PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

Aspecte generale Pluralitatea de infractiuni este desemnata de situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele, cat si de situatia in care o persoana savarseste din nou o infractiune dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune. Aceasta pluralitate este prevazuta expres in Codul penal in art.

Formele acesteia sunt:

concursul de infractiuni;

- recidiva;

- pluralitatea intermediara.

Primele doua sunt forme de baza ale pluralitatii de infractiuni, iar ultima reprezinta o forma mixta a celor doua, creand o stare intermediara.

I. Concursul de infractiuni (art. 33 C. pen.)

Definitie. Prin concurs de infractiuni este desemnata forma pluralitatii de infractiuni ce consta din savarsirea a doua sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana mai inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele. Conditii:

- sa se fi savarsit doua sau mai multe infractiuni; acestea pot fi de natura si gravitate deosebite, pot fi prevazute in Codul penal, in legi speciale sau in legile nepenale cu dispozitii penale si pot avea forma: faptului consumat; tentativei pedepsibile; asimilate tentativei. Nu intereseaza forma de vinovatie cu care sunt savarsite infractiunile; nu are importanta daca infractiunile sunt simple, continue, deviate, continuate, complexe, progresive sau de obicei;

sa fie savarsite de aceeasi persoana; unitatea de subiect activ este esenta concursului de infractiuni; conditia este indeplinita si atunci cand faptuitorul are calitatea de autor, instigator, complice sau atunci cand faptuitorul a comis unele infractiuni in timpul minoritatii si altele dupa implinirea varstei de 18 ani;

sa fie savarsite mai inainte de condamnarea definitiva a infractorului pentru vreuna dintre ele; nu pot constitui concurs de infractiuni decat infractiunile pentru care faptuitorul inca n-a fost condamnat definitiv;

- infractiunile comise ori cel putin doua dintre ele sa poata fi supuse judecatii, adica sa poata atrage raspunderea penala; daca se constata existenta unor cauze ce inlatura caracterul penal al faptei (legitima aparare) sau daca intervine o cauza ce inlatura raspunderea penala (minoritatea) si ramane o singura infractiune, nu exista concurs de infractiuni.

Formele concursului de infractiuni:

concursul real (concurs material) - art. 33 Iit. a C. pen. .

concursul ideal (concurs formal) - art. 33 Iit. b C. pen.

Concursul real

Definitie. Este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea mai multor infractiuni de catre aceeasi persoana ca urmare a savarsirii mai multor actiuni sau inactiuni distincte.

Exemplu: o persoana savarseste intr-o zi o infractiune de furt sau in alta zi o infractiune de talharie.

Caracterizare

- Infractiunile ce formeaza concursul real pot fi de aceeasi natura (concurs omogen) sau de natura diferita (concurs eterogen).

- In functie de legaturile care exista intre infractiunile concurente se disting doua modalitati ale concursului:

concurs real simplu - (intre infractiuni nu exista o alta legatura decat cea personala);

concurs real calificat - intre infractiuni pot exista mai multe conexiuni, printre care: conexitate topografica (savarsite in acelasi loc); conexitate cronologica (savarsirea infractiunilor simultan sau succesiv); conexitate consecven-tionala (cand o infractiune este savarsita pentru a ascunde savarsirea altei infractiuni); conexitate etiologica (cand se savarseste o infractiune pentru a inlesni savarsirea altei infractiuni).

Concursul ideal

Definitie. Este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea unei actiuni sau inactiuni de catre aceeasi persoana care, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni. Exemplu, prin acelasi foc de arma a fost ucisa o persoana, iar alta a fost ranita.

Caracterizare:

- se savarseste printr-o singura fapta;

- rezultatul este savarsirea a cel putin doua infractiuni;

- infractiunile ce formeaza concursul ideal pot fi de aceeasi natura (concurs omogen) sau de natura diferita (concurs eterogen);

- infractiunile aflate in concurs ideal pot fi savarsite cu intentie (directa sau indirecta), dar si unele cu intentie si altele din culpa.

Tratamentul penal al concursului de infractiuni

Sisteme de sanctionare

Sistemul cumulului aritmetic presupune stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta, adunarea acestora si executarea pedepsei rezultate din adunarea lor; s-a reprosat acestui sistem ca este rigid si ca poate depasi durata de viata a omului, nedandu-i acestuia posibilitatea sa dovedeasca indreptarea lui;

Sistemul absorbtiei presupune stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta si executarea celei mai grave dintre acestea; acestui sistem i se reproseaza ca se executa pedeapsa cea mai grava, celelalte ramanand astfel nepedepsite;

Sistemul cumulului juridic presupune stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta si executarea celei mai grave dintre acestea, pedeapsa care poate fi marita pana la maximul ei special si adaugarea unui spor. Acesta este sistemul adoptat si aplicat de Codul nostru penal.

Sanctionarea concursului de infractiuni

Aplicarea pedepselor principale (art. 34 C. pen.) Sistemul cumulului juridic cunoaste doua etape:

- stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune;

- aplicarea pedepsei care poate fi sporita:

a) cand s-au stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata si una sau mai multe pedepse cu inchisoare ori cu amenda, se aplica pedeapsa detentiunii pe viata;

b) cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la 5 ani;

c) cand s-au stabilit numai amenzi, se aplica pedeapsa cea mai mare, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la jumatate din acel maxim;

d) cand s-au stabilit o pedeapsa cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda, in total sau in parte;

e) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, potrivit dispozitiei de la lit. b, la care se poate adauga amenda, potrivit dispozitiei de la lit. c.

Aplicarea pedepselor complementare (art. 35 C. pen.):

a) daca s-a stabilit o singura pedeapsa complementara pentru una din infractiunile concurente, aceasta se va aplica pe langa pedeapsa principala aplicata concursului de infractiuni;

b) in cazul in care s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita pentru infractiunile concurente, se vor aplica toate;

c) daca pedepsele complementare stabilite sunt de aceeasi natura, dar cu un continut diferit, se vor aplica toate; daca pedepsele complementare sunt de aceeasi natura si cu continut diferit, se va aplica cea mai grea.

Aplicarea masurilor de siguranta (art. 35 alin. 4 C. pen.) Avand in vedere scopul masurilor de siguranta, de a inlatura o stare de pericol si de a preveni savarsirea de noi infractiuni (art. 111 C. pen.), s-a prevazut cumularea masurilor de siguranta de natura deosebita. Este posibila cumularea masurilor de siguranta chiar de aceeasi natura daca scopul lor este diferit.

Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente (art. 36 C. pen.) se face in urmatoarele ipoteze:

- infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune este judecat ulterior pentru infractiunile concurente;

- cand dupa ce o hotarare a ramas definitiva se constata ca cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta;

- contopirea pedepselor pentru concursul de infractiuni se va face si in situatia in care condamnatul a executat in total ori in parte condamnarea, cu precizarea ca se va scadea din durata pedepsei aplicate, pentru tot cumulul, ceea ce s-a executat;

- pedeapsa in caz de concurs de infractiuni se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa cu detentiunea pe viata a fost comutata sau inlocua cu pedeapsa inchisorii. it 12.

RECIDIVA SI PLURALITATEA INTERMEDIARA

Recidiva este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune.

Caracteristici:

esenta acestei institutii o constituie existenta unei hotarari defi-nitive de condamnare;

ea reflecta o periculozitate mai mare a faptuitorului;

raportul dintre aceasta si concursul de infractiuni este sub aspectul interventiei unei hotarari definitive de condamnare.

Structura

- Primul termen al recidivei este format dintr-o condamnare definitiva.

- Al doilea termen este format din savarsirea din nou a unei infractiuni.

Modalitati

A In functie de momentul savarsirii noii infractiuni:

- Recidiva post-condamnatorie presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara si mai inainte de executarea pedepsei pronuntate pentru acea infractiune.

- Recidiva post-executorie presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa executarea pedepsei sau stingerea executarii pedepsei (prin gratiere sau prescriptie) pronuntata pentru infractiunea anterioara.

B. Dupa natura infractiunilor ce compun recidiva:

- Recidiva generala, cand este formata din infractiuni ce au natura diferita.

- Recidiva speciala, cand este formata din infractiuni care au aceeasi natura.

C. Dupa gravitatea condamnarii:

Recidiva absoluta, cand existenta ei nu este conditionata de gravitatea primei condamnari.

Recidiva relativa, cand existenta ei este conditionata de o anumita gravitate a condamnarii pronuntate pentru infractiunea anterioara.

Recidiva mare este conditionata de existenta unei condamnari pentru prima infractiune de o anumita gravitate (minim 6 luni).

Recidiva mica presupune savarsirea unei noi infractiuni de catre aceeasi persoana care anterior a mai fost condamnata la pedepse privative de libertate de o gravitate redusa.

D. In functie de timpul scurs intre executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara si savarsirea noii infractiuni:

- Recidiva permanenta, cand va exista starea de recidiva prin comiterea unei infractiuni indiferent de timpul scurs de la condamnare sau executarea pedepsei pronuntate pentru infractiunea anterioara (aceasta nu a fost retinuta de catre Codul penal).

- Recidiva temporara, cand existenta ei este conditionata de comiterea noii infractiuni numai intr-un anumit termen de la condamnare sau de la executarea pedepsei pronuntate pentru infractiunea anterioara.

E. Dupa locul unde a fost aplicata pedeapsa definitiva pentru primul termen al recidivei:

- Recidiva nationala, cand primul termen consta intr-o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii pronuntata de o instanta romana.

- Recidiva internationala, cand condamnarea definitiva ce formeaza primul termen al recidivei este pronuntata de o instanta straina (numai in cazul recidivei mari).

F Dupa criteriul tratamentului sanctionator al recidivei:

- Recidiva cu efect unic presupune aplicarea aceluiasi tratament penal atat pentru infractorul la prima recidiva, cat si pentru cel care a perseverat in recidiva (multirecidivist).

- Recidiva cu efecte progresive presupune agravarea pedepsei recidivistului cu fiecare noua recidiva.

- Recidiva cu efect sanctionator uniform presupune acelasi regim de sanctionare pentru toate modalitatile recidivei.

- Recidiva cu regim de sanctionare diferentiat presupune un regim de sanctionare diferit pentru modalitatile recidivei.

Recidiva mare post-condamnatorie (art. 37 lit. a C. pen.) exista atunci cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an.

Recidiva mare post -executorie (art. 37 lit. b C. pen.) exista atunci cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de an.

Recidiva mica (art. 37 lit. c C. pen.) exista atunci cand dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu inchisoare pana la luni, sau dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea executarii a cel putin trei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de an.

Modalitati recidiva mica post-condamnatorie; recidiva mica post-executorie. Tratamentul penal al recidivei. In Codul penal roman au fost inscrise dispozitii privind aplicarea pedepsei in cazul recidivei, din care se desprinde caracterul acesteia de cauza generala de agravare facultativa a pedepsei. Acest caracter rezulta din sistemul de sanctionare prevazut in Codul penal.

Aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari post-condamnatorii

Aplicarea pedepsei principale. Prin dispozitiile art. 39 alin. 1 C. pen. s-a consacrat sistemul cumulului juridic cu spor facultativ. In aplicarea pedepsei pentru aceasta modalitate a recidivei trebuie facuta o distinctie dupa momentul savarsirii din nou a infractiunii:

- cand cel condamnat savarseste din nou o infractiune inainte de a incepe executarea pedepsei, se stabileste o pedeapsa pentru infractiunea savarsita din nou care se contopeste cu pedeapsa ce formeaza primul termen al recidivei;

- sporul care se poate adauga la maximul special al pedepsei celei mai grele este de pana la 7 ani (art. 39 alin. 1 C. pen.);

- cand noua infractiune se savarseste in timpul executarii pedepsei, contopirea are loc intre pedeapsa stabilita pentru noua infractiune si restul de pedeapsa neexecutat din condamnarea anterioara (art. 39 alin. 2 C. pen.). Daca noua infractiune s-a savarsit in stare de evadare, pedepsele ce se vor contopi vor fi pedeapsa stabilita pentru infractiunea comisa in stare de evadare si pedeapsa constituita din restul ramas neexecutat, din pedeapsa ce se executa, pana la data evadarii, la care se adauga pedeapsa stabilita pentru infractiunea de evadare (art. 39 alin. 3 C. pen.).

Aplicarea pedepselor complementare. Se vor aplica toate cand sunt de natura diferita ori de aceeasi natura, dar cu un continut diferit; se va aplica cea mai grea dintre acestea cand sunt de aceeasi natura si cu acelasi continut.

Aplicarea masurilor de siguranta. Aplicarea acestora este determinata de scopul si functiile pe care le au de indeplinit, astfel ca se vor aditiona cele de natura diferita sau de aceeasi natura, dar cu continut diferit.

Aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari post-executorii Aplicarea pedepsei principale. Pedeapsa pentru infractiunea comisa in stare de recidiva post-executorie se stabileste tinand seama de aceasta stare, intre limitele speciale prevazute de lege pentru respectiva infractiune, putand fi chiar maximul special; daca acest maxim este neindestulator, se poate aplica un spor de pana la 10 ani, in cazul inchisorii, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult doua treimi din maximul special (art. 39 alin. 4 C. pen.); cand sunt prevazute pedepse alternative, instanta de judecata va alege una dintre pedepse ale carei limite se stabilesc dupa cum am aratat; sporurile aratate mai sus sunt posibile numai daca pedepsele alternative sunt inchisoarea si amenda; daca pedeapsa este detentiunea pe viata alternativ cu inchisoarea, iar instanta alege pedeapsa detentiei pe viata, aceasta pedeapsa nu mai poate fi agravata Aplicarea pedepselor complementare si a masurilor de siguranta. Acestea se vor aplica si executa toate; daca sunt distincte, se va aplica regula prevazuta si in cazul recidivei mari post-condamnatorii.

Aplicarea pedepsei in cazul recidivei mici Aplicarea pedepsei in acest caz se face in aceleasi conditii ca si pentru recidiva mare post-condamnatorie ori post-executorie; in cazul recidivei mici post-condamnatorii, cand pedepsele ce compun primul termen nu au fost exe-cutate, acestea se contopesc dupa regulile prevazute in art. 34 C. pen.; daca, in starea de recidiva mica post-condamnatorie, s-au savarsit mai multe infractiuni, se va stabili pedeapsa pentru fiecare noua infractiune savarsita, apoi se aplica dispozitiile privind aplicarea pedepsei pentru concursul de infractiuni.

Descoperirea ulterioara a starii de recidiva Intr-o astfel de situatie se impune recalcularea pedepsei pentru starea de recidiva; recalcularea pedepsei este conditionata de descoperirea acesteia dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, descoperire care trebuie sa aiba loc mai inainte de executarea in intregime a pedepsei; retinerea starii de recidiva a celui condamnat la detentiune pe viata nu prezinta foarte mare relevanta, caci aceasta pedeapsa, prin natura ei, nu mai poate fi agravata.