Organizarea internationala interguvernamentale-subiecte de drept international

Organizarea internationala interguvernamentale-subiecte de drept international

Sect 1.Definitie. Organiz international interguvern sunt asocieri de state constituite in baza unui tratat international, asa cum e definit in art.2 din Conventia de la Viene cu privire la dr teratatelor din 1969, avand organe si personalitate jurid propie la nivel international si national, circumscise scopului si obiectului de activitate stabilit prin tratat.

Sect 2.Clasificarea organizat international. Criterii de clasificare:

2.1.Criteriul compunerii. Dpdv al compunerii se disting organiz cu caracter universal sau cu vocatie univerala si organiz cu caracter regional. Prima categorie priveste orgnizat din care pot face parte toate statele lumii cum ar fi ONU si institutiile specializate din sisitemul ONU, iar cea dea doua o reprezinta organizatii care reunesc un nr determinat de state, in baza princip contiguitatii geografice.

2.2.Criteriul domeniului de activitate. Clasificarea organiz dupa criteriul domeniului de activitate conduce la stabilirea a doua mari grupe de organiz: politice si tehnico-ec. Organiz politice se por implica in aproape orice probleme legate de interesele vitale ale statelor. Organiz tehnico-ec e o categorie larga din care cele mai reprezentative sunt institutiile specializate din sistemul ONU, cuprinde organiz din domeniul comunicatiilor international, institutii exercitand actiuni sociale, institutii financiar-banacare,organiz exercitand activitati culturale si stiintifice, ori organiz international in domeniul industriei, agriculturii si comertului.

2.3.Criteriul structurii institutionale se disting organizatii international de cooperare si organiz de integrare sau supranationale. Organiz international de cooperare sunt constituite de state, prin vointa lor, cu rspectarea in general a principiilor suveranitatii de stat si egalitati suverane a statelor. Schema clasica a sistemului de organe al acestor organiz cuprinde: o adunare plenara, ca organ suprem al organiz, un organ cu compunere restransa, ca entitate executiva, si un secretariat cu sarcini executorii. In general deciziile in cadrul organiz de cooperare se iau prin vot. Organiz de integrare au caracter supranational deoarece ele tind sa impuna deciziile lor guvernelor si guvernantilor statelor membre.

Sect.3.Actul constitutiv al organiz international. Crearea unei organiz se realiz printr-un acord intre statele ce vor deveni membre. Dpdv jurid actul de nastere a unei organiz international imbraca forma unui tratatmultilateral, respectiv un acord de vointa, in forma scrisa, care pt a-si produce efectele tb sa fie supus ratificarii statelor parti. In actul constitutiv sunt enuntate atat scopurile urmarite de organiz, principiile in baza carora ea urmeaza sa fuctioneze, cat si conditile cerute statelor pt obtinerea calitatii de membru. Actul constitutiv mai pote cuprinde dispozitii privind interpretarea sau revizuirea sa, precum si natura amendamentelor care i se pot aduce . acest acord are deci o dubla natura: el e untratat mutilateral intre state si, in acelasi timp, instrumentul jurid fundamental in baza caruia se constituie si functioneaza organiz international, ca subiect nou de dr international.

3.1.Incheierea actului constitutiv. Prin procesul incheierii actului constitutiv intelegem negocierea tratatului in cauza, semnarea si ratificarea lui, formularea de rezerve la acesta si intrarea lui in vigoare, etape care odata parcurse conduc la crearea unui nou subiect de dr internta. Instumentele jurid prin care sunt create organiz international-actele lor constitutionale- poarta denumiri diferite:,,Pact,Carta, Constitutie, Statut, Act constitutiv, Articole de intelegere".

Negocierea si adoptarea. In general actul constitutiv al unei organiz international se negociaza in cadrul unei conferinte diplomatice, convocate la inititiva unor state ce urmaresc constituirea organizatiei, sau de catre o organiz existenta la initiativa unora dintre ,membrii acesteia. Dezbatut si amendat i timpul conferintei, actul constitutiv e adoptat de catre aceasta, conform regulamentului sau de ordine interioara care poate prevedea, in functie de natura organiz ce urmeaza sa se constituie si de angajamentele pe care statele si le vor asuma in aplicarea actului constitutiv, ca textul acestuia sa fie adoptat prin consens, prin votul unanim al statelor participante sau cu o majoritate calificata a statelor prezente si votante. Negocierea se incheie prin semnarea actului constitutiv care echivaleaza cu autentificarea textului negociat.

Admiterea de rezerve la actul constitutiv. Rezervele pot fi formulate odata cu semnarea tratatului, cu prilejul aprobarii, acceptarii sau ratificarii acestuia, ori in momentul aderarii. Fiecare organiz poate aprecia oportunitatea si admisibilitatea unor rezerve la actul constitutiv. Numai organiz prin organul sau competent poate judeca daca o anumita modificare pe calea rezervelor a actului sau constitutiv aduce sau nu o atingere serioasa integritatii acestui act si regimului jurid general al organiz si, pe aceasta baza, poate accepta sau espinge o rezerva la actul constitutiv.

Intrarea in vigoare a actului constitutiv. Coditiile intrarii in vigoare a actelor constitutive sunt stipulate in dispozitiile finale ale fiecarui act constitutiv. Acestea sunt extrem de variate in functie de caracterul organiz, de domeniul de activitate, de nr organelor pe care le creeaza, etc. Spre deosebire de tratatele obisuite care reglem dr si obligatii intre state, actle constitutive ale organiz international creeaza deci noi subiecte de dr international. Momentul intrarii in vigoare a unui asemenea tratat marcheaza aparitia unei noi entitati in relatiile international, distincta si independenta de statele care o compun si care au constituit-o.

3.2.Modificarea actului constitutiv. Imbraca 2 forme: revizuire si amendare. Revizuirea actului constitutiv intervine atunci cand se impun schimbari esentiale in modalitatile de functionare a organiz sau in obiectivele acesteia. De regula, revizuirea are loc in cadrul unei conferinte generale de revizuire. Amendamentele la actele constitutive privesc problemele punctuale bine precizate, de cele mai multe ori aparite ca urmare a unor dezvoltari neprevazute in momentul eleborarii actului constitutiv. Amendamentele privesc: structura organiz, competentele organiz sau ale unora ditre organele sale, sau posibilitatea retragerii din organiz.

3.3.Interpretarea actului constitutiv al unei organiz international decurge mai ales din ratiuni de ordin practic, de clarificare a raporturilor dintre state inauntrul organiz si in raporturile dintre ele si organizatie. Regula generala de interpretare a tratatelor stabilita de art.31 al Conv de la Viena privind dr tratatelor, se aplica si actelor constitutive le organiz international. Astfel un tratat tb sa fie interpretat cu buna-credinta, urmand sensul obisnuit atribuit temenilor tratatului in contextul lor si in lumina obiectului si scopului sau. Autoritatile abilitate sa interpreteze un asemenea tratat international sunt organele propii ale organiz international.

Sect.4.Personalitatea juridica a organiz international. In art.1 din Conv Natiunilor Unite asupra reprezentarii statelor in organiz international interguvernam din 1975 se prevede ca:,,prin expresia organiz international se intelege o asociatie de state costituita prin tratat, dotata cu o constitutie si organe comune, si poseda o personalitate jurid distincta de cea a statelor membre". Personaliatatea jurid a organiz international se maifesta atat in ordinea jurid international cat si in ordinea jurid interna a statelor.

4.1 Personalitatea jurid international exprima calitatea organiz international ca subiect de dr international. Statele care beneficiaza de teritoriu, populatie si guvern pot avea personalitate jurid international, pot fi subiecte de dr international. Actul constitutiv delimiteaza domeniul in care se manifesta personalitatea jurid international a oricarei organiz international. Prin aributiile si functiile cu care sunt investite prin actul constitutiv, organiz international sunt astfel imputernicite sa actioneze pe plan international, ca entitati distincte, in conformitate cu regulile guvernate de dr international. Personalitatea lor jurid international apare ca implicita. Din acest pdv, actul constitutiv are valoare nu numai pein ceea ce prevede in mod expres, dar si prin ceea ce el presupune.

Limitele personalitatii jurid international a organiz international. Personalitatea jurid international a diferitelor subiecte de dr international nu e identica. Ea difera in functie de calitatea subiectului, state sau organiz international, iar in cazul acestora din urma de natura competentelor fixate prin actul constitutiv, din cuprinsul caruia poate sa rezulte o intindere mai mare sau mai mica a personalitatii lor jurid intrnat. Intinderea personalitatii jurid international a organiz international difera de la o organiz la alta, in functie de actele lor constitutive. Personalit organiz international nu e pur si simplu o personal recunoascuta doar de statele membre, ci o persona international obiectiva, cu alte cuvinte opozabila erga omnes.

4.2 Personalitatea jurid de dr intern. Organiz international isi desfasoara activitatile pt realiz scopurilor pt care au fost constituite in teritoriul unor state. Ele intra astfel, in mod necesr, in raporturi juridice cu pers fizice sau jurid de dr intern, din aceste state. Pt aceasta se impune ca ele sa aiba capacitatea de a fi titulare de dr si obligatii in raporturi de dr intern pe teritoriul oricaruia dintre statele membre si, dupa caz, pe teritoriul unor state nemembre. Fundamentul legal in virtutea caruia organiz international se bucura pe teritoriul fiecarui stat membru de capacitate jurid necesara pt atingerea scopului si exercitarii functiilor lor il constituie actul lor constitutiv. Prin actele constitutive, acceptate si ratificate d statele membre, se permite organiz international de a actiona ca pers jurid in dr intern al fiecarui sta membru.personalitatea jurid de dr intern a organiz international, decurgand din actu lor constitutiv, e opozabila tuturor statelor membre in calitatea lor de parti ale acestui tratat multilateral. Fiecare stat pote sa recunoasca aceasta personalitate, dar poate si s-o largeasca sau s-o restranga, fie in baza unui acord international, fie in baza unei legi interne.

4.3.Raporturile organiz international cu alte subiecte de dr international. Organiz international intra in raporturi cu statele membre, cu alte organiz international si, in anumite conditii cu statele nemembre sau cu alti participanti la viata international. Raporturile unei organiz international cu membrii sai pot fi atat de ordin intern cat si extern. Obligatiile interne sunt obligatiile nascute din actul constitutiv sau din alte decizii ale organiz, a caror aplicare revine, in mod egal, tuturor membrilor. Obligatiile externe sunt obligatiile ce decurg dintr-un acord special intre organiz si un anumit stat membru al sau. O relatie speciala de ordin extern intervine intre organiz si statul membru pe teritoriul caruia isi are sediul numita acordul de sediu. Atunci cand un stat nemembru e interesat d activitatea unei organiz dar nu are insa sufucient interes de a deveni parte a acestuia sau u poate deveni membru din ratiuni politice, el are posibilitatea de a accede la lucrarile organiz in calitate de observator sau membru asociat, in limitele statutelor respectivelor organiz.

4.4.Formele de manifestare a personal jurid de dr international a organiz international. Manifestarea personal jurid a organiz international, in calitatea lor d subiecte de dr international, presupune exprimarea acestei calitati prin acte distincte, propii subiectelor de dr international, cum ar fi: incheierea de acorduri international, reprezentarea pe langa alte subiecte de dr international sau recunoasterea acestora, asumarea de obligatii si raspunderea international.

Sect.5.Dizolvarea organiz international. Cauzele care pot conduce la dizolvarea unei organiz pot fi reduse la 3: realizarea sarcinilor pt care a fost infiintata; schimbarea conditiilor care au detrminat constituirea organiz; necesitatea crearii unei noi organiz in locul uneia existente, cu preluarea, intr-o formula modificata, a unora dinter atributiile acesteia de catre noua organiz. Printre actele international prin aplicarea carora se ajunge la dizolvarea unei organiz international, pe primul plan se situeaza propiile acte constitutive.

Sect.6.Participarea la activitatile organiz international. Organiz international sunt o creatie a statelor, iar infiintarea lor raspunde necesitatii realizarii unor obiective, fixate in mod conventional de catre acestea. Avand deci o personalitate conventionala si derivata, calitatea de membru la o organiz international tb sa corespunda unor criterii de acelasi ordin.

6.1.Dobandirea calitatii de membru se obtine pe 2 cai: a)prin participarea la eleborarea actului constitutiv. In principiu toate statele membre ale unei organiz international au calitatea de membrii deplini, indiferent daca sunt membri fondatori sau au aderat ulterior la statutul organiz. Membrii fondatori sunt de fapt membri originari ai unei organiz internationalsi actele constitutive ale unor organiz international admit o distinctie intre acestia si membri admisi anterior; prin aderare. Admiterea de noi state in calitate de membri intr-o organiz international, dupa constituirea acesteia, se realiz prin aderare. In general, conditiile aderarii sunt specificate in actele constitutive ale organiz, uneori foarte clar alteori imprecis. Se pot desprinde cateva tendinte, unele exprimand cerinte de baza, tinand de obiectivele organiz, altele reprez conditionari strict procedurale. Cerinte de baza: o prima tendinta priveste legaturile dintre diferitele organiz; dpdv al admiterii de noi membri, apartenenta la o organiz deschide deseori calea aderarii la alte organiz; admiterea de noi membri intr-o organiz international presupune, in general, indeplinirea, de catre statul candidat, a unor conditii care difera de la o organiz la alta, in functie de natura obiectivelor fiecareia. Cerinte procedurale: formalitatile legate de aderarea unui stat la o organiz international depind de natura actului constitutiv al organiz respective, de forma pe care acesta o imbraca: tratat supus procedurii de ratificare sau aprobare, ori acord in forma simplificata; esentiala e exprimarea consimtamantului, de catre statul nou admis, de a deveni parte la actul constitutiv, intr-o modalitate conforma cu dispozitiile sale constitutionale. Aparitia unor noi state: in societatea international contemporana, in care procesul aparitiei de noi state ca urmare a destramarii sistemului colonialeste, practic, incheiat, aparitia unor state noi poate interveni in 2 situatii: atunci cand are loc unirea a doua sau mai multe state intr-un stat federal ori atuni cand are loc dezmembrarea in mai multe state a unui stat federal.

6.2.Pierderea calitatii de membru. Cauzele al caror efect duce la pierderea calitatii de membru intr-o organizat international sunt : retragerea voluntara, excluderea, disparitia organizatiei si dispariria statului membru. Pierderea calitatii de membru a organiz prin retragere se face prin exprimarea vointei unui stat membru de a renunta la calitatea de membru in organiz. De regula acest dr la retragerea din organiz al fiecarui stat membru e prevazut in actele constitutive ale organiz international. In acelasi timp sunt prevazute si termene precise de la care retragerea isi poate produce efectele. Durata acestor termene variaza de la o organiz la alta, de la un an pana l a5 ani. Pierderea calitatii de membru prin excludere are loc ca urmare a deciziei organiz in cazul in care un stat membru incalca in mod constant dispozitiile actului constitutiv. Unele acte constitutive ale organiz international contin dispozitii privind excluderea membrilor lor. Cerintele statutare privind adoptarea deciziei de excludere nu sunt identice pt toate organiz international. Ca regula, se impune majoritatea de voturi, aplicabila, in general, hotararilor importante ale organiz. in cazul organiz in care se cere votul unanim al membrilor statul care ar urma sa fie exclus nu are dr de vot. Disparitia unui membru: in principiu disparitia unui stat ca subiect de dr international conduce, in mod automat si la pierderea calitatii de membru al organiz cin care facea parte. Dizolvarea unei organiz: lichidarea unei organiz are ca efect logic pierderea calitatii de membru, indiferent daca dizolvarea acesteia s-a produs avand consimtamantul tuturor membrilor sau numai a majoritatii acesteia, ori a fost sau nu inlocuita cu alta organiz.

6.3.Participarea altor entitati la organiz international. Alaturi de membrii cu puteri depline, pe considerente politice, de cat mai larga participare, organz international au inceput sa admita membrii asociati, observatori si consultanti. Calitatea de membru asociat poate fi obtinuta de un stat suveran atunci cand nu indeplineste toate conditiile de a deveni membru cu dr depline al unei organiz international. In aceasta categorie intra, de exemplu, statele dintr-o anumita zona geografica care sunt interesate de activitatea desfasurata de o organiz regionala din alta zona geografica, statele care doresc participarea la organiz care impun conditii speciale de admitere, asigurandu-se astfel o cooperare a acestor state cu organiz respectiva. Statutul de observator se poate acorda de catre organiz international statelor membre ale altor organiz; statelor membre ale organiz,dar care nu sunt membre ale uneia dintre organele sale cu compozitie restransa; miscarilor de eliberare nationala; altor organiz international. Statutul de consultant se acorda orgniz international neguvernam a caror activitate are tangenta cu cea a organiz interguvernam ce acorda acest statut.

Sect 7. Structura organiz international depinde de mai multi factori, printre care enumeram: natura activitatii organiz, nr membrilorsai, scopurile pe care si le-a propus prin actul constitutiv, modalitatile de participare a statelor la procesul decizional, specificitatea acestui proces si conditiile politico-ec sau de ordin tehnic care au prevalat in momentul constituirii unei organiz. Clasificarea organelor organiz international: 1.Organe principale si organe subsidiare. Organele principale sunt cele prevazute in actul consitutiv, iar cele subsidiare sunt cele create de un organ principal, sau prin delegarea puterilor acestuia. 2.Orgne politice, jurisdictionale si adm. Denumirea de organ politic intr-o organiz international e data organului in care sunt direct reprez statele membre, singurele in masura sa stabileasca orientarea generala a activitatii organiz. Putine organiz international dispun de organe jurisdict propii. Intre acestea se numara ONU prin a carui Carta se prevede instutirea Curtii International de Justitie. Organe adm: s-a constituit un organ cu functionare permanenta si cu atributii adm denumit secretariat. Secretariatul unei organiz international e definit ca un mecanism adm, actionand in afara adm natioanle si complet independent de acestea in interesul comun al tuturor statelor membre ale organiz. 3.Organe plenare, in general, in acategoria acestora sunt incluse adunarile generale, adunarile parlamentare, comisiile plenare, reuniunile speciale. Adunarea generala e organul suprem al unei organiz, de la care emena orientarile generale privind activitatea acesteia. 4.Organe cu compunere restransa sunt in masura sa contibuie la o mai buna desfasurare a procesului decizional in cadrul organiz, in sensul identificarii intereselor specifice unor state sau grupuri de state si a unor eventuale limitari ale zonelor de dezacord dintre ele. Dintre organele cu compunere restransa cel ai important pt activitatea oricarei organiz international e ce executiv.

Sect.8. Functionarea organiz international. Modul de functionare al unei organiz international e stabilit prin actul sau constitutiv.

1.Sesiunile. Marea majoritate a organelor plenare sau restranse ale organiz international nu isi desfasoara activitatea in mod permanent, ele se reunesc periodic, iar reuniunile respective se numesc sesiuni. O sesiune are o data oficiala de deschidere si o data oficiala de inchidere. Ea se compune dintr-o serie de reuniuni, sedinte, care se pot tine de doua sau chiar de trei ori pe zi. Sesiunile organelor plenare ale organiz international sunt ordinare si extraordinare sau speciale. Durata sesiunilor depinde de nr si importanta punctelor inscirse pe ordinea de zi.

2.Conducerea reuniunilor. Presedintele. Rolul important al presedintelui lucrarilor unui organ al unei organiz international decurge nu numai din faptul ca el conduce dezbaterile sesiunii respective dar si ca urmare a exercitarii altor functii. Atunci cand nr voturilor pro si contra unei propuneri sunt egele, votul presedintelui e decisiv. 3.Procedura dupa care se se desfasoara cea mai mare parte a reuniunlor plenare ale organiz international urmeaza in linii mari, regulile de procedura ale Adunarii Generale a ONU. Aprobarea ordinii de zi prefigureaza programul oricarei sesiuni a diferitelor organe ale organiz international si marcheaza declansarea lucrarilor de fond ale sesiunii respective. Motiunile de procedura vizeaza ordonarea dzbaterilor si mentinerea lor in limita punctelor inscrise in ordinea de zi si a procedurilor fiecarei organiz. ele se introduc prin asa-numitele ,,chemari la ordine" care pot fi ridicate la orice delegatie, in orice maoment al dzbaterilor. 4.Adoptarea hotararilor.in procesul de adoptare a acestor acte intalnim mai multe etape: lansarea unei initiative, negocierea si redactarea textului hotararii propuse si mecanismul adoptarii ei. Modalitatile de adoptare a hotararilor sunt: consensul apare ca o modalitate de a ajunge la un acord intre membrii organiz asupra unei probleme fara ca aceasta sa fie supusa la vot; unanimitatea: votul in unanimitate e prezent, ca modalitate de adoptare a anumitor hotarari, in actele constitutive ale unor organiz international; votul ponderat: acest sistem e specific pt organiz ale caror functiuni sunt destul de bine circumscrise si suficient definite incat alegerea criteriilorde ponderare sa oata intruni acordul membrilor organiz respective; majoritatea exprima nr de voturi necesr pt adoptarea hotararilor in cadrul organelor plenare sau restranse ale unei organiz international ori in cadrul unei reuniuni multilaterale. Exista 4 tipuri: majoritatea simpla atunci cand in favoarea ei voteaza numai jumatate +1 din nr membrulor prezenti si votanti; majoritatea absoluta atunci cand in favoarea ei voteaza jumatate +1 din nr total al membrilor organiz; majoritatea relativa se aplica in cazul propunerilor in mai multe variante, dar actionand in aclasi fel; majoritatea calificata atunci cand intruneste votul afirmativ al unei majoritati mai mari decat cea simpla; alte aspecte de ordin procedural cum ar fi ordinea supunerii la vot, metode de votare, abtinerea si absenta.