Notiunea de drept bancar

Notiunea de drept bancar

Este ramura de drept privat care cuprinde normele juridice ce reglementeaza activitatea bancara (op. bancare) si comerciantii care savarsesc aceste operatiuni, societatile comerciale bancare.

Incadram dreptul bancar in categoria ramurilor de drept privat bazandu-ne pe caracteristicile acestora, in sensul ca, in materie bancara, ca si in cea comerciala, subiectele se afla inttr-un raport de egalitate, cu precizarea ca acesta dobandeste valente specifice in conditiile in care BNR exercita asupra activitatii bancare operatiuni de autorizare, reglem si suprav prudentiala. (L. 312/ 2004).

Corelatia dreptului bancar cu alte ramuri de drept

Cu dreptul comercial - se afla intr-o relatie speciala, caramura din care s-au desprins normele dreptului bancar, asa cum dreptul civil este dreptul comun fata de dreptul comercial, putem spune ca dreptul comercial este dreptul comun pentru dreptul bancar.

Normele cu caracter general se regasesc in continutul dreptului comercial.

Subiectele dreptului bancar se afla in raporturi patrimoniale bazate pe egalitatea juridica a partilor. SCB reprezinta o categorie de comercianti cu caracter aparte, ce imbraca una dintre formele juridice legale, si anume S.A.

Spre deosebire de dreptul comercial, dreptul bancar are ca obiect de activitate numai modul de constituire, functionare si incetare a activitatii SCB.

Normele dreptului bancar se completeaza cu dispozitiile dreptului comercial si ale legilor comerciale speciale.

Cu dreptul comertului international - ambele ramuri reglementeaza raporturi patrimoniale, dar in dreptul comertului international, intervine elementul de extraneitate care indica faptul ca poate aparea un conflict de legi si raportul juridic dobandeste un caracter de internationalitate.

Cu dreptul administrativ - in sfera bancara statul intervine pentru asigurarea bunei desfasurari a activitatii, in masura in care statul are interes in acest domeniu, acesta reglementeaza institutii necesare desfasurarii activitatii bancare: BNR (cu functiile sale comerciale), Registrul Comertului, Registrul bancar, Registrul institutiilor de audit, Fonduri de garantare, etc.

Cu dreptul financiar - reglementarile financiar-fiscale au o importanta deosebita pentru desfasurarea activitatii bancare. Respectarea lor este obligatorie pentru comerciantul bancar, in caz contrar aplicandu-se sanctiuni. Pe de alta parte, datorita locului si importantei bancilor in societate, se adopta reglementari speciale financiar-bancare, aplicabile excusiv domeniului bancar, cum ar fi: constituirea provizioanelor de risc, reglementari privind limitarea riscului, constituirea rezervelor obligatorii, etc.

Cu dreptul penal - Reglementari speciale de drept penal sunt necesare in acest domeniu datorita pozitiei comerciantului bancar in randul celorlalti comercianti. Astfel, ca infractiune speciala amintim: utilizarea denumirii de banca fara autorizarea BNR, deschiderea de conturi bancare sub nume fictive sau spalarea de bani.

Functiile bancilor

Evolutia functiilor bancilor

Functii evidente;

Functii implicite - au evoluat in 2 etape:

a) de la organizator, care se afla la intersectia tuturor platilor dintre agentii economici, la functia de compensator in timp si spatiu al activelor monetare si al ofertelor si cererilor de fonduri.

b) de la functia de compensator la functia de creator al monedei aditionale, oferind cu titlu de credit celor care solicita mai mult decat ar putea sa ceara depunatorii cu titlu de depozit si de asemenea, de creator al afacerilor care stimuleaza dezvoltarea economica.

Din depozitele bancare, banca executa transferuri de fonduri prin mijloace tradit (CEC, virament, cambie, BO) si prin mijloace moderne (cardurile sau transferul electronic de fonduri). Pe plan international bancile sunt intr-o sit asemanatoare comerciantilor interni (unele degaja capacitate de finantare, altele exprima nevoi de finantare). Totusi, exista o mai mare stabilitate decat pe plan intern deoarece, fata de com, chiar si natiunile care consuma mai mult au dreptul la supravietuire.

Se creaza astfel un flux constant de la cei care economisesc la cei care au nevoie de finantare.

Bancile sunt astfel vectorii principali ai acestui flux:

- finanteaza exportul de tehnologie prin export de capital;

- finanteaza exportul de b. de consum deoarece bancile tarilor dezv sustin consumul tarilor subdezv.

Totusi, puterea creatoare a bancilor are anumite limite:

1) naturale (fizice) date de posibilitatile de creditare si operatiunile de retragere de fonduri. In aceasta situatie bancile apeleaza la banca centrala care e banca de emisiune si care-si exercitaea insasi functia creatoare. Banca are obligatia permanenta de a detine solduri creditoare (rezerve in conturile pe care trebuie sa le deschida la BC).

2) artificiale - sunt impuse de politica monetara exercitata prin BC a statului, prin diferite instrumente: taxa de rescont, rezervele minime obligatorii.

Bancile de emisiune

In perioada moderna bancile s-au dezvoltat in mai multe directii:

Dezvoltarea institutiilor bancare de emisiune care dob. un monopol al emisiunii pe plan nat.

- Banca Venetiei - prima banca de emisiune (1637) care elibera certificate de depozit.

- Banca din Amsterdam (1609) care elibera certificate negociabile si, pentru ca sufera neajunsuri este desfiintata, urmand ca la Stockolm (1656) sa se infiinteze o noua banca care incepe sa emita adevarate bancnote fiind considerata prima banca de circulatie din lume.

- Banca Angliei (1694) - sub forma S.A. prin subscriptie publica, k fiind impr statului din dif. surse.

A urmat infiintarea a trei categorii de banci:

- londoneze, de depozit;

- provinciale, care emit bilete de banca numai in regiunea lor;

- banci comerciale, ce efectuau plati intre comercianti.

Multiplicarea caselor bancare (banci private) - acestea efectueaza operatiuni comerciale cu caracter exceptional, bazate pe notorietatea si averea personala a fondatorilor. Acestea se organizau sub forma societatilor de persoane. Au determinat internationalizarea afacerilor si a sistemului bancar. Ex. Fam. Rotschild - Londra, Paris, Viena, Neapole, Frankfurt.

Consituirea bancilor comerciale ca S.A. subscrise depublic

- efectuau operatiuni comerciale curente, depozite si se raspandesc pe tot mapamondul.

Aparitia si dezvoltarea institutiilor parabancare (Case de economii pentru populatie, Cooperative de credit, Casele de credit pentru constructia de locuinte si Casele de economii pentru constructia de locuinte), fondate pe baza institutiei "muntelui de pietate" - cu caracter religios, adresata populatiei. Scopul acestor institutii a fost accesul populatiei la serviciile bancare.