PERSOANA JURIDICA

PERSOANA JURIDICA

Definitie: Persoana juridica este subiectul colectiv de drept care poate sa dobandeasca drepturi subiective civile sa contracteze obligatii civile si sa stea in justitie ca reclamant sau parat.    

Reglementarea legala se afla in Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice. Spre deosebire de persoana fizica, o persoana juridica nu poate exista si functiona fara indeplinirea cumulative a urmatoarelor elemente:

Organizare proprie, de sine statatoare - persoana juridica functioneaza ca un tot unitar, fiind alcatuita din compartimente, structuri ce corespund unei anumite activitati. Cea mai importanta componenta o reprezinta reprezentantii legali deoarece persoana juridica functioneaza prin reprezentare.

Patrimoniul propriu - este alcatuit din drepturile si obligatiile persoanei juridice, adica din activ si pasiv.

Scop propriu - concretizat in obiectul de activitate precis determinat si in concordanta cu interesul general.

Persoana juridica este alcatuita din aceste elemente constitutive fara de care nu poate exista

(art. 26 lit. e din Decretul de reglementare nr. 31/1954).

Orice entitate parcurge in existenta sa 3 etape:

I.       CONSTITUIRE/INFIINTARE

II.     FUNCTIONARE

III.   INCETARE

I.       INFIINTAREA PERSOANEI JURIDICE

In functie de scopul propriu, exista moduri diferite de constituire a persoanei juridice:

A.    Persoana juridica se poate infiinta printr-un act de dipozitie al unui organ de stat.

Exemplu: este cazul regiilor autonome si societatilor comerciale de stat.

Regiile autonome si societatile comerciale s-au constituit in anii '90 prin reorganizarea intreprinderilor socialiste de stat, conform legii nr. 15/1990.

Regiile autonome se infiinteaza in ramurile strategice ale economiei nationale, fie prin Hotarire de Guvern (daca este de interes national), fie prin hotarire a Consiliului Local (daca este de interes local).

Societatile comerciale s-au constituit cu capital de stat (apoi au fost privatizate), iar conform Legii nr. 31/1990 s-au constituit cu capital privat.

Societatile comerciale imbraca urmatoarele forme juridice:

a). societati in nume colectiv (S.N.C.)

b). societate in comandita simpla (S.C.S.)

c). societate pe actiuni (S.A.)

d). societate in comandita pe actiuni (S.C.A)

e). societate cu raspundere limitata (S.R.L.)

B.    Alte persoane juridice se constituie prin acte normative speciale cum ar fi: organizatiile cooperatiste, cooperativele de consum, cooperativele mestesugaresti, de credit etc. (conform Decretului-Lege nr. 66/1990 in prezent abrogat.)

C.    Persoane juridice infiintate prin autorizarea organului competent:

- partidele politice si organizatiile obstesti sunt autorizate sa functioneze de Tribunalul Municipal Bucuresti (conform Legii nr. 27/1996);

- societatile comerciale cu participare straina sunt autorizate de Instantele de Judecata si cu autorizare prealabila din apartea organismelor specializate;

- societatile comerciale sunt autorizate sa functioneze de un judecator delegat de la tribunalul respectiv;

- asociatiile si fundatiile sunt autorizate de Ministerul respectiv si sunt inregistrate in Registrul Judecatoriei;

- societatile agricole sunt autorizate de Instanta de Judecata;

- bancile functioneaza pe baza autorizarii din partea BNR;

- societatile de asigurare sunt autorizate sa functioneze de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.).

CAPACITATEA JURIDICA A PERSOANEI JURIDICE

Pentru a putea executa drepturile si de a-si asuma obligatiile, persoana juridica detine capacitate civila. Ca si in cazul persoanei fizice, capacitatea este alcatuita din capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu.

Capacitatea de folosinta a persoanei juridice.

Inceputul capacitatii de folosinta coincide cu data infiintarii persoanei juridice. De exemplu: data inmatricularii in Registrul Comertului sau data inscrierii in Registrul Judecatoriei etc.

Principiul specialitatii capacitatii de folosinta. Conform scopului propriu, o persoana juridica nu poate desfasura decat acele activitati care se afla inscrise in actele sale de constituire. Decretul nr. 31/1954 Art. 34 prevede acest principiu: "Persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei stabilit prin lege, act de infiintare sau statut. Orice act juridic care nu este facut in vederea realizarii acestui scop este nul." (nu produce efecte juridice).

Astfel, o persoana juridica care are ca scop promovarea unei doctrine nu poate sa savarseasca fapte de comert, sau o persoana juridica ce are ca scop desfasurarea de activitati caritabile nu poate sa incheie contracte de asigurare etc.

Sanctiunea nerespectarii scopului propriu consta in dizolvarea persoanei juridice.

Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice.

Orice persoana juridica isi exercita drepturile si isi asuma obligatii prin organele sale de conducere (si nu in mod direct). Aceste organe sunt alcatuite din persoane fizice care nu actioneaza in nume propriu, ci reprezinta persoana juridica. Astfel, persoana juridica dobandeste capacitate de exercitiu o data cu capacitatea de folosinta, daca are constituite organele de conducere.

Organele de conducere reprezinta persoana juridica conform regulilor mandatului (sunt mandatari ai persoanei juridice).

Sfarsitul capacitatii de exercitiu, coincide cu momentul incetarii capacitatii de folosinta, respectiv cu momentul incetarii persoanei juridice.

III.INCETAREA PERSOANEI JURIDICE

Conform reglementarilor legale o persoana juridica inceteaza prin doua modalitati:

A.    Prin reorganizare

B.    Prin dizolvare

A.    Reorganizarea persoanei juridice inseamna o transmitere a patrimoniului si nu o lichidare a acestuia ca in cazul dizolvarii. De aceea, incetarea propriu-zisa are loc prin dizolvare si nu prin reorganizare.

Reorganizarea poate avea loc prin:

a)     Comasare;

b)     Divizare.

Comasarea persoanei juridice poate folosi doua procedee:

-fuziunea - atunci cand doua sau mai multe persoane juridice se unesc, dispar doua sau mai multe persoane juridice si apare o persoana juridica noua.

-prin absorbtie - atunci cand persoana juridica dobandeste drepturile si obligatiile persoanei juridice absorbite (deci intreg patrimoniul).

Divizarea persoanei juridice presupune impartirea patrimoniului persoanei juridice total sau partial (total cand tot patrimonial se divide; partial cand persoana juridica continua sa existe, dar cu un patrimoniu restrans).

B.    Dizolvarea persoanei juridice presupune lichidarea definitiva a patrimoniului.

Dizolvarea poate fi:

a)     Autodizolvarea sau dizolvarea voluntara - este rezultatul hotaririi membrilor persoanei juridice;

b)     Dizolvarea de drept (dizolvarea legala) adica reglementata prin lege. Exemplu: Conform Decretului nr. 31/1954 dizolvarea poate interveni daca: s-a implinit termenul pentru functionarea persoanei juridice; scopul persoanei juridice este illicit sau imoral; scopul persoanei juridice a fost indeplinit sau nu mai poate fi realizat; numarul membrilor persoanei juridice a scazut sub numarul legal.

Legea nr. 31/1954 prevede cazurile de dizolvare ale societatilor comerciale.

c)     Dizolvarea silita sau fortata. Aceasta forma este o sanctiune aplicata persoanei juridice daca: are alt scop decat cel declarat si mijloacele folosite pentru atingerea scopului sunt ilicite sau imorale etc.

Alte categorii de persoane juridice:

Statul cu organele sale: Parlamentul, Guvernul, Organele Administratiei Publice Centrale (ministerele), Organele Administratiei publice Locale (primaria), instantele de judecata (judecatorii, tribunale, Curti de Apel etc.);

Asociatiile de proprietari;

Institutiile bugetare (teatre, spitale, universitati);

Unitatile administrativ-teritoriale (comuna, orasul, judetul);

Camerele de comert si industrie;

Filialele societatilor comerciale;

Reprezentantele societatilor comerciale straine din Romania.