Natura si trasaturile actelor administrative jurisdictionale

Natura si trasaturile actelor administrative jurisdictionale

Actele administrative jurisdictionale sunt acte ale autoritatilor administrative care se caracterizeaza in randul actelor administrative numai prin reunirea urmatoarelor trasaturi

1. Actele administrative jurisdictionale au ca obiect solutionarea unor litigii juridice, privind incalcarea unor reguli de drept sau a unor drepturi subiective

Organul de solutionare a conflictului isi desfasoara activitatea jurisdictionala pe baza principiului independentei, ceea ce inseamna ca organul jurisdictional nu poate fi influentat in modul de rezolvare a litigiului. Prin urmare, organul jurisdictional isi va alege o asemenea conduita, incat sa nu apara ca este incadrat intr-o anumita ierarhie administrativa.

Partile acestui litigiu sunt fie persoane fizice, pe de o parte si organe administrative pe de alta parte, fie atat de o parte, cat si de alta, organe administrative.

Mai intai, se face sesizarea organului emitent prin reclamatia administrativa inaintata de partea vatamata intr-un termen legal. Daca organul administrativ este de acord cu continutul sesizarii, emite un act administrativ prin care anuleaza sau revoca actul ilegal, iar conflictul se stinge. Daca reclamatia administrativa este respinsa, conflictul continua fie la organul administrativ superior, fie la organul jurisdictional stabilit prin lege.

2. Actele administrative jurisdictionale sunt elaborate si emise cu respectarea unor proceduri specifice, bazate pe contradictorialitate si motivarea actului.

In lipsa unui cod administrativ, practica judiciara, doctrina si partial legislatia in materie au impus unele reguli de procedura administrativa, care au drept consecinta delimitarea intre activitatea executiva si cea jurisdictionala a organelor administrative. Chiar daca unele reguli ale procedurii de drept comun, cea civila, se regasesc si in procedura administrativa de urmat (de exemplu, dreptul de a propune probe prin reclamatia administrativa), asta nu inseamna ca principiile de desfasurare ale "procesului administrativ" sa nu fie diferite de cele ale procesului civil.

Aceasta trasatura se catacterizeaza prin: a). sesizarea organului competent; b). contradictorialitatea partilor; c). motivarea actului administrativ jurisdictional ceea ce constituie o conditie de valabilitate; d). independenta "judecatorilor" in emiterea actului administrativ jurisdictional; e). posibilitatea exercitarii cailor de atac impotriva actelor administrative jurisdictionale ilegale

3. Actele administrative jurisdictionale se bucura de stabilitate si de autoritate in sensul ca o data ce au fost "pronuntate", solutiile presupun ca exprima adevarul iar modificarea sau anularea lor nu se mai poate face decat urmand caile de atac prevazute de lege.

Litigiul o data incheiat nu mai poate face obiectul unei alte reclamatii administrative cu acelasi continut si intre aceleasi parti litigante (parte vatamata, organ administrativ). In consecinta actul administrativ jurisdictional devine executoriu si poate fi executat cu conditia ca executarea sa nu fie suspendata de drept sau de instanta pana la solutionarea plangerii de catre organele judecatoresti. In prezent procedura plangerii contraventionale nu mai cunoaste posibilitatea solutionarii acesteia de catre organul administrativ, care sesizat emitea o "incheiere", ca o consecinta a solutionarii litigiului, incheiere care era de fapt un act administrativ jurisdictional . Plangerea indreptata impotriva actelor administrative jurisdictionale suspenda executarea lor de drept in temeiul art. 31 alin. 4 din Legea nr. 32/1968. Prin modificarea Legii nr. 32/1968 prin O.G. nr. 12/1994 aceasta procedura de adresare organului emitent a cazut in desuetudine, deoarece impotriva proceselor verbale de stabilire si sanctionare a contraventiilor se poate face plangere numai la judecatorie

Din cele de mai sus se desprinde ideea ca actele administrative jurisdictionale sunt acele acte motivate, ce se bucura de autoritate de lucru judecat, elaborate si emise de organe administrative inzestrate prin lege cu solutionarea unor litigii, a caror activitate jurisdictionala are la baza principiile independentei si contradictorialitatii.

Actul administrativ jurisdictional poate face obiectul unei actiuni in justitie, potrivit principiului accesului liber si neangradit la justitie statuat in art. 21 al Constitutiei. De altfel, prin Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ si in baza modificarilor aduse Codului de procedura civila prin Legea nr. 59/1993, O.U.G. nr. 138/2000 si O.U.G. nr. 27/2001 si O.U.G. nr.58/2003 anularea actului administrativ jurisdictional poate fi ceruta dupa caz, Tribunalului sau Curtii de Apel in prima instanta si in recurs Curtii de Apel sau Curtii Supreme de Justitie.