PROCEDURA EFECTUARII FOTOGRAFIILOR JUDICIARE SI A INTOCMIRII PLANSELOR FOTOGRAFICE

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE

INSTITUTUL DE CRIMINALISTICA

Nr. 202.490 din 20.11.2006

PROCEDURA EFECTUARII FOTOGRAFIILOR

JUDICIARE SI A INTOCMIRII PLANSELOR FOTOGRAFICE

Cap. I. EXECUTAREA FOTOGRAFIEI JUDICIARE LA LOCUL FAPTEI

I.1. Procedee de fotografiere:

I.1.1. Procedeul fotografierii unitare:

- atunci cand intinderea locului faptei nu este mare, iar imaginea acestuia se poate inregistra intr-un singur cadru;

I.1.2. Procedeul fotografierii pe sectoare:

- se aplica atunci cand locul faptei are o intindere mare cuprinzand mai multe zone;

I.1.3. Procedeul fotografierii pe directii incrucisate:

- se executa atunci cand subiectul prezinta importanta, vazut din mai multe parti;

I.1.4. Procedeul fotografierii panoramice:

- fotografia panoramica circulara - consta in fotografierea succesiva a zonelor de teren, rotind aparatul aflat intr-un punct fix;

- fotografia panoramica liniara - consta in fotografierea succesiva a locului faptei, mutand aparatul de fotografiat pe o linie imaginara paralela cu subiectul.

I.1.5. Procedeul fotografierii la scara:

- presupune fotografierea obiectului avand alaturi unitatea metrica (rigla, centimetru de croitorie, ruleta etc.).

I.2. Genurile fotografiei judiciare la fata locului

I.2.1. Fotografia de orientare se executa in faza statica si trebuie sa cuprinda pe langa locul faptei si anumite repere fixe, particularitati ale topografiei locului care sa poata permite localizarea.

Fotografia de orientare are menirea de a fixa intregul loc al faptei, impreuna cu imprejurimile acestuia.

Punctele de reper, respectiv acele elemente relativ stabile din zona, se iau in raport cu configuratia locului unde se efectueaza investigarea. Astfel, in loc deschis, ca puncte de reper pot fi luate anumite cladiri, poduri, borne kilometrice, stalpi, indicatoare etc. In locurile inchise punctele de reper vor consta din exteriorul cladirii incadrat de constructiile din vecinatate, strada, intrarea in imobil etc. Nu se iau puncte de reper obiecte a caror pozitionare este temporara ( autovehicule, gramezi de nisip, corturi etc.).

Fotografia de orientare trebuie sa redea elementele topografice care au favorizat patrunderea la locul faptei sau parasirea acestuia.

Aceasta se poate realiza prin urmatoarele procedee de fotografiere: procedeul fotografierii unitare, pe directii incrucisate sau panoramic liniar/circular.

I.2.2. Fotografia schita, se executa in faza statica a investigarii si reda locul faptei fara imprejurimi, avand rolul de a ilustra exact locul unde s-a comis fapta cu tot ce are caracteristic.

Pentru realizarea fotografiei schita, criminalistul trebuie sa numeroteze fiecare urma si obiect principal, iar atunci cand se impune se intinde banda decimetrica. Acest aspect prezinta importanta, deoarece la consemnarea si descrierea in procesul-verbal sunt indicate numerele cu care au fost marcate in fotografia schita urmele si obiectele, precum si pozitionarea lor.

De multe ori, printr-o fotografie schita bine executata se poate ilustra tot locul faptei.

Fotografia schita se poate realiza prin toate procedeele de fotografiere inclusiv fotografierea la scara.

I.2.3. Fotografia obiectelor principale reda imaginea la scara a obiectelor din campul infractional.

Prin obiecte principale, in sens criminalistic, se inteleg obiectele de care s-a folosit faptuitorul la comiterea faptei, cele care sunt produs al infractiunii ori care poarta urme ale infractiunii (ex. instrumente de spargere, cadavrele, armele etc.)

Reguli de respectat:

se numeroteaza obiectul in ordinea descoperirii;

axul optic al obiectivului aparatului trebuie sa fie orientat perpendicular pe obiectul fotografiat;

iluminarea va fi uniforma, evitandu-se producerea de umbre;

paralel cu una din laturile obiectului si la o distanta de aprox. 1 cm se aseaza o unitate de masura (centimetru de croitorie, rigla gradata etc), in acelasi plan cu suprafata obiectului ce urmeaza sa fie ilustrata.

I.2.4. Fotografia urmelor reda imaginea la scara a urmelor din campul infractional.

Urmele sunt acele modificari materiale create in procesul savarsirii unei infractiuni de catre faptuitor sau de mijloacele (instrumentele) folosite de acesta.

Regulile de fotografiere sunt aceleasi ca la fotografia obiectelor principale, cu mentiunea ca in cazul urmelor de incaltaminte unitatea metrica se aseaza in partea interioara a urmei.

Fotografia urmelor va aparea cu toate caracteristicile generale si individuale, iar in subsidiar partile invecinate ce apartin obiectului pe care se afla aceasta.

I.2.5. Fotografia de detaliu reda imaginea la scara a urmelor, a detaliilor si caracteristicilor de individualizare (serii, inscriptii, marca, model, an de fabricatie etc.) a obiectelor principale si urmelor din campul infractional.

Cap. II. MODUL DE INTOCMIRE A PLANSEI FOTOGRAFICE

II.1. Importanta plansei fotografice.

Fotografia judiciara reprezinta un ajutor indispensabil al organelor de ancheta si contribuie in mare masura la clarificarea aspectelor legate de fapta si faptuitor.

Plansa fotografica este o anexa a procesului verbal de cercetare la fata locului ce reprezinta un mijloc de proba. Aceasta reproduce fidel locul faptei si permite organelor judiciare si partilor sa vizualizeze imaginea exacta a acestuia.

Ea completeaza prin imagini aspectele descrise in procesului verbal de cercetare la fata locului.

II.2. Continutul plansei fotografice.

Plansa fotografica se compune din:

adresa;

coperta;

fotografii judiciare cu aspectele fixate la fata locului;

fotografiile la scara a tuturor urmelor, obiectelor, descoperite la locul faptei;

fotogramele urmelor papilare descoperite, relevate si ridicate;

date despre persoanele cu care s-au facut excluderile urmelor, situatia acestora (daca contin suficiente detalii in vederea identificarii persoanei / obiectului care a creat-o);

gradul, numele si prenumele lucratorului care a intocmit-o.

II.2.1. Adresa trebuie sa contina:

antetul organului de politie si formatiunea emitenta;

numarul si data inaintarii;

destinatarul;

date despre fapta;

numarul de file;

materialele care se restituie odata cu plansa;

semnatura sefului nemijlocit

alte date care sunt considerate necesare pentru individualizarea cauzei.

II. 2.2. Coperta plansei fotografice trebuie sa cuprinda:

antetul organului de politie si formatiunea emitenta;

numarul cazului din registrul de deplasari;

date despre fapta;

locul unde se intocmeste si anul (anexa nr. 1).

II.2.3. Fotografiile judiciare executate la fata locului sau in laborator, se vor lipi pe coli sau carton.

Atunci cand se executa fotografii cu aparatul digital, acestea pot fi transferate pe hartie alba cu ajutorul imprimantei.

Ordinea de asezare a fotografiilor este urmatoarea:

fotografii de orientare (anexa nr. 2);

fotografii schita (anexa nr. 3);

fotografii ale obiectelor principale (anexa nr. 4);

fotografii de detaliu (anexa nr. 5);

fotografii ale urmelor (anexa nr. 6).

Fiecare fotografie lipita pe plansa va fi stampilata, astfel incat impresiunea stampilei sa fie imprimata atat pe aceasta, cat si pe coala de hartie.

Fotografiile efectuate in format digital si imprimate direct, nu necesita stampilare.

Mentiuni referitoare la fotografiile judiciare.

Sub fiecare fotografie se va inscrie numarul acesteia si se vor face mentiuni prin care sa se explice ce reprezinta aceasta. Nu se fac referiri directe de genul "locul pe unde a patruns autorul" sau "locul de unde autorul a sustras .", ci numai ceea ce s-a constatat, ex. " fereastra in pozitia in care a fost gasita", "locul de unde se reclama lipsa"

In situatia in care exista un grup de fotografii de acelasi gen (ex. fotografii de orientare de pe pozitii contrare, din unghiuri si pozitii diferite), explicatiile referitoare la ce reprezinta acestea pot fi consemnate sub ultima fotografie din grup.

Unele detalii, precum si prezenta unor obiecte sau locurile de unde s-au ridicat urmele papilare, se marcheaza cu sageti se numeroteaza, despre care se vor face mentiuni referitoare la ceea ce reprezinta (indica).

II.2.4. Urmele papilare

Fotogramele urmelor papilare ridicate de la fata locului (anexa nr. 7), vor fi plasate in finalul plansei fotografice, dupa fotografiile judiciare.

Locurile unde au fost descoperite urmele papilare la fata locului vor fi indicate pe fotografiile judiciare prin sageti. La mentiunile de sub fiecare urma sau grup de urme (atunci cand acestea sunt ridicate din acelasi loc si cu aceeasi pulbere), se va face referire la locul ridicarii lor, cu trimitere la fotografia respectiva (ex. vezi sageata nr. din foto. ).

In cazul in care intr-o imagine sunt mai multe locuri de unde s-au relevat si ridicat urme papilare, sagetile prin care se indica locurile vor fi numerotate.

Sub fiecare urma papilara sau grup de urme, se vor face urmatoarele mentiuni:

- locul exact in care au fost descoperite;

- cu ce au fost relevate si ridicate;

- daca acestea contin sau nu contin suficiente elemente de identificare a persoanei care a creat-o.

- daca a fost identificata persoana careia ii apartine, precizandu-se degetul, mana si persoana care le-a creat.

Atunci cand urmele sunt ridicate din acelasi loc si cu aceeasi pulbere, se va face o singura mentiune comuna privind plasamentul, tipul de pulbere si folie adeziva folosite.

II.2.5. Date despre persoanele cu care s-au facut excluderile urmelor papilare.

In finalul plansei fotografice vor fi mentionate numele si prenumele persoanelor cu ale caror impresiuni papilare s-au efectuat excluderile si daca este posibil calitatea persoanei fata de victima sau caz (anexa nr. 8).

II.2.6. Finalul plansei.

Va fi departajat cu doua spatii de randuri sau cu alte elemente de departajare (asterixuri, linii etc.)

In final se vor mentiona numarul de file, numarul de fotografii cuprinse in plansa, aparatura si materialele fotosensibile folosite, conditiile de iluminare (anexa nr. 9) si materialele care se trimit/restituie odata cu plansa (ambalate si sigilate prin stampilare).

II.3. Alte conditii de forma ale plansei fotografice.

Imaginile/fotografiile si mentiunile din plansele fotografice vor fi inserate/aplicate pe aversul fiecarei file, iar reversul, se va bara, se va scrie "alb" si se va stampila.

Fiecare fila a plansei fotografice va fi semnata de cel care a intocmit-o in partea dreapta inferioara cu mentiunea ,,criminalist" si se va stampila. In final se va scrie ,,Intocmit" alaturi de gradul numele si prenumele, semnatura acestuia si stampila.

Plicul cu foliile urmelor papilare si cu impresiunile persoanelor amprentate va fi atasat plansei fotografice, facandu-se mentiunea privind numarul acestora (foliilor) si numarul sigiliului aplicat.

Amprentarea persoanelor pentru excluderile urmelor papilare se face pe coala hartie format A4.

In cazul infractiunilor de omor, plansa fotografica va contine dupa caz si fotografiile de la necropsia cadavrului.

DIRECTOR, INTOCMIT,

Comisar sef de politie     Comisar sef de politie Tiru Gabriel Buzatu Nicolae

Subcomisar de politie

Plesea Ion

Anexa nr. 1- Coperta Plansa

INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE

INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE ARGES

SERVICIUL CRIMINALISTIC

Biroul de investigare tehnico-stiintifica a locului faptei

Caz ____________din__________

PLANSA FOTOGRAFICA

Privind

ASPECTELE FIXATE SI URMELE RIDICATE CU OCAZIA INVESTIGARII TEHNICO-STIINTIFICE A LOCULUI FAPTEI, EFECTUATA LA DATA DE 30.03.2005, IN CAUZA PRIVIND FURTUL COMIS LA ACEEASI DATA DIN LOCUINTA LUI PETRE NICULINA,     DIN COMUNA DOMNESTI, JUDETUL ARGES,

P I T E S T I

2006

Anexa nr. 2- Fotografii de orientare

a-    fotografierea unitara

Foto nr. 1 Imobilul situat pe str. Nicolae Dobrescu nr. 16, sector 1, Bucuresti. Sagetile indica usa de acces in imobil si poarta curtii acestuia.

Foto nr. 2 Locul unde este situata casa de amanet "RAM TRAD", pe str. Primaverii, din Municipiul Botosani, respectiv gangul dintre blocurile 23 si 24. Sageata indica usa de acces a acesteia.

criminalist

b-    fotografierea de pe directii incrucisate

Foto nr. 1

Foto nr. 2

Foto nr. 1-2 Aspecte de pe str. Ion Vlaicu din Bucuresti, sectorul 2. Sagetile indica imobilul situat la nr. 11.

criminalist

c- fotografierea panoramica liniara

Foto nr. 1 Intersectia b-dului Chisinau cu str. Matei Corvin, unde a avut loc accidentul.

d- fotografiere panoramica circulara

Foto nr. 1 Incinta Societatii Comerciale "ROELF" din Municipiul Iasi. Sageata indica usa de acces.

criminalist

Anexa nr. 3- Fotografii schita

a-    fotografierea unitara

Foto nr. 2 Terasa restaurantului "Tomis" unde a fost descoperit cadavrul numitului Vald Ion (nr. 1). Cu jetoane (placute) numerotate sunt indicate urmatoarele:

nr. 2-5 - urmele de incaltaminte descoperite la fata locului;

nr. 6- 9 - obiectele existente langa cadavru;

nr. 10 - o pata de culoare brun-roscat cu aspect de sange.

Sageata indica locul de unde s-au ridicat doua urme papilare.

criminalist

b- fotografierea pe sectoare

Foto nr. 2 Foto nr. 3

Foto nr. 2-3 Locurile si pozitiile in care au fost gasite cadavrele numitilor ION CERNEA (nr. 1) si ELENA CERNEA (nr. 2). Nr. 5 indicat locul de unde se reclama lipsa unui televizor iar nr. 6 locul unde au fost descoperite mai multe pete de culoare brun roscat ce par a fi de sange.

Foto nr. 2

Foto nr. 3

Foto nr. 2-3 Aspecte din bucataria locuintei. Placutele cu nr. 5 si 6 indica locurile de unde se reclama lipsa unor bijuterii din aur. Sageata indica locul de unde s-a ridicat o urma papilara.

criminalist

c- fotografierea de pe directii incrucisate

Foto nr. 2

Foto nr. 3

Foto nr. 2-3 Gangul unde este amplasata casa de amanet. Sagetile indica usa de accesul in unitate.

criminalist

d- fotografierea panoramica circulara