folositi cu referire la toate tipurile de trafic de persoane. Alti termeni ca traficul sexual si traficul de forta de munca sunt folositi pentru a descrie tipuri unice de trafic de persoane. In plus, traficul de persoane este uneori confundat cu introducerea ilegala de persoane intr-o tara, migratia si practicile ilegale de munca. Asadar, pentru a recunoaste tipul de trafic de persoane din comunitatea ta si pentru a ne pregati sa oferim asistenta victimelor traficate, este important sa intelegem exact ceea ce este si ceea ce nu este traficul de persoane.

Aceasta sesiune va oferi o privire de ansamblu asupra traficului de persoane. Sesiunea 2 a Sectiunii 1 va oferi o imagine de ansamblu asupra traficului sexual si a exploatarii sexuale comerciale. Mai tarziu, in acest curriculum vor fi oferite informatii pentru comunitatile si indivizii care doresc sa lupte impotriva traficului sexual. Toate abuzurile si orice tip de exploatare a fiintelor umane reprezinta o ofensa impotriva umanitatii si a lui Dumnezeu. Cateva din principiile schitate in acest curriculum pot fi aplicate pentru a ajuta un spectru larg de supravietuitori ai TP. Totusi, efectele exploatarii sexuale comerciale experimentate de catre supravietuitorii traficului sexual genereaza nevoi specifice si, in consecinta, abordari unice pentru recuperarea lor.

Pentru un studiu aprofundat al definirii si intelegerii traficului de persoane, te rugam sa citesti Sectiunile 1 si 2 ale versiunii academice a acestui curriculum.

TIMPUL ALOCAT

Materiale necesare: Flipchart, markere, coli de hartie, creioane, Schema "Traficul de persoane" (desenata pe flipchart inaintea orei de curs)

Sectiunea 1: Definirea si intelegerea traficului de persoane

Introducere

ACTIVITATE: Povestire

In timpul acestei sesiuni, participantii.

Vor putea identifica si defini termeni importanti cu privire la traficul de persoane.

Vor putea identifica modul in care TP este diferit de introducerea ilegala a persoanelor intr-o alta tara.

Vor intelege ca TP este o forma de inrobire.

15 minute

L-am cunoscut pe iubitul meu in casa prietenei mele. Ne cunosteam doar de o luna cand el m-a anuntat ca vrea sa ne casatorim. Apoi, mi-a zis ca putem castiga niste bani pentru nunta noastra daca vom merge sa muncim in Grecia la firma prietenului sau. Urma sa stam acolo trei luni dupa care sa ne intoarcem. Nu mai puteam de bucurie! Ma simteam cea mai norocoasa fiinta din lume. El mi-a luat apoi pasaportul si toate actele necesare si mi-a spus ca se va ocupa de obtinerea vizei si de biletele de avion. Am fost atat de fericita si de naiva incat nici n-am cerut sa vad biletele sau documentele. A venit si ziua plecarii. Am luat avionul si in loc sa ajungem in Grecia, am aterizat in Dubai. Pentru ca nu mai calatorisem in strainatate, nu mi-am dat seama unde ma aflu. Am putut doar sa recunosc literele arabe si i-am vazut pe oameni imbracati in haine arabesti. Cand am intrebat de ce am aterizat in Dubai, el mi-a spus ca suntem nevoiti sa ramanem acolo cateva zile, dupa care vom ajunge in Grecia. M-a dus la un hotel si mi-a spus ca merge sa-si vada prietenul si ca se va intoarce repede. Doua ore mai tarziu, un barbat a venit sa ma duca la un alt hotel spunandu-mi ca sunt proprietatea lui. Nu intelegeam nimic. Ii tot spuneam ca este o neintelegere si ca prietenul meu se va intoarce curand. Venisem in Dubai cu un alt scop. Barbatul mi-a spus ca prietenul meu ma vanduse lui si ca, din acel moment, avand actele mele, eu trebuia sa fac orice-mi cerea. Mi-a zis ca in ziua urmatoare trebuia sa ma mut in alt loc si sa am grija de toti clientii pe care urma sa mi-i trimita. Eram socata de tot ce mi se intampla. In ziua urmatoare, barbatul a venit intr-adevar si m-a dus la un alt hotel. Mi-a spus ca trebuia sa-i dau in fiecare zi 500 de dolari, indiferent cati clienti as fi avut. Era un tip atat de violent! Fiecare zi a fost un iad pentru mine. Aveam cam 30-40 de clienti. Nici nu mai eram in stare sa ma misc sau sa gandesc. Aceasta situatie a continuat saptamani intregi. Imi duceam viata intre clienti si lacrimi. . . .

(International Organization for Migration, 2006. Toate drepturile rezervate. Folosita cu permisiune. Traficarea femeilor si copiilor din Republica Armenia: Un studiu (2001), pg. 49. Intregul raport este disponibil la: www.iom.int/armenia/Armenia_traff_report.pdf.)

DISCUTII    Discutie in cadrul grupului mare:

Credeti ca aceasta persoana este o victima a traficului de persoane sau nu?

Ati auzit despre o situatie similara care s-a petrecut in comunitatea sau in tara voastra?

Ce tip de minciuna s-a folosit pentru a duce victima departe de casa sa?

DIALOGUL DE BAZA

EXPLICATII - DEFINITII

Termenii si definitiile de mai jos constituie baza discutiilor despre traficul de persoane. (Pentru o lista completa de referinte, citeste Sectiunea 1 a versiunii academice a acestui curriculum.)

Copil: Orice fiinta umana sub 18 ani.

Constrangere: Amenintari cu vatamarea corporala impotriva oricarei persoane; orice plan de a face pe cineva sa creada ca esecul in colaborarea sa va avea ca rezultat periclitarea vietii cuiva.

Munca silnica: Cand valoarea serviciilor prestate nu este scazuta dintr-o datorie de bani sau bunuri sau cand durata si natura acelor servicii nu sunt limitate si bine definite.

Forta: Impunere, violenta sau constrangere folosita impotriva unei persoane.

Adapostire: A oferi gazduire fugarilor.

Turism sexual: Turism partial sau total in scopul prestarii sau cumpararii de servicii sexuale.

Trafic sexual: Recrutarea, transportarea, adapostirea, transferarea sau preluarea unei persoane in scopul unui act sexual comercial.

Inrobire: Conditia unei persoane asupra careia proprietarul isi exercita toate drepturile

.

Traficul de carne vie: Toate actiunile care presupun prinderea, cumpararea/vanzarea sau cedarea unei persoane cu intentia de a o reduce la conditia de sclav.

Copil al strazii: un copil care-si duce viata pe strazi sau care este fortat sa munceasca ori sa-si petreaca o mare parte din timp in afara caminului, sau ambele.

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA TRAFICULUI DE PERSOANE

Traficul de persoane

Acte delictuale Metode Scopul exploatarilor

Ce? Cum? De ce?

In termeni simpli, poate fi mai usor sa ne gandim la traficul de persoane ca la un proces prin care o persoana isi pierde libertatea si independenta pentru a fi folosita ca "proprietatea" cuiva. O definitie internationala comuna a TP structureaza acest proces in trei parti:

Ce (acte delictuale)

Cum (metode prin care se infaptuiesc acele acte)

De ce (scopul exploatarii)

Mai intai, sectiunea "ce" a definitiei descrie actele delictuale care sunt folosite, de obicei, in cursul procesului de traficare. Acele acte includ:

Recrutarea

Transportarea

Transferarea (trecerea ilegala peste granita)

Gazduirea

Preluarea persoanelor

In al doilea rand, sectiunea "cum" a definitiei explica metodele pe care traficantii le folosesc frecvent in timpul actelor delictuale. Acestea includ:

Amenintarea cu forta sau folosirea fortei

Alte forme de constrangere

Rapirea

Inselaciunea

Amagirea

Abuzul de putere sau mentinerea persoanei intr-o pozitie de vulnerabilitate, precum si cererea sau primirea de bani sau beneficii pentru a obtine consimtamantul unei persoane de a avea controlul asupra altei persoane.

In al treilea rand, sectiunea "de ce" a definitiei descrie scopul pentru care traficantul isi va folosi victima. Victimele TP sunt folosite si abuzate in multe tipuri de situatii.

Unele victime ale TP sunt traficate intr-o varietate de situatii pentru exploatarea muncii lor. Acest fenomen se numeste traficul cu forta de munca. Acesta se manifesta, de obicei, in comert, afaceri si ramuri industriale precum:

Agricultura (plantatii de cacao, ferme avicole, plantatii de portocali, mori de decorticare a orezului, etc.)

Servicii de curatenie

Pescuit

Hoteluri

Industria manufacturiera

Armata (copii soldati)

Minerit si cariere de piatra

Restaurante

Comert ambulant

Traficul cu forta de munca este posibil in orice ramura industriala. De exemplu, in anul 2006 sute de femei din Europa de Est au fost aduse ilegal in Germania pentru a vinde inghetata!

Multe forme de trafic cu forta de munca includ si abuzul sexual, dar victima este, de obicei, abuzata sexual de catre angajator si nu vanduta altora in scopuri sexuale.

Alte victime ale TP sunt traficate in industria sexuala comerciala, unde oamenii platesc pentru a le viola sau a le abuza sexual. Acest fenomen este numit trafic sexual.

Abuzul in industria sexuala comerciala poate include exploatarea in cadrul prostitutiei, pornografiei si striptease-ului. Cand oamenii sunt traficati in industria sexuala comerciala, abuzul lor este ca un viol, dar intensificat de repetarea atacurilor sexuale si de numarul mare al celor care folosesc violenta sexuala.

Femeile si copiii reprezinta cea mai mare parte a victimelor traficate pentru exploatarea in industria sexuala comerciala.

O definitie completa si larg acceptata a traficului de persoane este oferita mai jos.

Traficul de persoane:

(a) Recrutarea, transportarea, transferarea (trecerea ilegala peste granita), gazduirea sau preluarea persoanelor, prin amenintare cu forta sau folosirea fortei, ori a altor forme de constrangere, prin rapire, inselare, amagire, abuz de putere, precum si cererea sau primirea de bani sau beneficii pentru a obtine consimtamantul unei persoane de a avea controlul asupra altei persoane, in scopul exploatarii.

(b) Exploatarea include, cel putin, exploatarea prostitutiei sau a altor forme de exploatare sexuala, munca silnica sau servicii fortate, sclavie sau practici similare sclaviei, ori indepartarea de organe.

c) Consimtamantul unei victime a traficului de persoane pentru intentia de a fi exploatata este irelevant acolo unde s-a folosit oricare dintre metodele descrise mai sus.

(d) Recrutarea, transportarea, transferarea, gazduirea sau preluarea unui copil in scopul exploatarii trebuie considerate "trafic de persoane."

-

DISCUTII

10minute

(Sursa: Protocolul pentru prevenirea, suprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special a femeilor si copiilor, adaugat la Conventia Natiunilor Unite impotriva crimei organizate transnationale, Articolul 3.)

CONSIDERATII SPECIALE

Transportarea (sau deplasarea) unei persoane pe distante lungi sau peste granitele unor tari nu este neaparat o situatie specifica traficului de persoane. Transportarea este doar o posibila parte a unui scenariu de traficare. Oamenii pot fi traficati in propriile lor tari si comunitati.

Daca o persoana are sub 18 ani, eventualul sau "consimtamant" de a fi traficata nu este luat in considerare.

Traficantii folosesc multe metode, nu doar forta fizica, pentru a dobandi control asupra victimelor. E posibil ca unele dintre aceste metode sa fie foarte subtile.

DEOSEBIRI INTRE TP SI INTRODUCEREA ILEGALA DE PERSOANE INTR-O TARA

TP este uneori confundat cu introducerea ilegala de persoane; totusi, cele doua nu sunt similare. Exista patru factori-consimtamant, exploatare, transnationalitate si profituri-care arata deosebirile dintre TP si introducerea ilegala de persoane intr-o tara.

Traseaza pe flipchart doua coloane: "Introducerea ilegala de persoane" si "Traficul de persoane". Discuta despre cei patru factori (consimtamant, exploatare, transnationalitate si profituri) pentru a determina modul in care fiecare factor arata deosebirea dintre introducerea ilegala de persoane si traficul de persoane.

Pentru a clarifica deosebirile dintre TP si introducerea ilegala de persoane sunt oferite informatii suplimentare in schema urmatoare.

Deosebirile dintre introducerea ilegala de persoane
intr-o tara si traficul de persoane

Factori diferentiatori

Introducerea ilegala

Traficul de persoane

 

Consimtamant

Introducerea ilegala de persoane presupune     faptul ca acestea au fost de acord cu actiunea

Victimele traficate fie n-au consimtit niciodata, fie, daca au fost initial de acord, acel consimtamant se anuleaza prin actiuni- le de constrangere, inselare sau abuzive ale    traficantilor

 

Exploatare

Introducerea ilegala se sfarseste odata cu sosirea persoanelor la destinatia lor.

Traficul de persoane presupune o exploatare continua a victimelor intr-un asemenea mod incat sa genereze profituri ilicite pentru traficanti.

 

Transnationalitate

Introducerea ilegala de persoane este intotdeauna transnationala.

Traficul de persoane poate sa nu fie intotdeauna transnational. TP poate avea loc indiferent daca victimele sunt duse sau nu intr-o alta tara.

 

Profituri

In introducerea ilegala de persoane, profiturile ilegale sunt generate prin deplasarea in sine.

In cazurile de TP, profiturile sunt in principal generate de exploatarea sexuala ulterioara sau prin exploatarea muncii prestate de victima.

 

Nota: 1) Schema adaptata dupa: Biroul Natiunilor Unite pentru combaterea consumului de droguri si a criminalitatii, Traficul de persoane: tipare globale (aprilie 2006). 2) Cazurile de introducere ilegala de persoane in alte tari sau de TP sunt adesea complexe; se recomanda apelarea la consultanta unui expert juridic.

Imparte-i pe participanti in doua grupuri. Cere fiecarui grup sa citeasca unul din exemplele oferite, iar apoi sa raspunda la intrebarile legate de fiecare exemplu, dupa care sa-si impartaseasca raspunsurile intregului grup.

EXEMPLUL A:

Mi-au luat pasaportul si m-au informat ca nu exista nicio slujba de chelnerita si ca se asteapta de la mine sa lucrez ca prostituata. M-am impotrivit, iar ei mi-au spus ca daca vreau sa ma intorc acasa va trebui sa le platesc inapoi cei 1000 de euro. Am refuzat iar ei m-au batut. Cand i-am amenintat ca voi merge la politie, mi s-a spus ca politistii au fost cumparati si ca fara documente voi fi considerata o delincventa. Mi-au mai spus ca toti proxenetii lucreaza sub protectia politiei. Ei le tin pe fete sub control cu ajutorul politiei. Mi-au aratat fotografii ale unor fete moarte care au incercat sa mearga la politie. Am fost socata si inspaimantata. Am decis ca singurul mod de a supravietui era sa cooperez. . . Viktor si ceilalti proxeneti ne aduceau mereu aminte ca stiau unde se afla familiile noastre si ca ne vor omori copiii daca vom incerca sa scapam de-acolo.

(Marturia Irinei Veselykh in fata Comisiei pentru relatii internationale a Senatului S.U.A., 15 iunie 2006)

INTREBARI PENTRU DISCUTII

Ce mijloace a folosit Viktor pentru a dobandi controlul asupra Irinei?

In ce anume a fost implicata Irina: in traficul de persoane sau in introducerea ilegala de persoane intr-o tara? Folositi cele trei parti ale definitiei TP, precum si cele patru deosebiri dintre introducerea ilegala de persoane si TP pentru a va explica raspunsul.

De ce Irina a cooperat pana la urma cu Viktor si ceilalti proxeneti?

Credeti ca Irina a fost o sclava pentru Viktor si ceilalti proxeneti?

EXEMPLUL B:

Jorge, un tanar din Guayaquil a vrut sa paraseasca Ecuadorul pentru a gasi de lucru in Statele Unite. El si familia lui au gasit pe cineva ca sa-l transporte pentru suma de 2.000 de dolari. Jorge este imbarcat pe un mic vapor impreuna cu alte zeci de persoane care doreau sa ajunga in S.U.A. Dupa o lunga calatorie, vaporul ajunge in Mexic. Acolo, oamenii au fost debarcati si impartiti in grupuri mai mici. Aceste grupuri mici au mers timp de doua zile prin desertul de la granita dintre S.U.A. si Mexic. Grupul lui Jorge a trecut granita si a intrat in S.U.A. Jorge si-a gasit o slujba in statul Arizona in domeniul constructiilor. In mod regulat, el trimite bani acasa, familiei sale.

INTREBARI PENTRU DISCUTII:

A fost Jorge introdus ilegal in S.U.A. sau a fost o victima a TP? Folositi cele trei parti ale definitiei TP, precum si cele patru deosebiri dintre introducerea ilegala de persoane si TP pentru a va explica raspunsul.

A devenit Jorge un sclav dupa calatoria sa?

INTRODUCERE EXPLICATII

Toate victimele traficului uman sunt tratate ca fiind "proprietatea" cuiva. Cand fiintele umane sunt tratate ca o proprietate, ca niste posesiuni banale, atunci acestea sunt tratate ca niste sclavi. Astfel, traficul uman poate fi considerat o cale spre inrobire. Astazi, exista aproape 27 de milioane de sclavi moderni in intreaga lume. Multi dintre acestia au devenit sclavi in urma traficarii lor; altii s-au nascut probabil sclavi. Sclavia ii priveaza pe indivizi de libertatea si demnitatea pe care le-au primit de la Dumnezeu si este o insulta la adresa lui Dumnezeu care i-a creat pe toti dupa chipul si asemanarea Lui si pentru scopurile Sale.

ACTIVITATE: IMPARTASIREA UNEI INTAMPLARI

Genesa 37 ne impartaseste istoria vietii lui Iosif, unul din cei doisprezece fii ai lui Iacov. Biblia ne spune ca fratii lui Iosif au devenit gelosi pe el dupa ce tatal lor i-a facut lui Iosif o haina speciala. Ei au ajuns chiar sa-l urasca si mai mult dupa ce Iosif le-a povestit un vis pe care l-a avut si care profetea ca, intr-o buna zi, fratii lui Iosif se vor inchina inaintea lui. Dupa catva timp, Iacov l-a trimis pe Iosif ca sa vada ce fac fratii lui care pasteau oile tatalui lor. Iata ce s-a intamplat.

Ei (fratii lui Iosif) l-au zarit de departe. Dar pana cand el a ajuns la ei, acestia au pus la cale un plan ca sa-l omoare. Fratii ziceau: "Iata ca vine fauritorul de visuri! Veniti acum, sa-l omoram si sa-l aruncam intr-una din aceste gropi; vom spune ca l-a mancat o fiara salbatica, si vom vedea ce se va alege de visurile lui".

Ruben i-a auzit pe fratii lui vorbind si a intervenit pentru a-l salva: "Sa nu varsati sange; ci mai bine aruncati-l in groapa aceasta care este in pustie, si nu puneti mana pe el". Ruben avea de gand sa se intoarca mai tarziu, sa-l scoata de acolo si sa-l duca inapoi la tatal sau.

Cand Iosif a ajuns la fratii sai, acestia i-au rupt acea haina speciala pe care o purta si l-au aruncat in groapa. Groapa nu avea apa in ea, ci era goala.

"Apoi au sezut sa manance. Ridicandu-si ochii, au vazut o ceata de Ismaeliti venind din Galaad; camilele lor erau incarcate cu tamaie, cu leac alinator si smirna, pe care le duceau in Egipt. Atunci Iuda a zis fratilor sai: Ce vom castiga sa ucidem pe fratele nostru si sa-i ascundem sangele? Veniti mai bine sa-l vindem Ismaelitilor, si sa nu punem mana pe el, caci este fratele nostru, carne din carnea noastra. Si fratii l-au ascultat".

Negustorii madianiti tocmai ajunsesera acolo. Fratii lui Iosif l-au scos din groapa si l-au vandut ismaelitilor pe douazeci de arginti. Acestia l-au luat cu ei in Egipt. Acolo, madianitii l-au vandut pe Iosif lui Potifar, unul dintre dregatorii Faraonului (adaptat din Genesa 37:18-36).



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 960
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved